Lupta, martie 1930 (Anul 9, nr. 2490-2516)

1930-03-01 / nr. 2490

După demisia d-lui Gr. Iunian Ce spun cercările guvernamentale despre pro­­ectul depus eri la Cameră încercările d-lui I. Mihala­­ch­e de a calma spiritele agita­te ale grupului deputaţilor majoritari adversari ai d-lui ministru Grigore Iunian, nu au avut succes. In şedinţa de eri a Camerii d. V. Georgescu a depus pro­­ectul de lege prin care miniş­tri de justiţie ,în funcţiune la promulgarea legii şi miniştri viitori, nu vor putea pleda ca avocaţi în faţa instanţelor ju­decătoreşti sau a oricăror co­­misiuni compuse sau întregite cu magistraţi, timp de 5 ani de la părăsirea departamentu­lui”. Proectul a fost semnat de 43 deputaţi guvernamentali. * Lovitura — deşi era aşteptată — a avut, totuşi darul să provoa­ce fierbere în lumea politică gu­ver­nament­ală. ‘ Adversarii d-lui ministru de justiţie au angajat, pe culoare discuţii violente cu prietenii d-lui Grigore Iunian şi argumentele cele mai curioase se incrucişeau, pro şi contra iniţiatorilor proec­­tului. Membrii guvernului au asistat ca simpli observatori d­n discuţie, retrăgându-se, cu discreţie, în ca­mera rezervată miniştrilor, în somptuosul local al Camerii sau pe banca ministerială. J:­­ # Nu putem şti care va fi soarta proectul­ui. De­o­cam­­dată el a fost trimis în secţiu­nile Adunării deputaţilor, sec­ţiuni cari au servit de mor­mânt şi altor iniţiative parla­mentare atunci când ele nu au fost însuşite de guvern. In cercurile guvernamenta­le se spune că iniţiativa proec­­tului de lege nu a fost luată dintr’un spirit de puritanism politic, ci din resentimentele personale ale unora dintre de­putaţii majoritari faţă de d. Grigore Iunian.­­ Magistratura nu se influen­ţează atunci când avocatul pledant este un „fost şi viitor” ministru al dreptăţii şi ar fi trist să ne închipuim altfel, ori cum­ ar fi puterile vremelnice cu care este investit ministrul în faţa Consiliului superior al magistraturii. Cum ne putem oare închipui că magistraţii, membri ai Inal­tei Curţi de Casaţie şi justiţie sau membri ai Curţilor de A­­pel, s’ar lăsa influenţaţi şi ar face să atârne strâmb balanţa dreptăţii, atunci când avoca­tul unei părţi este un fost mi­nistru de justiţie sau ar pu­tea să devie? Proectul, motivat astfel, con­stitue o jignire gratuită magi­straturii care s’a dovedit, din fericire la noi, că este totdeau­na în afară de preocupările politice, şi neinfluenţabilă. Dacă proectul, depus ori de d. Vică Georgescu, ar deveni lege, s’ar ajunge la o situaţie paradoxală. Partidele demo­cratice cari nu ar dispune de elemente valoroase cari, în a­­celaşi timp, să dispue şi de mare avere personală, nu ar putea desemna un ministru de justiţie, membru al parti­dului. Dar sunt şi oameni bo­gaţi îndrăgiţi de meseria pe care o exercită, cari nu şi-ar lăsa, cu inima uşoară, profe­siunea, ca să ocupe, vremelnic demnitatea de­ ministru pen­tru ca, după ministeriat, să nu mai poată pleda timp de cinci ani. ' ‘ •• - ‘ Dar dacă suspiciunea influ­enţării magistraturii este a­­devăratul motiv al iniţiativei parlamentare, interdicţiunea ar trebui întinsă asupra tutu­ror membrilor guvernului — cari sunt şi avocaţi pledanţi — pentru că un politician, oricare ar fi departamentul pe care-l conduce astăzi, poate fi, mâi­ne ministru de justiţie. Căci iniţiatorii proectului spun textual în expunerea de motive: „Judecătorii şi justiţiabilii se vor resimţi întotdeauna, cei dintâi de prestigiul şi autori­tatea fostului şi viitorului mi­nistru de justiţie, etc.”. Care este adevărul? In rândurile deputaţilor Gu­­veri­a­mentali bate, de multă vreme, un vânt de răzvrătire Împotriva d-lui ministru de justiţie. Iniţiatorul proectului a des­­voltat chiar o interpelare-atac împotriva d-lui Grigore Iu­­nian, in jurul unei mişcări In magistratura Judeţului in ca­re s’a ales d. Vîcă Georgescu. Motivul nemulţumirilor par­lamentarilor majoritari se pot rezuma astfel: 1. D. Grigore Iunian nu a scos din magistratură pe ju­decătorii cari au fost ameste­caţi în neregulele electorale săvârşite în timpul guvernă­rilor liberale şi averescane. 2. Ministrul justiţiei nu a mutat pe magistraţii plă­nuiţi că ar fi uşurat esca­motarea voturilor aleg­ă­­torilor. 3. Nu a ţinut seamă de reco­mandările politice în recente­le mişcări în magistratură. 4. Nu a numit, în posturile superioare ale Corpului jude­cătoresc pe unii avocaţi cu vechime în barou, cari, însă, după părerea d-lui ministru de justiţie, nu îndeplineau condiţiunile speciale cerute u­­nui magistrat superior. D. ministru Grigore Iunian a răspuns, ori de câte ori a fost solicitat, că nu poate lua măsuri disciplinare împotriva magistraţilor de­cât în urma unei anchete judecătoreşti, aşa precum prevăd dispoziţiu­­nile înscrise în legea de orga­nizare a magistraturii. Ori de câte ori i s’a semna­lat un caz precis, a ordonat anchetă şi, după efectuarea ei, a trimis în judecată pe magi­­staţii dovediţi vinovaţi sau a aplicat pedeapsa mutării în cazurile în care vina era ex­clusiv în domeniul prezum­­ţiunilor grave. Această atitudine a nemul­ţumit pe mulţi deputaţi majo­ritari, cari îşi luaseră anga­jamente formale în timpul o­­poziţiei că vor schimba pe toţi magistraţii cari au avut a­­mestec în timpul alegerilor. Se spune, astăzi, că 80 la sută din popularitatea pe care ar fi pierdut-o guvernul, se dato­­reşte, exclusiv, activităţii d-lui Iunian la departamentul pe care-l conduce. Ţăranii nu au putut vedea cu ochi buni faptul că judecă­torii cari au furat urnele sau au tolerat aceste furturi, au rămas în funcţiune, în acelaş loc, şi după un an şi jumătate de guvernare naţional-ţăra­nistă. * " .Un umorist, spunea, pe cu­loarele Camerii: „Iniţiatorii proectului s’au molipsit, desigur de lozinca partidului liberal. După manifestarea pe care au făcut-o, dovedesc că sunt partizanii ideii „prin noi în­şine...” ! „Văzând că opoziţia nu poa­te răsturna guvernul, s’au ho­tărât s’o­ facă singuri şi vor reuşi, dacă vor continua, per­severent, pe calea pe care au apucat-o”. Radu Matei * * * Guvernul laburist a trecut printr’o mare primejdie 270 de voturi contra 261 LONDRA, 28 (Rador). — Re­zultatul scrutinului din ședin­ța de aseară a Camerei Comu­nelor, în care s’a discutat a­­mendamentul liberal la proec­tul de lege al reorganizării in­dustriei cărbunilor a fost pri­mit cu aplauze de către gru­pul laburist. Guvernul a tre­cut insă in această şedinţă printr-o mare primejdie. A­­mendamentul liberal, susţinut de Întreg grupul conservator, a fost respins cu 270 voturi, contra 261. Cele nouă voturi în favoarea guvernului se da­­toresc şi faptului că mai mulţi deputaţi liberali s’au abţinut de la vot. Prevăzând dificultăţii», d. Graham în numele guvernului declarase Înainte de votare că guvernul nu pune chestiunea de Încredere şi nu va demisio­na dacă amendamentul libe­ral va fi primit. In această e­­ventualitate Insă guvernul era hotărât să retragă proectul de lege în Întregime, deci şi redu­cerea orelor de muncă, cela ce ar fi produs mari nemulțumiri în rândurile partidului labu­rist. O nouă indemnizaţie pentru ofiţeri Ministerul armatei a obţinut fon­durile necesare pentru a se da ofi­­ţerilor din garnizoanele In care via­ţa este scumpă, din localităţile de­părtate de liniile de comunicaţie, etc., o indemnizaţie lunară peste soldă. ? " Indemnizaţia aceasta se va achita cu Începere da la 1 Aprilie, pentru anumite garnizoana, risipita pe În­tregul teritoriu al ţă­lii; să se no­teze că nu este vorba de Bucureşti sau oraşele apropiate de Capitală, pentru care sunt multe cereri, ci de oraşele mai ales de la prefleria ţării, unde ofiţerii nu cer niciodată să le mutaţi, din cauza greutâţii tra­iului. După cum aceste garnizoana sunt mai mici şi viaţa In ala este mei a­­nevoiaşă, au fost Înglobate in cate­goria I, II şi III, aceasta din urmă fiind compusă din garnizoanele aia­ aceptibile. Indemnizaţia lunară patru cate­­goria I, este pentru generali 5100 lei, ofițeri superiori 4380, inferiori, 3050. Categoria I, respectiv 2700 lei, 2100 lei și 1820, A III: 1140 lei, 900 și 700. D. Vaida Voevod, ministru de interne, a sosit la Cluj, venind din Viena. D-sa va rămâne la Cluj câte­va zile, după care va veni in Bu­cureşti, unde îşi va relua ocu­­paţiunile. Un grup de parlamentari ma­joritari au luat iniţiativa întoc­mirii unui proect de lege prin care miniştri în funcţiune şi, în general, toţi demnitarii Statului, primari, prefecţi, secretari gene­rali, etc., nu vor putea fi, timp de cinci ani după ocuparea aces­tor demnităţi, membri în consi­liile de administraţie ale socie­tăţilor pe acţiuni. Se face excepţie pentru acei demnitari cari sunt proprietarii cari și-au transformat întreprin­derile in societăți pe acțiuni. Ori după amiază s’a proce­dat la instalarea Consiliului de administrație al regiei au­tonome a redevențelor Statu­lui. ■ ' ,/ # Solemnitatea a fost prezida­tă de d. dr. Ernest Ene, secre­­taru­l general al­ ministerului de industrie şi comerţ. Preşedintele noului consiliu de administraţie a fost numit d. I. Banciu, directorul general al contabilităţii generale a sta­tului. Regele e responzabil! O senzaţională conferinţă a lu Sanchez-Guerra MADRID, 28 (Danub). — Fostul prim ministru, d. Sanchez Guerra, a ţinut eri la Cameră un discurs. Ca­mera era plină până la ultimul loc. D. Sanchez Guerra a declarat In primul­ rând că vorbeşte in numele său personal, spunând că este abso­lut necesar să se facă o analiză a­­mănunţită a rezultatelor dictaturei d-lui Primo de Rivera. Este regreta­bil, a afirmat oratorul, că dictatura a făcut să se nască un popor un cu­rent favorabil sistemului republican. De această situaţie însă numai rege­le A’ihonse poate fi făcut respon­sabil, căci Primo de Rivera a fost un instrument în mâinile sale. Soar­ta Spaniei depinde de alegerile con­stituţionale.­­I. Sanchez Guerra a declarat că este partizanul monarhiei constituţionale dar, dacă poporul doreşte republi­ca, trebue să i se dea posibilitatea să se pronunţe. La sfârşitul conferinţei, oratorul a lăsat să se înţeleagă aversiunea sa personală pentru regele A. Alphonse. După această conferinţă, un cor­tegiu de mii de oameni, cu drapelul roşu in frunte, au manifestat pe străzile Madridului contra regelui şi monarhiei. Poliţia a împrăştiat mul­ţimea. Monarhiştii au împărţit pan­carte pentru rege, pe care mulţimea însă le distrugea in mod demonstra­tiv. * PARIS, 28. (Rador). — După conferinţa ţinută aseară de d-l Sanchez Guerra la­n Madrid, 3000 de manifestanţi în ca mai mare parte studenţi, purtând drapele roşii, s’au strâns pe bulevardul principal al oraşului şi au de­monstrat sgomotos, strigând : Trăiască Republica, jos Monar­hia. Garda civilă a intervenit şi a împrăştiat pe manifestanţi, luân­du-le drapelele. Numeroşi manifestanţi s’au urcat In vre-o zece autobuze cu care au cutreerat centrul orașu­lui, în strigăte de: Trăiască Re­publica. ^ Atelierele „ADEVARUL“ Str. Const. Miile (Sărindar) Nr. 7,—8— In senator victima unui furt Un senator ardelean, d. Sebeş, din Odorhei a fost, tn gara de Nord Vic­tima unui important furt in urmă­toarele împrejurări: Urcându-se tntr'un compartiment de clasa I a vagonului de Braşov, d. Sebeş a aşezat valiza pe canapea. In compartiment se afla un tânăr prezentabil îmbrăcat cu un palton negru, şapcă de voiaj. D. Sebeş a coborît apoi pe peron pentru a-şi cumpăra ţigări. La reîntoarcere a constatat, nu fără uimire, că, î în compartiment dispăruseră şi valiza şi tânărul ce ocupa un loc. In valiză, se aflau rente de expro­­piere in­ sumă de 500 mii lei, acte de valoare, permisul de voiaj al se­natorului, etc. etc. Rentele erau proprietatea d-lor Urgard din Cluj şi Covaci din Copăteşti. D. Sebeş a anunţat comisariatul gării de Nord şi comisarul Măr­amur­ceanu a început imediat cercetările. Hoțul încă n’a fost găsit. Banca Naţională a României reduce la cunoştinţa generală că în, curând va da o emisiune de bilete, de 100 lei din acelaş tip, care sunt deja în circulaţiune, şi cari vor purta în loc de trei semnături ca până în prezent, numai două, şi anume: a Gu­vernatorului şi a casierului cen­tral. Aceste bilete vor circula va­labil împreună cu biletele cari au trei semnături. Duminică orele 10 dim. va avea loc in sala „Tomis“ din str. Călărași o întrunire publică, la care vor lua tuvânul dnele: Carpso Bottez, Ella Negruzzi, Ortansa Satmary, Marg. Ghelmegeanu, Eug. Ianculescu Sch­ildkraut, E. Simionescu, d-nii Dem. Dobrescu primarul municipiului, C. Anghelescu şi Pompiliu Ioaniţescu, vice-preşedinţi ai Camerei, şi alţii! Se vor discuta chestiuni privitoare la gospodăra Capitalei, totdeodată d-nele Bottez, Negruzi, Satmary şi Ghelmegeanu, candidatele la consi­­lieratul comunal ale primăriilor ce­lor 4 sectoare ale Capitalei vor arăta programul lor de activitate. Toate femeile şi toţi cetăţenii ce se inte­resează de buna gospodărie a ora­şului nostru sunt rugaţi a lua parte. Societatea de pediatrie ţine şedinţă Sâmbătă 1 Martie ora 11 juni. In Amfiteatrul spitalului de copii cu următoarea ordine de zi: 1) Prof. Manicatide: Erisipel si scarlatină;­­ 2) Dr. Willian si Rica: Meningen­­cefalită in scarlatină; 3) Dr. Popovici-Lupa si d-ra Wein­­berg: 10 cazuri de vulvo-vaginită. Desfăşurarea crizei în Franţa Loucheur intervine între Tardieu şi radical*socialişti Cresc şansele d-lui Briand? PARIS, 28. (Danub). — D-nul Tardieu a continuat în tot cur­sul după amiezi consultările sale, până târziu seara. D-sa a primit pe d-l Marin, şeful uniu­­nei democratice republicane, pe d. Painlevé, fostul ministru de războiu. Eşind de la d-l Tardieu, d. Marin a declarat că negocie­rile au făcut progrese, şi că d-l Tardieu va reuşi în orice caz să constitue cabinetul; este proba­bil că partizanii d-lui Marin vor susţine guvernul, care trebue format pe o bază cât mai largă. Pe culoarele Senatului dom­nea ori după amiază o mare a­­gitaţie. Se afirmă în cercurile Senatului că, cu toate că d. Tar­dieu posedă calităţi extraordina­re, nu este probabil că d-sa va reuşi să pună în aplicare proec­tul unei largi concentrări. Sena­torii uniunei republicane vor sprijini guvernul d-lui Tardieu, dar grupul senatorilor radicali resping ideea unei colaborări. Senatorii democraţi şi radi­calii au declarat ori, printr’o deriziune luată de partid, că d. Briand este singura per­soană aptă a constitui cabine­tul în baza unei c­oncentrări republicane. • PARIS, 28 (Rador). — Decla­rația făcută aseară târziu de d. Tardieu că deabia Dumini­că va putea întocmi lista nou­lui Cabinet este interpretată Ca o recunoaștere a marilor dificultăți ce se concen­trării parlamen­t con­ducerea fostului Sw al guver­nului. Ideea de concentrare este în general admisă, atât de grupă­rile republicane moderate, cât şi de grupările radicale. Aces­tea din urmă însă, şi în spe­cial radicalii socialişti, ar pre­tinde că altcineva decât d. Tar­dieu să prezideze un astfel de guvern. Radicalii socialişti susţin că în orice caz, în noul guvern, d. Tardieu ar trebui să deţină un departament cu caracter technic şi nu minis­terul Internelor, la care ţine d. Tardieu. încercările de apropiere în­tre prietenii d-lui Tardieu şi grupările radicale sunt con­duse cu mare stăruinţă mai a- Ies de d. Loucheur. Fostul mi­nistru al Muncii a avut aseară întrevederi în acest scop cu d-nii Chautemps şi Her­riot. Svonurile răspândite asea­ră, pretinzând că d. Briand ar fi refuzat să accepte Externe­le in cabinetul Tardieu, au fost desminţite de d. Tardieu. SITUATIA E FOARTE COMPLI­CATA PARIS, 28. (Danub).— Con­sultările d-lui Tardieu au păs­trat până in prezent un carac­ter general. Ideea concentrărei a progresat în ultimele 24 de ore. D. Tardieu dorește să ajungă la un acord de principii, înainte de a lua in considerare chestia personalităților cari vor forma cabinetul. Atitudinea socialiști­lor radicali ii ingreuează mult sarcina; acest partid refuză să participe intr’un guvern prezi­dat de d. Tardieu. Este dease­­menea sigur că radical-sociali­­știi nu vor accepta să intre in­tr’un cabinet în care grupul Ma­rin ar fi reprezentat. UN CUVÂNT DE SPIRIT Al D-LUI TARDIEU PARIS, 28. (Danub). — D-nul Tardieu a declarat dri seară re­prezentanţilor presei că astăzi după amiază la orele 3 se va pre­zenta din nou la preşedintele re­publicei, şi în urmă va continua consultările în vederea formării Cabinetului. De la început era fapt stabilit că d-1 Briand va fa­ce parte din guvern. D-1 Tardieu a adăugat: „Dacă veţi auzi că m’am sinucis, să nu o credeţi; nu am nici o grabă, pentru că vreau să chibzuesc bine ce am PARTS, 28. (Danub). — Radi­­cal-socialiştii au ţinut eri o con­sfătuire de partid, fără a lua o deriziune formală. Unii membri au declarat că partidul va lua o atitudine negativă faţă de d-1 Tardieu. Grupul acţiunei democratice şi sociale, sub preşedinţia depu­tatului Reynaut, a decis să sus­ţină pe d-1 Tardieu. ‘­ n­ LOUCHEUR D. Poincaré şi criza franceză Ce crede d-sa despre Basarabia PARIS, 28 (Danub). — D. Poincaré a publicat astăzi în „Excelsior’’ un articol, în care se pronunță cu toată autorita­tea numelui său, pentru d. Tardieu. Intre altele d-sa scrie: „D. Tardieu mi-a cerut să accept misiunea de a forma guvernul, adăugând că el mă va susţine cât îi va fi cu pu­tinţă, şi este gata să accepte postul de subsecretar la Pre­­şidenţia consiliului. Din nefe­ricire, am fost nevoit să-i răs­pund d-sale, ca şi preşedinte­lui republicei, că starea sănă­tăţii mele nu îmi permite să preiau această sarcină. D. Tar­dieu a fost deci obligat să ac­cepte misiunea ce i s’a încre­dinţat, și va face tot posibilul pentru a constitui un cabinet pa baza unei large concentrări. Este regretabil că s'a refuzat mâna pe care dânsul a întin­s-o cu cele mai bune intenpi. O» Pcineare amintește sîe chestiunile serioase pe care guvernul are daruri,­ să Ie reze­rve în Franţa şi continuă: „Dar nu este aceasta unica problemă care trebue să preocupe noul guvern. In toate par file Sumei se produc me­reu noui incidente cari pot avea consecinţe gra­ve. Vedeţi Basarabia, unde zilnic au loc noi conflicte provocate de către Rusia sovietică, şi cari sunt des­tinate numai să serveas­că mai curând sau mai târ­ziu, drept pretext pentru intrigile sovietice. La frontiera poloneză, de asemenea situaţia nu e limpede. Nu este deci momentul pentru Franţa să fie pre­ocupată de astfel de ches­ti­uni de ordin secundar. Situa­ţia este serioasă, şi este atât de serioasă, în­cât o soluţionare fluuidă a crizei se împinse de ur­genţă. COMENTARIILE PRESEI ASUPRA ARTICOLULUI D-LUI POINCARÉ PARIS 28 (Danub). — Presa oficială subliniază declaraţiile d-lui Poincaré. Totuşi ziarele constată că misiunea d-lui Tar­dieu întâmpină încă multe pie­dici şi dificultăţi, din cauza ati­­tudinei partidului radical-socia­list. Unele ziare cred că situaţia s’a ameliorat mult în ultimele 24 ore în favoarea d-lui Tar­dieu. Presa devotată d-lui Tar­dieu este convinsă că d-sa va reuşi până Sâmbătă să pună ca­păt crizei, totuşi nu disimulea­ză marile dificultăţi pe care le provoacă atitudinea socialiştilor radicali. B­URSA 100 lei 15.20 fr.fr. la Paris 100 lei 3.08 fr. el. la Zorich Fiorini olandezi 67.55 Au încheiat la BURSA OFICIALA B-ca Națională 6950, 925 B-ca Blank,­­ 950, 55, 50 B-ca Românească 785, 80, 70 B-ca Românească pui 755 B-ca Albina Sibiu 825 B-ca Comercială Italiană 685 B-ca Viticolă S. T. B. Carpatina Reşiţa Locuințe Eftine Mica Astra Română Steaua Română 250, 60 740 900 440, 35* 250 340, 50 1275 670 Decorarea d-nei Cecile Sore. Ministerul instrucţiunei a întocmit decretul regal prin care se acordă marei artiste franceze d-na Cecile Sore! contesă de Ségur distincţia „Bene Merenti“ clasa I-a.­­ Mâine la orele 5 d. a., se va da, în saloanele d-nei Alexandrina Canta­­cuzino, un ceai în onoarea marei ar­tiste, cu care prilej i se va remite distincția acordată. Remanierea se face Marţi D, prim-ministru HViatalu la Regentă Criza provocata cu oca­zia complectărei Regen­­ţei, criză regretată azi de către întregul partid na­­ţional-ţărănesc, se va ter­mina de-abia acum şi nu fără sacrificii din partea ambelor partide fuzi­onate. Nu se putea altfel resta­bili armonia în partidul naţional-ţărănesc şi nu se puteau înlătura nici fră­mântările din sânul gu­vernului. Prin demisia d-lui Gr. Iunian s’a înlesmit primu­lui ministru realizarea remaniere! Cabinetului, deasemenea imperios ne­cesară atât pentru resta­bilirea unei activităţi nor­male a guvernului, cât şi pentru a se pune capăt hărţuelilor din cadrele parlamentare majoritare. * In cercurile guvernamenta­le, cari până acum păstrau cea mai mare discreţie asupra tim­pului in care se va produce remanierea, se confirmă de as­tădată ca până cel mai târziu Marţi criza va fi rezolvată. Mâine Sâmbătă se înapoia­ză în Capitală d. Iunian. Cu a­­cest prilej se va şti dacă d-sa înţelege să-şi retragă demisia, în urma atitudinei pe care au luat-o membrii guvernului la Consiliul de miniştri de eri, faţă de demisia d-sale. De altă parte, azi urmează să sosească la Cluj d. ministru Vaida Voevod iar pentru Luni se anunţă înapoierea în ţară r. d-lui Virgil Madgearu. Factorii hotărâtori din gu­vern se vor afla deci la înce­putul săptămânei viitoare în ţară iar d. Manu­­ va putea pr­­eda la remanierea cabinele­lui. Luni seara va avea Ioc pro­babil un Consiliu de minişri în care se vor lua hotărârii definitive în această impor­tantă chestiune. * *­­ D. prim-ministru Iuliu Ma­niu s-a prezentat azi la amia­ză înaltei Regenţe pentru a ex­pune situaţia politică în legă­tură cu remanierea Cabinetu­lui.

Next