Lupta, ianuarie 1930 (Anul 9, nr. 2442-2465)
1930-01-17 / nr. 2454
Afecţiunile organelor de respiraţie, răguşeala, tuşea, catarul bronchial vindecă Asociaţia Băncilor cere modificarea concordatului Comitetul „Asociaţiei Băncilor Române” a ţinut aseară şedinţă sub preşidenţia d-lui Alexandru Ştefănescu. La această şedinţă au participat toţi reprezentanţii marilor bănci, în frunte cu d. Aristide Blank. S’a luat în discuţie legea concordatului preventiv. S’a hotărât ca Asociaţia Băncilor Române să facă un memoriu, care să fie înaintat cât mai curând guvernului, şi care să cuprindă toate modifîcările propuse de comisia de jurisconsulţi şi economişti. Modificările cerute de Asociaţia Băncilor sunt aproape aceleaşi ca acele ale Camerei de comerţ din Capitală şi ale Uniunea industriaşilor. Memoriul va cere în special: 1) Controlul averilor să se facă de creditori şi 2) procedura concordatului preventiv să fie cât mai grabnică. Alegerile comunale D-nii dr. Gheorghian şi Marin Sensescu, pun listă separată Situaţiunea, în preajma alegerilor comunale, atât în tabăra guvernamentală cât şi la celelalte partide, este foarte încurcată. In ultimele două zile au intervenit dificultăţi de neînlăturat. » D. dr. Gh. Gheorghian, văzând că toate proectele organizaţiunii naţional-ţărăniste sunt fără participarea d-sale în viitoarele alegeri comunale, a declarat că va pune listă separată la Galben, iar dacă legea îi permite va candida şi în o altă culoare, probabil la albastru. D- colonel Marin Seinescu — de asemenea membru al partidului naţional-ţărănesc — a declarat că d-sa va candida pe lista d-lui dr. Gheorghian de la Galben întrucât nici d-sa nu înţelege ca d. dr Gheorghian să fie ignorat în împrejurările actuale. Evident că acest fapt va îngreuna mult situaţia listei oficiale a partidului naţional-ţărănesc din Galben. La liberali, şeful organizaţiei d. dr. Costinescu, nu se poate înţelege cu şefii de culori în ce priveşte listele cetăţeneşti. In culoarea de Negru d. D. Grozdea, averescan, nu acceptă pe şeful liberalilor din acea culoare în capul listei, întrucât d. Donescu nu are popularitatea necesară. In schimb d- Grozdea e gata să accepte un alt liberal în capul listei care să aibă mai multe legături cu massele. Acesta ar fi d. Mircea Poenaru-Bordea. In fine d- Grozdea mai cere ca fostul primar liberal din Negru, d. Barbu Dumitrescu să figureze și d-sa pe listă, ceea ce partidul liberal din Negru nu acceptă. D. dl Costinescu speră totuși că până la urmă să ajungă la o înțelegere. * „Un român care serveşte pacea“ „Revue Mondiale“ despre d. nistru Mironescu „Revue Mondiale“ a publicat ori un articol semnat de d. Jean Brunhes, membru al Academiei ştiinţelor morale şi politice şi prof. la colegiul Franţei, şi intitulat : „Un român care serveşte pacea : d. ministru Mironescu“. Autorul scrie între altele : „d. Mironescu, aparţine prin excelenţă linei ţări latine, prin Independenţa sa faţă de partide şi funcţiuni şi prin zelul său de a căuta în orice chestiune ceea ce este cât mai conform intereselor patriei sale. „D-sa a meritat prin aceasta respectul şi admiraţia — chiar a adversarilor săi politici, având convingeri foarte raţionale, d-sa s-a plasat pentru a spune astfel prin valoarea şi conştiinţa sa, deasupra partidelor. „In ultimele zece luni, se poate urmări activitatea europeană a d-lui Mironescu. „Fie la Varşovia, unde d-sa a întărit temeliile tratatului polono-român, fie la Paris, unde d-sa a venit de trei ori să expună personal cadrele politice şi economice Înăuntrul cărora România înţelege să lupte din toate puterile sale, pentru organizarea păcii, fie la Belgrad, unde a participat la conferinţa Micei înţelegeri, la Londra, la Haga, Geneva sau Praga,pretutindeni acest latin înfocat, însă plin de bun simţ, a afirmat cu demnitate, în numele patriei sale, încrederea sa in binefacerile unei dezarmări morale şi în reaudiatele unei colaborări economice şi politice între diferitele popoare. D. Mironescu este mai mult decât un pacifist convins, d-sa este un pacificator internaţional, crezând ferm în avantagiul de a profesa sinceritatea în politică şi de a întrebuinţa contactul salutar şi direct între acei cari sunt interesaţi în aceeaş cauză. , „ „înapoiat i® România, după fiecare voiaj, d. Mironescu a propagat în opinia publică a ţări sale, credinţa ce,-î însufleţeşte. Aceasta *®t* fără îndoială cel mai bun mod d* a lucra pentru pace.***Mgs „Ori, d-sa este aceîaşi un pre în epoca dramatică dintre anii 1914- 1918 consacra întreaga sa «aerofită,auzii aliaţilor, pe care o comridera ca fiind singura conforma justiţiii care poate să răspundă intereselor durabile şi viitoare ale României. „Luptând alături de Tache Ionescu şi de Niculae Filipescu pentru intrarea în război a României împotriva Austro-Ungariei, d-sa a spus cartea sa : „România şi răsboiul european“. După intrarea în răsboiu a României, atunci când succesele germane au semănat îndoiala, d-sa a fost dintre aceia a căror încrederea dureroase din 1917, d-sa a traversat Rusia, Suedia şi Norvegia şi a venit să lucreze la Paris, alături de eminentul meu prieten d. Beneş, cu comitetele naţionale ale cehilor, iugoslavilor şi polonilor, pentru cauza naţionalităţilor oprimate sub dominaţia HabsbUrgilor. „Se ştie că d-sa a luat parte la congresul naţionalităţilor oprimate, ce s’a ţinut la Roma în 1918. „După zece ani, acelaş om luptă pentru pace, cu aceeaş credinţă, căci cele două cauze sunt tot atât de drepte, fiindcă din partea sa şi din partea nostră nu se făcea răsboiu decât pentru a obţine pacea, pacea conformă dreptului. D. Mironescu avea astfel o atitudine cu atât mai conştientă, d-sa fiind un jurist. Fost decan al Facultăţii de drept din Bucureşti, d. Mironescu, a publicat numeroase studii remarcabile şi apreciate. „Născut In frumosul ţinut al Moldovei, unde visul totdeauna s’a înlănţuit cu acţiunea, hrănit de puternica ordoane latină precum şi de dragostea sa pentru Franţa, d. Mironescu a făcut studiile la Colegiul Franţei şi la Sorbona, fiind în drept al Facultăţii din Paris. „Nu este oare îngăduit să se bănue că influenţele franceze, fecundând acest viguros temperament, nu sunt streine de calităţile ce-l caracterizează: libertatea spiritului şi claritatea metodei tenace de care d-sa a dat totdeauna dovadă în acţiune ? „Suntem mândri că acest român, care serveşte cauza păcei, nu întrupează numai latinitatea tradiţională, dar ar putea să fie totdeodată numărat printre fii spirituali ai Franței. mi Sărbătorirea comisiei interimare a sectorului II negru Un grup de cetăţeni a oferit aseară un banchet în sala „Baraschum" în cinstea comisiei interimare a sectorului I negru. In asistenţă remarc pe d-nii Pompiliu Ioaniţescu, Titi Tănăse®cu, dr. Ilie Rădulescu, deputat, dr. Rapaport şi Aslan, senatori, Al. Protopopescu, primarul sectorului negru, Chiriță Vasilescu, primarul sect. III albastru I. Birnberg, avocat, Osias Melik, Manea, Ștefan Ionascu, consilieri, etc. Banchetul a fost presidat de Grigore Covaci. JHOW:SALCAN FIIM COMPLECT VORBIT SI CÂNTAT ASTAZI PREMIERA MAURI. 1565LV65ERE IZ Atribuţiile Oficiului de Control al licitaţiilor Ministerul de finanţe a trimis celorlalte ministere următoarea circulară: Pentru determinarea raporturilor intre Oficiul Central de Licitaţii şi Regiile Publice comerciale şi Instituţiile autonome ale departamentului dvs. avem onoare a vă comunica următoarele : Oficiul Central de Licitaţii nu va centraliza şi nu va ţine nici o licitaţie a vreunei Regii publice comerciale sau Instituţii autonome dependinţe de departamentul dvs. Oficiul central de Licitaţii va avea însă numai controlul ţinerii licitaţiilor de către Regiile Publice comerciale şi Instituţiile autonome, după normele prevăzute pentru licitaţii în legile şi regulamentele respective de funcţionare. In cazul când legea sau regulamentul unei regii publice comerciale sau instituţii autonome nu conţine nici o normă pentru licitaţii se vor avea în vedere administraţiile publice autonome toate prevederile nouei legi a contabilităţii publice din 1929 de la art. 81—115. Acest oficiu central de licitaţii va putea trimite prin urmare oricând delegaţi cari să ia parte atât la licitaţii cât şi la recepţionare furniturilor administraţiilor publice autonome, precum şi dreptul de a ţine o evidenţă a aprovizionării materialelor ce le necesită regiile publice comerciale şi instituţiile autonome. De asemenea toate lucrările de pormalizarea furniturilor şi modernizarea caietelor de sarcini vor trebui să fie respectate întocmai de toate administraţiile publice autonome dependente de dvs. Pentru necesităţile actuale ale Oficiului Central de Licitaţii vă rugăm să binevoiţi a dispun® ca regiile publice comercale şi instruţile autonome să comunice cât de curând acestui Oficiu următoarele date: 1) Programul detailat de furnituri şi lucrări executate în cursul anului 1930; 2) Copil după toate procesele verbale încheiata de către comisii de licitaţii; 3) Câte trei exemplare din fiecare caiet de sarcini care serveşte actualmente la licitațiile ce se ţin; 4) Lista nominală a tuturor furnizorilor și antreprenorilor cad cad în prevederile art. 27 din regulamentul citat mai sus; 5) Numerile din Monitorul Oficial în care sunt publicate actualmente sau în viitor licitații pentru anul în curs, sau copii după toate publicaţiile de licitaţii ce se vor ţine; 6) Un buget intern desvoltător al cheltuelilor de materiale aprobate la 1930; 7) O listă complectă a cantităţilor din fiecare fel de materiale consumate efectiv în tot cursul anului 1939, cu indicaţiunea ultimului preţ unitar, obţinut la ultima licitaţie respectivă ( preţurile unitare şi cantităţile vor fi exprimate in unităţile curente din comerţ). 8) Data, ora şi locul unde sa vor face recapţionările furniturilor şi lucrărilor de către comisiunile de recepţia. Vă rugăm sf binevoiţi a dispune comunicarea de urgenţă a acestei adrese la toate regiile publice comerciale şi instituţiile autonome cari depind de dvs. Ministru, (ss) V. MADGEARU Afară din program două complectări cântate şi vorbite — PREŢURILE OBIŞNUITE Hotărârile Consiliului superior al magistraturei — Şedinţa de azi dimineaţă — Consiliul superior al magis- ter la Curtea de Apel din Ciatraturei, şi-a continuat lucrările azi dimineaţă. S’au făcut următoarele recomandări: D-l Vache Ştefănescu, actual procuror-general la Curtea de Apel din Craiova, ca preşedinte al secţiei a II-a a Curţei de Apel, în locul d-lui Al. Cernătescu, eşit la pensie. D-l P. Hoisescu, preşedintele Trib. Olt, secţia II-a consilier la Curtea de Apel din Craiova. D-l Eftimie Marcu, prim preşedintele Trib. Romanaţi, considova. D-l I. Nicolau, prim preşedinte al Trib. Vâlcea, consilier la Curtea de Apel din Craiova. D-l Năvărlie, prim preşedinte al Trib. Mehedinţi, cu grad de consilier la Curte, trecut consilier la Curtea de Apel din Craiova. D-l V. F. Petrescu, de la Trib. Sibiu, a fost avansat prim președinte al Trib. Vâlcea. Consiliul superior al magistraturei va lucra în continuare azi după amiază. înzestrarea aviaţiei cu avioane româneşti Un fond de 400 milioane a fost destinat pentru înzestrarea aviaţiei cu avioane româneşti. Este vorba să se comande 50 avioane Pătez XXV, construite n ţară, cu 50 motoare Lorraine, 450 H.P. Aceste aparate vor f furnizate în cursul anului 1950. Se crede de asemeni că de la anul viitor, se vor construi şi aparate metalice în ţară. Grupul Iaşi a primit 12 botezuri. Legăturile meteorologice vor fi îmbunătăţite, între aerodroamele din ţară. Se construeşte de asemeni în apă un tip de avion de vânăt în lemn, indigen. / LAPTA Tripourile Capitalei Unde se pierd milioanele De ce am atât de mulţi escroci şi delapidatori Ca urmare la comunicatul ministerului de interne, cu privire închiderea tripourilor, autorităţile ne furnizează următoarele date: Preşedintele clubului partidului poporului din judeţul Ilfov (Str. Brezoianu Nr. 2) cerând ministerului de interna deschiderea clubului în care organele justiţiei au constatat că se juca la noroc, — ministerul a răspuns că pe răspunderea personală a conducătorilor clubului permite redeschiderea localului, cu condiţiunea să nu se mai joace cărţi In acelaş chip a procedat şi cu clubul aceluiaşi partid din calea Victoriei (Elisée) şi cu altele cam deşi intitulate cluburi, erau simple tripouri. Procedeul acesta al ministerului este legal. Neînţelegând să impieteze cu nimic libertatea cluburilor politice, are datoria să ia măsuri Împotriva tripourilor. După ce conducătorii cluburilor în chestiune şi-au luat răspunderea că nu vor mai tolera jocuri de cărţi între persoane străine, autorităţile judecătoreşti au constatat că jocul de cărţi continuă. Faţă de această aălcare a legii şi de transformarea cluburilor politice în tripouri, ministerul de interne a dispus închiderea lor. Guvernul a pus în vedere partidelor politice că menţine măsura închiderii pentru toate acele cluburi în care s-a constatat că se joacă cărţi exact ca în tripouri. Cluburile acestea vor putea fi deschise, dacă preşedintele partidului politic respectiv va da o declaraţie prin care va garanta pe a sa răspundere că jocul de cârţi va fi oprit, interzicându-se accesul oricărei persoane străine de partid. Pentru a demonstra cât de salutară a fost măsura închiderii unora din cluburi, autorităţile poliţieneşti informează asupra următoarelor cazuri scandaloase care au dus la ruinarea şi compromiterea unor funcţionari: 1. Inginerul Silion Constantinescu, din serviciul G. F. R., a delapidat o sumă de 350.000 lei din casa colectoare a gărei Titu, bani pe cari i-a pierdut la clubul averescan — organizaţia Capitalei — Casa Elisee de sub preşidenţia d-lui Trancu- Iaşi. In urmă, ca să-şi mascheze fapta, a simulat că a fost jefuit noaptea de către bandiţi. 2. Ciornac, autorul crimei de la hotel „Carol”, săvârşită asupra lui Fialko, s-a stabilit că era, un membru asiduu al tripourilor din Capitală, în special al Ofiţerilor de rezervă Binele Public (desfiinţat) şi clubul averescan (Casa, Blissée). 3. Constantin Kiriţă, casier la sindicatele agricole Ialomiţa şi Vlişca de unde a, delapidat suma de lei 600.000, banips care i-a pierdut la clubul de la Trianon .* clubul averescan din str. Brezoi.*nu, de sub preşidanţia d-lui D. Grozdea, avocat, după care a fugit în Egipt. 4 Inginerul Paul Ionescu, (colonel de rezervă), care a delapidat de la ministerul de domenii şi de la d-na Procopiu suma de lei 1.500.000 lei, bani pe cari i-a pierdut la Casa lui? Sfat (clubul averescan) din str. Brezoianu Nr. 2, sub prezidenţia d-lui Grozdea, pentru care se află depus la închisoarea Văcăreşti. Acesta a pierdut o sumă importantă şi la aşa numitul club al „Sfatului Negustoresc"). 5. Locotenentul Cosma,din regimentul 21 vnf„ condamnat la cinci ani pentru delapidare de bani publici. Suma delapidată a pierdut-o la jocul de cărţi de la clubul averescan (Casa Elisee) şi ofiţerii de rezervă. 6. Căpitanul medic Florescu şi-a pierdut toată averea, s’a înglodat în datorii, după care s’a otrăvit. 7. Funcţionarul Ghiţescu, casier la Vama Poştei, a delapidat suma de 150.000, pe cari i-a pierdut la clubul averescan (Casa Elisee). A fost depus şi condamnat. 8. Niţulescu, sub revizor şcolar, a pierdut 300.000 lei la cluburile, ofiţerii de rezervă,, clubul averescan (El isee) fugind apoi în Bulgaria. 9.Diaconul Chiriţescu, venit, în Capitală pentru încasarea unei ordoaanţe de 32.000 lei, nu a putut incasa teaceuri şi a fost atras la clubul .........■T9 averescan pierzând toată suma din ordonanţă. 10. Ştefan Măgureanu, ataşat technic la poşta centrală, care a sustras cecuri şi corespondenţă de valoare in suma de 200.000 lei, in prezent arestat şi depus la Văcăreşti. A pierdut din bani la alt club politic. INCUNOŞTIINŢARE Pentru balul „Asociaţiei generale a Presei Române“ care va avea l®c Sâmbătă seara la teatrul Lyric, nu se va elibera nici un bilet de favoare. Orice insistenţe în această direcţiune sunt inutile. Ziariştii — prevăzuţi cu carte de legitimaţie — vor putea veni cu soţiile. Pentru a evita o prea mare aglomeraţie la intrare comitetul „Asociaţiei Generale a Presei Române“ roagă publicul să vie la bal mai devreme, adică începând de la orele IO. asaasi. Coxt Arthur Ruinstein Nici unul din marii pianişti ai timpului nostru nu electrizează auditoriul său în măsura în care o face Arthur Rubinstein. De îndată ce păşeşte spre instrumentul său, citeşti în ochi şi figură, o poftă mereu nouă de a-l domina, de a-l supune, fiindcă avem totdeauna, impresia că pentru pianistul acesta pianul este o fiinţă scumpă, dar rebelă pe care cu atât mai mult doreşte s-o domine complect cu cât îi face mai mari dificultăţi şi dă uneori impresia că ar voi să-i scape. Atacul lui are ceva spontan, agresiv dar real, o săritură, dar una de îmbrăţişare, nu de brutalizare. Nici unul din marii lui rivali nu e mai mordant în ritm ca el şi nici unul mai tânăr în avânt, mai impetuos în asalt, mai savuros în cantilenă. „Carnavalul” lui Schumann îi oferă pentru aceasta nepreţuite prilejuri şi auditoriul l-a savurat din nou aseară căci curgea limpede şi proaspăt ca o sursă alpestră. Tocatta şi Fuga la major de Bach-d’Albert, ca şi visările lui Chopin, au arătat cu cât farmec trece artistul de la virtuozitatea technică la rafinamentul nuanţelor. Demonul temperamental izbucneşte însă în toată personalitatea sa la interpretarea modernilor: Debussy (Prélude-Mouvement-Poissons d’or), Ravel (Arborada del Gracio-so), Prokofief (Suggestion diabolique), Albeniz (Corpus Christi , Seville, Navarra), de Falla (Danse rituelle du Feu) au fost o continuă descătuşare de dinamică spirituală şi tehnică, o creştere din ce în ce mai surprinzătoare a posibilităţilor pianistice şi în acelaş timp o vocaţiune unică de a da voluptăţii şi bizareriei de azi aprinderi incendiare. A fost o nevoe proprie şi o domolire a auditoriului oferirea în supliment a paginelor mai calme din Chopin și Scriabin: raze de soare după furtuni. Dacă ar fi fost după public nu s’ar mai fi stins becurile Ateneului... E. D. F. Importantă consfătuire petrolişti 1. Ploeşti împotriva societăţilor petrolifere — mijlocii şi mici — şi care nu fac parte din trusturile internaţionale, s’a pornit o vie ofensivă la care din nenorocire se pare că se va asocia şi statul. Zvonuri din ce în ce mai persistente circulă, că terenurile petrolifere ce urmează a se distribui prin bună învoială, se vor da tot societăţilor mari. Societăţile medii şi mici reprezintă capitalul românesc, cât şi cel străin care însă nu s’a afiliat grupelor petrolifere internaţionale. Ele au creiat o industrie indigenă din cele mai active şi cu mare răsunet în viaţa economică a ţării. Lovind în ele, se loveşte în pungile româneşti, în industria şi economia românească, în personalul funcţionăresc şi lucrător român. Ele aduc Statului prin plata impozitului industrial mult mai mult decât societăţile mari, care se pot sustrage uşor,şi Constitue în acelaş timp şi o siguranţă pentru apărarea naţională în cazul unei dictaturi exclusive a vreunui grup internaţional. Marile societăţi dacă luptă să ia şi terenurile prin bună învoială, nu au uitat să intensifice şi lupta de distrugere. Prima lovitură a dat-o societăţilor mai mici prin scăderea preţului la ţiţei, căci deşi este de 21.000 lei vagonul marile societăţi, nu oferă decât 20.000, mărind în acelaş timp magazinajul cupoanelor de petrol. Faţă de această situaţie care loveşte în economia generală a ţarei. Statul nu poate sta impasibil. PLOEŞTI, 16. — Aseară a avut loc o importantă consfătuire a unui grup de petrolişti reprezentând societăţile medii şi mici din industria noastră petroliferă. D. ing. P. Bejan arată că OAMENII PREVĂZĂTOII se interesează de pe acum de Voiajurile de plăcere pe anul 1930 organizate de Societatea HAMBURG AMERICA LINIE Pentru Frordurile Norvegiene, Islanda, Capul Nord, Spitzbergen, ps Marea Medierană, cât şi pentru Statele Unite-Preţul unui voiaj dus şi inters cu plecarea din Bucureşti începe cu lel 2S0.OO©. înscrierile şi informaţiuni se obţin la : HAlIBORB âMERIGâ LiNiE Bucureşti, Calea Victoriei 84 TELEFON 304)5® LIGNIT cei mai eftm ffissrrafesâstBlbal gssK'trîs bucătării ss schs Alfred LöweKacfi I Co. Lemne, Gees, Cărbuni Calea Victoriei 128 *Str. Căurași I Pagina 3-a Numirea inspectorilor generali administrativi In vederea organizării directoratelor ministeriale locale au fost numiţi în posturile de inspectori generali administrativi, următorii domni: Tomescu (Bucureşti), Crudu (Iaşi), Florescu (Chişinău), Peter (Timişoara), Pictorian (Craiova), Starak (Cluj), Cerkowsky (Cernăuţi).