Lupta, ianuarie 1930 (Anul 9, nr. 2442-2465)

1930-01-17 / nr. 2454

Afecţiunile organelor de respiraţie, răguşeala, tuşea, catarul bronchial vindecă Asociaţia Băncilor cere modificarea concordatului Comitetul „Asociaţiei Băn­cilor Române” a ţinut aseară şedinţă sub preşidenţia d-lui Alexandru Ştefănescu. La această şedinţă au parti­cipat toţi reprezentanţii mari­lor bănci, în frunte cu d. A­­ristide Blank. S’a luat în discuţie legea concordatului preventiv. S’a hotărât ca Asociaţia Băncilor Române să facă un memoriu, care să fie înaintat cât mai curând guvernului, şi care să cuprindă toate modifî­cările propuse de comisia de jurisconsulţi şi economişti. Modificările cerute de Aso­ciaţia Băncilor sunt aproape aceleaşi ca acele ale Camerei de comerţ din Capitală şi ale Uniunea industriaşilor. Memoriul va cere în special: 1) Controlul averilor să se facă de creditori şi 2) procedura concordatului preventiv să fie cât mai grab­nică. Alegerile comunale D-nii dr. Gh­eorghian şi Marin Sen­sescu, pun listă separată Situaţiunea, în preajma alege­rilor comunale, atât în tabăra gu­vernamentală cât şi la celelalte partide, este foarte încurcată. In ultimele două zile au intervenit dificultăţi de neînlăturat. » D. dr. Gh. Gheorghian, vă­zând că toate proectele organiza­­ţiunii naţional-ţărăniste sunt fără participarea d-sale în viitoarele a­legeri comunale, a declarat că va pune listă separată la Galben, iar dacă legea îi permite va candida şi în o altă culoare, probabil la albastru. D- colonel Marin Seinescu — de asemenea membru al partidului naţional-ţărănesc — a declarat că d-sa va candida pe lista d-lui dr. Gheorghian de la Galben în­tru­cât nici d-sa nu înţelege ca d. dr­ Gheorghian să fie ignorat în împrejurările actuale. Evident că acest fapt va îngreu­na mult situaţia listei oficiale a partidului naţional-ţărănesc din Galben. La liberali, şeful organizaţiei d. dr. Costinescu, nu se poate înţe­lege cu şefii de culori în ce pri­veşte listele cetăţeneşti. In culoarea de Negru d. D. Groz­dea, averescan, nu acceptă pe şe­ful liberalilor din acea culoare în capul listei, întru­cât d. Donescu nu are popularitatea necesară. In schimb d- Grozdea e gata să accepte un alt liberal în capul lis­tei care să aibă mai multe legă­turi cu massele. Acesta ar fi d. Mircea Poenaru-Bordea. In fine d- Grozdea mai cere ca fostul primar liberal din Negru, d. Barbu Dumitrescu să figureze și d-sa pe listă, ceea ce partidul liberal din Negru nu acceptă. D. dl­ Costinescu speră totuși că până la urmă să ajungă la o înțelegere. * „Un român care serveşte pacea“ „Revue Mondiale“ despre d. nistru Mironescu „Revue Mondiale“ a publicat ori un articol semnat de d. Jean Brun­­hes, membru al Academiei ştiinţelor morale şi politice şi prof. la cole­giul Franţei, şi intitulat : „Un român care serveşte pacea : d. ministru Mi­ronescu“. Autorul scrie între altele : „d. Mi­ronescu, aparţine prin excelenţă li­nei ţări latine, prin Independenţa sa faţă de partide şi funcţiuni şi prin zelul său de a căuta în orice chesti­une ceea ce este cât mai conform in­tereselor patriei sale. „D-sa a meritat prin aceasta res­pectul şi admiraţia — chiar a adver­sarilor săi politici, având convin­geri foarte raţionale, d-sa s-a plasat pentru a spune astfel prin valoarea şi conştiinţa sa, deasupra partidelor. „In ultimele zece luni, se poate ur­mări activitatea europeană a d-lui Mironescu. „Fie la Varşovia, unde d-sa a în­tărit temeliile tratatului polono-ro­­mân, fie la Paris, unde d-sa a venit de trei ori să expună personal ca­drele politice şi economice Înăun­trul cărora România înţelege să lup­te din toate puterile sale, pentru or­ganizarea păcii, fie la Belgrad, unde a participat la conferinţa Micei în­ţelegeri, la Londra, la Haga, Geneva sau Praga,­pretutindeni acest latin înfocat, însă plin de bun simţ, a afir­mat cu demnitate, în numele patriei sale, încrederea sa in binefacerile unei dezarmări morale şi în reaud­iatele unei colaborări economice şi politice între diferitele popoare. D. Mironescu este mai mult de­cât un pacifist convins, d-sa este un pacificator internaţional, crezând ferm în avan­tagiul de a profesa sin­ceritatea în politică şi de a întrebu­inţa contactul salutar şi direct între acei cari sunt interesaţi în aceeaş cauză. , „ „înapoiat i® România, după fieca­re voiaj, d. Mironescu a propagat în opinia publică a ţări sale, credinţa ce,-î însufleţeşte. Aceasta *®t* fără în­doială cel mai bun mod d* a lucra pentru pace.­­***Mgs „Ori, d-sa este aceîaş­i un pre în epoca dramatică dintre anii 1914- 1918 consacra întreaga sa «aerofit­ă,auzii aliaţilor, pe care o comridera ca fiind singura conforma justiţii­­i care poate să răspundă intereselor durabile şi viitoare ale României. „Luptând alături de Tache Iones­­cu­ şi de Ni­culae Filipescu pentru in­trarea în război a României împo­­­triva Austro-Ungariei, d-sa a­­ spus cartea sa : „România şi răsboiul eu­ropean“. După intrarea în răsboiu a României, atunci când succesele ger­mane au semănat îndoiala, d-sa a fost dintre aceia a căror încredere­a dureroase din 1917, d-sa a traversat Rusia, Suedia şi Norvegia şi a venit să lucreze la Paris, alături de emi­nentul meu prieten d. Beneş, cu co­­mitetele naţionale ale cehilor, iugos­lavilor şi polonilor, pentru cauza na­ţionalităţilor oprimate sub domina­ţia HabsbUrgilor. „Se ştie că d-sa a luat parte la con­gresul naţionalităţilor oprimate, ce s’a ţinut la Roma în 1918. „După zece ani, acelaş om luptă pentru pace, cu aceeaş credinţă, căci cele două cauze sunt tot atât de drep­te, fiindcă din partea sa şi din par­tea nostră nu se făcea răsboiu decât pentru a obţine pacea, pacea con­formă dreptului. D. Mironescu avea astfel o atitudine cu atât mai con­ştientă, d-sa fiind un jurist. Fost de­can al Facultăţii de drept din Bucu­reşti, d. Mironescu, a publicat nume­roase studii remarcabile şi apreciate. „Născut In frumosul ţinut al Mol­dovei, unde visul totdeauna s’a înlăn­ţuit cu acţiunea, hrănit de puternica ordoane latină precum şi de dragos­tea sa pentru Franţa, d. Mironescu a făcut studiile la Colegiul Franţei şi la Sorbona, fiind în drept al Facul­tăţii din Paris. „Nu este oare îngăduit să se bănue că influenţele franceze, fecundând acest viguros­ temperament, nu sunt streine de calităţile ce-l caracterizea­ză: libertatea spiritului şi claritatea metodei tenace de care d-sa a dat totdeauna dovadă în acţiune ? „Suntem mândri că acest român, care serveşte cauza păcei, nu întru­pează numai latinitatea tradiţională, dar ar putea să fie totdeodată numă­rat printre fii spirituali ai Franței. mi­ Sărbătorirea comisiei interimare a sectoru­lui II negru Un grup de cetăţeni a oferit asea­ră un banchet în sala „Baraschum" în cinstea comisiei interimare a sec­torului I negru. In asistenţă remarc pe d-nii Pom­­piliu Ioaniţescu, Titi Tănăse®cu, dr. Ilie Rădulescu, deputat, dr. Rapaport şi Aslan, senatori, Al. Protopopescu, primarul sectorului negru, Chiriță Vasilescu, primarul sect. III albastru I. Birnberg, avocat, Osias Melik, Ma­nea, Ștefan Ionascu, consilieri, etc. Banchetul a fost presidat de Gri­­gore Covaci. JHOW:SALCAN FIIM COMPLECT VORBIT SI CÂNTAT ASTAZI PREMIERA MAUR­I. 15­65LV65ERE IZ Atribuţiile Oficiului de Control al licitaţiilor Ministerul de finanţe a trimis ce­lorlalte ministere următoarea circu­lară: Pentru determinarea raporturilor intre Oficiul Central de Licitaţii şi Regiile Publice comerciale şi Institu­ţiile autonome ale departamentului dvs. avem onoare a vă comunica ur­mătoarele : Oficiul Central de Licitaţii nu va centraliza şi nu va ţine nici o lici­taţie a vreunei Regii publice comer­ciale sau Instituţii autonome depen­dinţe de departamentul dvs. Oficiul central de Licitaţii va avea însă numai controlul ţinerii licitaţii­lor de către Regiile Publice com­er­ciale şi Instituţiile autonome, după normele prevăzute pentru licitaţii în legile şi regulamentele respective de funcţionare. In cazul când legea sau regulamen­tul unei regii publice comerciale sau instituţii autonome nu conţine nici o normă pentru licitaţii se vor avea în vedere administraţiile publice auto­nome toate prevederile nouei legi a contabilităţii publice din 1929 de la art. 81—115. Acest oficiu central de licitaţii va putea trimite prin urmare ori­când delegaţi cari să ia parte atât la lici­taţii cât şi la recepţionare furnituri­lor administraţiilor publice autono­me, precum şi dreptul de a ţine o evidenţă a aprovizionării materiale­lor ce le necesită regiile publice co­merciale şi instituţiile autonome. De asemenea toate lucrările de por­malizarea furniturilor şi moderniza­rea caietelor de sarcini vor trebui să fie respectate întocmai de toate ad­ministraţiile publice autonome de­pendente de dvs. Pentru necesităţile actuale ale Ofi­­ciului Central de Licitaţii vă­ rugăm să binevoiţi a dispun® ca regiile pu­blice comercale şi instruţile autono­me să comunice cât de curând aces­tui Oficiu următoarele date: 1) Programul detailat de furni­turi şi lucrări executate în cursul a­­nului 1930; 2) Copil după toate procesele ver­bale încheiata de către comisii de li­citaţii; 3) Câte trei exemplare din fiecare caiet de sarcini care serveşte actual­mente la licitațiile ce se ţin; 4) Lista nominală a tuturor furni­zorilor și antreprenorilor cad cad în prevederile art. 27 din regulamentul citat mai sus; 5) Nume­rile din Monitorul Oficial în care sunt publicate actualmente sau în viitor licitații pentru anul în curs, sau copii după toate publicaţi­­ile de licitaţii ce se vor ţine; 6) Un buget intern desvoltător al cheltuelilor de materiale aprobate la 1930; 7) O listă complectă a cantităţilor din fiecare fel de materiale consuma­te efectiv în tot cursul anului 1939, cu indicaţiunea ultimului preţ uni­­tar, obţinut la ultima licitaţie respec­tivă ( preţurile unitare şi cantităţile vor fi exprimate in unităţile curente din comerţ). 8) Data, ora şi locul unde sa vor fa­­ce recapţionările furniturilor şi lu­crărilor de către comisiunile de re­cepţia. Vă rugăm sf­ binevoiţi a dispune comunicarea de urgenţă a acestei a­drese la toate regiile publice com­er­­ciale şi instituţiile autonome cari depind de dvs. Ministru, (ss) V. MADGEARU Afară din program două complectări cântate şi vorbite — PREŢURILE OBIŞNUITE Hotărârile Consiliului superior al magistraturei — Şedinţa de azi dimineaţă — Consiliul superior al magis- ter la Curtea de Apel din Cia­traturei, şi-a continuat lucrările azi dimineaţă. S’au făcut următoarele reco­mandări: D-l Vache Ştefănescu, actual procuror-general la Curtea de Apel din Craiova, ca preşedinte al secţiei a II-a a Curţei de A­­pel, în locul d-lui Al. Cernăte­­scu, eşit la pensie. D-l P. Hoisescu, preşedintele Trib. Olt, secţia II-a consilier la Curtea de Apel din Craiova. D-l Eftimie Marcu, prim pre­şedintele Trib. Romanaţi, consi­dova. D-l I. Nicolau, prim preşe­dinte al Trib. Vâlcea, consilier la Curtea de Apel din Craiova. D-l Năvărlie, prim preşedinte al Trib. Mehedinţi, cu grad de consilier la Curte, trecut consi­lier la Curtea de Apel din Cra­iova. D-l V. F. Petrescu, de la Trib. Sibiu, a fost avansat prim pre­ședinte al Trib. Vâlcea. Consiliul superior al magis­­traturei va lucra în continuare azi după amiază. înzestrarea aviaţiei cu avioane româneşti Un fond de 400 milioane a fost destinat pentru înzestrarea aviaţiei cu avioane româneşti. Este vorba să se comande 50 avioane Pătez XXV, construite n ţară, cu 50 motoare Lorrai­ne, 450 H.P. Aceste aparate vor f furnizate în cursul anului 1950. Se crede de asemeni că de la anul viitor, se vor construi şi a­­parate metalice în ţară. Grupul Iaşi a primit 12 bote­­zuri. Legăturile meteorologice vor fi îmbunătăţite, între aerodroa­­mele d­in ţară. Se construeşte de asemeni în apă un tip de­ avion de vână­­t în lemn, indigen. / LAPTA Tripourile Capitalei Unde se pierd milioanele De ce am atât de mulţi escroci şi delapidatori Ca urmare la comunicatul ministe­rului de interne, cu privire­­ închi­derea tripourilor, autorităţile ne fur­nizează următoarele date: Preşedintele clubului partidului poporului din judeţul Ilfov (Str. Bre­­zoianu Nr. 2) cerând ministerului de interna deschiderea clubului în care organele justiţiei au constatat că se juca la noroc, — ministerul a răs­puns că pe răspunderea personală a conducătorilor clubului permite re­deschiderea localului, cu condiţiu­­nea să nu se mai joace cărţi In a­­celaş chip a procedat şi cu clubul a­­celuiaş­i partid din calea Victoriei (Elisée) şi cu altele cam­ deşi inti­tulate cluburi, erau simple tripouri. Procedeul acesta al ministerului este legal. Neînţelegând să impieteze cu nimic libertatea cluburilor politice, are datoria să ia măsuri Împotriva tripourilor. După ce conducătorii cluburilor în chestiune şi-au luat răspunderea că nu vor mai tolera jocuri de cărţi în­tre persoane străine,­­ autorităţile judecătoreşti au constatat că jocul de cărţi continuă. Faţă de această aălcare a legii şi de transformarea cluburilor politice în tripouri, ministerul de interne a dispus închiderea lor. Guvernul a pus în vedere partide­lor politice că­ menţine măsura în­chiderii pentru toate acele cluburi în care s-a constatat că se joacă cărţi exact ca în tripouri. Cluburile acestea vor putea fi des­chise, dacă preşedintele partidului politic respectiv va da o declaraţie prin care va garanta pe a sa răs­pundere că jocul de cârţi va fi oprit, interzicându-se accesul oricărei persoane străine de partid. Pentru a demonstra cât de salu­tară a fost măsura închiderii unora din cluburi, autorităţile poliţieneşti informează asupra următoarelor ca­zuri scandaloase care au dus la rui­narea şi compromiterea unor func­ţionari: 1. Inginerul Silion Constantinescu, din serviciul G. F. R., a delapidat o sumă de 350.000 lei din casa colec­toare a gărei Titu, bani pe cari i-a pierdut la clubul averescan — or­ganizaţia Capitalei — Casa Elisee de sub preşidenţia d-lui Trancu- Iaşi. In urmă, ca să-şi mascheze fapta, a simulat că a fost jefuit noaptea de către bandiţi. 2. Ciornac, autorul crimei de la ho­tel „Carol”, săvârşită asupra lui F­ialko, s-a stabilit că era, un membru asiduu al tripourilor din Capitală, în special al Ofiţerilor de rezervă Binele Public (desfiinţat) şi clubul averescan (Casa, Blissée). 3. Constantin K­iriţă, casier la sin­dicatele agricole Ialomiţa şi Vlişca de unde a, delapidat suma de lei 600.000, banips care i-a pierdut la clubul de la Trianon .* clubul averes­can din str. Brezoi.*nu, de sub pre­­şidanţia d-lui D. Grozdea, avocat, după care a fugit în Egipt. 4 Inginerul Paul Ionescu, (colonel de rezervă), care a delapidat de la ministerul de domenii şi de la d-na Procopiu suma de lei 1.500.000 lei, bani pe cari i-a pierdut la Casa lui? Sfat (clubul averescan) din str. Bre­­zoianu Nr. 2, sub prezidenţia d-lui Grozdea, pentru care se află depus la închisoarea Văcăreşti. Acesta a pierdut o sumă importantă şi la aşa numitul club al „Sfatului Negusto­resc"). 5. Locotenentul Cosma,­din regimen­tul 21 vnf„ condamnat la cinci ani pentru delapidare de bani publici. Suma delapidată a­ pierdut-o la jo­cul de cărţi de la clubul averescan (Casa Elisee) şi ofiţerii de rezervă. 6. Căpitanul medic Florescu şi-a pierdut toată averea, s’a înglodat în datorii, după care s’a otrăvit. 7. Funcţionarul Ghiţescu, casier la Vama Poştei, a delapidat suma de 150.000, pe cari i-a pierdut la clubul averescan (Casa Elisee). A fost de­pus şi condamnat. 8. Niţulescu, sub­ revizor şcolar, a pierdut 300.000 lei la cluburile, ofi­ţerii de rezervă,, clubul averescan (E­l­ isee) fugind apoi în Bulgaria. 9.­­Diaconul Chiriţescu, venit, în Ca­pitală pentru încasarea unei ordo­­a­anţe de 32.000 lei, nu a putut incasa te­aceu­ri şi a fost atras la clubul .........■T9 averescan pierzând toată suma din ordonanţă. 10. Ştefan Măgureanu, ataşat tech­nic la poşta centrală, care a sustras cecuri şi corespondenţă de valoare in suma de 200.000 lei, in prezent a­­restat şi depus la Văcăreşti. A pier­dut din bani la alt club politic. INCUNOŞTIINŢARE Pentru­ balul „Asociaţiei generale a Presei Româ­ne“ care va avea l®c Sâm­bătă seara la teatrul Ly­ric, nu se va elibera nici un bilet de favoare. Orice insistenţe în această di­recţiune sunt inutile. Ziariştii — prevăzuţi cu carte de legitimaţie — vor putea veni cu soţiile. Pentru a evita o prea mare aglomeraţie la in­trare comitetul „Asocia­ţiei Generale a Presei Ro­mâne“ roagă publicul să vie la bal mai de­vreme, adică începând de la orele IO. asaasi. Coxt Arthur Ruinstein Nici unul din marii pianişti ai timpului nostru n­u electri­zează auditoriul său în măsu­ra în care o face Arthur Ru­binstein. De îndată ce păşeşte spre instrumentul său, citeşti în ochi şi figură, o poftă mereu nouă de a-l domina, de a-l supune, fiindcă avem totdea­una, impresia că pentru pia­nistul acesta pianul este o fiin­ţă scumpă, dar rebelă pe care cu atât mai mult doreşte s-o domine complect cu cât îi fa­ce mai mari dificultăţi şi dă uneori impresia că ar voi să-i scape. Atacul lui are ceva spontan, agresiv dar real, o săritură, dar una de îmbrăţişare, nu de brutalizare. Nici unul din ma­rii lui rivali nu e mai mor­dant în ritm ca el şi nici unul mai tânăr în avânt, mai im­petuos în asalt, mai savuros în cantilenă. „Carnavalul” lui Schumann îi oferă pentru aceasta nepre­ţuite prilejuri şi auditoriul l-a savurat din nou aseară căci curgea limpede şi proaspăt ca o sursă alpestră. Tocatta şi Fuga la major de Bach-d’Albert, ca şi visările lui Chopin, au arătat cu cât farmec trece artistul de la virtuozitatea technică la rafi­namentul nuanţelor. Demonul temperamental iz­bucneşte însă în toată perso­nalitatea sa la interpretarea modernilor: Debussy (Prélu­­de-Mouvement-Poissons d’or), Ravel (Arborada del Gracio-so), Prokofief (Suggestion diaboli­­que), Albeniz (Corpus Christi , Seville, Navarra), de Falla (Danse rituelle du Feu) au fost o continuă descătuşare de dinamică spirituală şi teh­nică, o creştere din ce în ce mai surprinzătoare a posibili­tăţilor pianistice şi în acelaş timp o vocaţiune unică de a da voluptăţii şi bizareriei de azi aprinderi incendiare. A fost o nevoe proprie şi o domolire a auditoriului oferi­rea în supliment a paginelor mai calme din Chopin și Scria­bin: raze de soare după fur­tuni. Dacă ar fi fost după public nu s’ar mai fi stins becurile Ateneului... E. D. F. Importantă consfătuire petrolişti 1­­. Ploeşti împotriva societăţilor petroli­fere — mijlocii şi mici — şi care nu fac parte din trustu­rile internaţionale, s’a pornit o vie ofensivă la care din­ ne­norocire se pare că se va aso­cia şi statul. Zvonuri din ce în ce mai persistente circulă, că terenu­rile petrolifere ce urmează a se distribui prin bună învoia­lă, se vor da tot societăţilor mari. Societăţile medii şi mici re­prezintă capitalul românesc, cât şi cel străin care însă nu s’a afiliat grupelor petrolifere internaţionale. Ele au creiat o industrie in­digenă din cele mai active şi cu mare răsunet în viaţa eco­nomică a ţării. Lovind în ele, se loveşte în pungile româ­neşti, în industria şi econo­mia românească, în persona­lul funcţionăresc şi lucrător român. Ele aduc Statului prin plata impozitului industrial mult mai mult decât societăţile mari, ca­re se pot sustrage uşor,­­şi Con­­stitue în acelaş timp şi o sigu­ranţă pentru apărarea naţiona­lă în cazul unei dictaturi exclu­sive a vre­unui grup internaţio­nal. Marile societăţi dacă luptă să ia şi terenurile prin bună învo­ială, nu au uitat să intensifice şi lupta de distrugere. Prima lovitură a dat-o socie­tăţilor mai mici prin scăderea preţului la ţiţei, căci deşi este de 21.000 lei vagonul marile so­cietăţi, nu oferă decât 20.000, mărind în acelaş timp magazi­­najul cupoanelor de petrol. Faţă de această situaţie care loveşte în economia generală a ţarei. Statul nu poate sta im­pasibil. PLOEŞTI, 16. — Aseară a a­­vut loc o importantă consfă­tuire a unui grup de petro­lişti reprezentând societăţile medii şi mici din industria noastră petroliferă. D. ing. P. Bej­an arată că OAMENII PREVĂZĂTOII se interesează de pe acum de Voiajurile de plăcere pe anul 1930 organizate de Societatea HAMBURG AMERICA LINIE Pentru Frordurile Norvegiene, Islanda, Capul Nord, Spitzber­gen, ps Marea Medierană, cât şi pentru Statele Unite-Preţul unui voiaj dus şi in­te­rs cu plecarea din Bu­­cureşti începe cu lel 2S0.OO©. înscrierile şi informaţiuni se obţin la : HAlIBORB âMERIGâ LiNiE Bucureşti, Calea Victoriei 84 TELEFON 304)5® LIGNIT cei mai eftm ffissrrafesâstBlbal gssK'trîs bucătării ss sc­h­s Alfred LöweKacfi I Co. Lemne, Gees, Cărbuni Calea Victoriei 128 *Str. Căurași I Pagina 3-a Numirea inspectorilor generali administrativi In vederea organizării direc­toratelor ministeriale locale au fost numiţi în posturile de ins­pectori generali administrativi, următorii domni: Tomescu (Bucureşti), Crudu (Iaşi), Flo­­rescu (Chişinău), Peter (Timi­şoara), Pictorian (Craiova), Starak (Cluj), Cerkowsky (Cer­năuţi).

Next