Lupta, iunie 1936 (Anul 15, nr. 4383-4406)
1936-06-10 / nr. 4389
Un fapt divers în în presa americană [(Continuare din pag. la) bile şi admirabil utilate, se aflau în Woolworth Building. Cazul relatat nu este însă, pentru aceasta, mai puţin o ilustrare tipică a mentalităţii americane; el ne permite să sesizăm deformarea ce o exercită asupra raţiunii umane, o optică la scară exagerată, într’un cadru hipertrofie; logica se răstoarnă iar metodele de simplificare şi de standardizare a vieţii devin de o complexitate inextricabilă. URIll ciant din Constanţa EL ŞI-A LĂSAT* MARI DATORII PE I VIAŢĂ CONSTANŢA, fr. — Organele judiciare locale cercetează dispariţia fără urmă a comerciantului A. T. Asadurian, originar din Palas, care de câteva lunii a părăsit Constanţa, lăsând pe piaţa locală mari datorii la bărbi şi magazine de engros. Creditorii l-au reclamat parchetudic, împotriva comerciantului dispărut, care a deferit cazul judelui siriuit s’a emis mandat de urmărire. Deoarece n’a fost găsit în țară, se crede că el a fugit In străinătate. “iport&ml M FJMET-SALL Semifinalele „Cupei României” au prilejuit un turneu, pe arena Venus, care din punct de vederetechnic n’a corespuns calităţii echipelor, în schimb, ca valoare competiţionlă, a stârnit interesul corespunzător. Ripensia-Universitatea, un match care opunea pe primul, ultimului clasat. ...Şi totuşi jocul a păstrat tot timpul caracterul unei autentice lupte, în care clujenii d-r.lui Buteanu au ştiut să se impute printr’o apreciabilă combativitate şi un admirabil elan. Rutina şi-a spus de astă dată cuvântul. Ripensia a învins cu 4—2, deşi „U” condusese cu 1—0 şi 2—1. „U” a produs o impresie deosebită şi e de aşteptat că va reuşi un impresionabil sfârşit de sezon. ~ In cel de al doilea joc de „Cupă”, Unirea Tricolorul a eliminat Juventusul, prin victoria obţinută asupra-i, cu 4—1 (1—1). A fost o partidă fără prea mare importanţa technică în care cel care a jucat mai puţin prost, a câştigat cu suficientă diferenţă pentru a pedepsi astfel indolenţa unora dintre echipierii roş-albaştrilor. Finala se va disputa, deci, între Ripensia şi Unirea Tricolorul, la Bucureşti, pe stadionul U. N. E. F. O menţiune specială se cuvine d-lui Mitty Niculescu, arbitrul matchiului Juventus-Unirea Tricolorul, pentru obiectivitatea şi priceperea sa. ★ In matchuri oficiale, Crişana a parvenit să câştige asupra C. A. Oradiei, cu 2—1 (1—0), evadând definitiv din ultimul loc al clasamentului, în care Venusul, învingător cu 6—4 (4—1), asupra C. F. R.-ului, într’o zi lamentabilă, a reuşit o ascensiune, de la locul şase la al cincilea. Jocul a plăcut doar prin marcarea celor zece goaluri; atacul negrilor, în Zi excepţională a realizat tot ce a încercat, fiind cel mai bun compartiment de pe teren. In urma acestor rezultate, situația se prezintă astfel: 8.Chinezul 19721037:50==16 9.Unirea Tr.1764 743:42==16 10.Victoria 20631135:54==15 11.C. F. R. 18701141:44==14 12.Universit. 19621128:48==14 Reuniunea delta Arenele Romane sa bucurat de un deplin succes, public suficient şi matchuri susţinute de pugilişti din prima serie. In match vedetă, Moţi Spakow şi-a luat revanşa asupra olandezului De Boer, pe care l-a întrecut la puncte, după un match în care oaspetele a fost şi knock-down. Compatriotul nostru a obţinut, la Arenele Romane, o a suta victorie în Carieră. Lucian Popescu a parvenit să-şi asigure titlul de campion naţional la categoria uşoară, prin victoria asupra deţinătorului acestui titlu, Ion Mihail, scos din luptă în cursul celei de a treia reprize. Mi terul în care Mielu Doculescu şi-a apărat titlul de campion naţional la categoria semi-mijocie, în faţa challengerdului său Ilie Constantin, s’a sedat cu victoria ceui dintâiu; învingătorul a abandonat însă titlul, pentru a concura in categoria superioară, unde centura naţională e vacantă, învins în repriza opta prin k. o. — deşi simulase o lovitură joasă, Dinu Mihail nu i-a putut răpi lui Ilie Petrescu, campionatul naţional de categorie semi-grea. Intre amatori, s’au consumat două matchuri in cari Const. David învinge la puncte pe Nicolae Berechet şi Ion Zaina câttigă, tot la puncte, asupra lui Ilie Impăratu. Să sperăm că reuniunea de Duminică seara nu va fi prilejuit încă un spectacol sportiv deosebit, ci, mai ales o utilă şi oportună deschidere de sezon şi o masivă reluare. CICLISM Etapa I, Baneasa-Braşov, organizată în cadrul circuitului redus pentru desemnarea reprezentanţilor ciclismului românesc în „Turul Franţei”, a revenit bucureşteanului Nicolae Ion Ţapu; a doua etapă — Braşov-Sibiu- Făgăraş — a fost adjudecată de Virgil Mormocea (Brăila). Azi— în cadrul celei de a treia şi ultime zi, — circuitul prevede etapa: Făgăraş-Braşov-Băneasa, cu sosirea între ora 13 jumătate şi 14. BOX 1. Ripensia 18114 350:30=26 2. A.M.E.F.A.19105 433:21=25 3. Gloria 1992 841:44=20 4. C.A. Oradea 1985 634:28=20 5. Venus 17 75 540:28=19 6. Juventus 16 73 633:24=17 7. Crişana 19 73 940:38=17 Grajdul Karmitz învingător in premiul Mode! Eri s’a desfăşurat la Bătieasa cu un fast neîntâlnit încă, ziua Modei. O lume imensă şi un adevărat concurs de eleganţă, au decorat această sărbătoare a hipismul. Premiul Modei, clasica probă a programului, dedicată acestui eveniment, a revenit grajdului Karmitz, cu Ostaş. Fiul lui Satrap,şi-a ridiculizat pur şi simplu adversarii câştigând oprit. In felul acesta, simpaticele culori ale proprietarului său, găsesc o justă satisfacţie a continuelor sacrificii pe care le face în acest domeniu. Felul în care pensionarul d-lui Karmitz şi-a însuşit victoria, legitimează noi speranţe şi reîntâlnirea din Jockey Club cu Gorgos şi Cântec, se anunţă cu adevărat pasionantă. Nu putem încă anticipa şi aşteptăm anumite schimbări, printre cari problema călăreţului lui Gorgos, Vincent fiind victima unui accident, ca să ne putem da seama de fizionomia bătăliei de Duminică. Restul programului a fost de asemenea interesant şi subliniem reabilitarea lui Jolyom, după un şir de performanţe obscure. Dăm mai jos rezultatul technic: PR. BÎSUIT. I) Aghiuţă (Cucu); II) Avanti (Miilot). C. 26, 19, 27, 7 part. PR. BARATERO. 1) Biskra (Cristea R.); îi) Havana ( Cucu); III) Parabola (Enescu). C. 160, 45, 61, 31, 11 part. pil Flag. I) Nataşa (Gabens); II) Mameluk (Ilinca). C. 14, 10, 10. 4 part. PR. MODEL I) Ostaş (Miilot); II) Danciu (Enescu). C. 18, 16, 30. 7 part. Ostaş (din Satrap şi Orange Flower) prop. d-1 I. Karmitz. PR. Sa GRACE. I) Şerban (M. Gabens); ID Martor (Enescu). C. 17, 13, 13. 5 part. PR. GAROAFA. I) Iolyon (Sajdik); II) Prinţ Rascal (Horvat); III) Domino (Cucu). C. 94, 36, 26, 27. 8 part. MÂINE FIIND ALERGĂRI DE TRAP DĂM MAI JOS FAVORIŢII NOŞTRI PR. HUNEDOARA: Katy C., Talaz, Peceora. PR. DARIUS: Haron, Lord P., Naplopo. PR. llOLOIl: Durdulie, Brebenea, Izma. PR. GURA VĂII: Ţritie, P. Worty, Kupidon. PR. GENEVA: Margaret, Vivat, Champion. PR. GRINAUTI: D. Mea, Viziru,Amzel. PR. HERESTRAU: Friderike, Viziru, Colina, Voevodul. PR. GROZEŞTI: Domnitor, Vera K., Val, Libertatea. PR. HOTIN: Pai, Hitzig, Elisabeth, S. Z. Nouile condiţiuni de intrare in Palestina „Oficiul palestinean central pentru România” aduce la cunoştinţa celor interesaţi că guvernul palestinean a introdus unele modificări în ceea ce priveşte condiţiunile de intrare în Palestina a familiilor emigranţilor, în cazurile când capul familiei a venit singur în Palestina. După procedura veche, capul familiei putea să obţină viza aparte ca să poată pleca singur, iar restul familiei putea să plece mai târziu pe baza aceluiaşi certificat in limita valabilităţii lui. Procedura cea nouă a guvernului palestinean fixează imigrarea familiei numai împreună cu capul familiei la una şi aceiaşi dată. Prin urmare, certificatele acestor emigranţi, cari vor debarca în Palestina fără familii, vor fi considerate ca, utilizate fără ca pe baza lor să mai poată emigra familia. E bineînţeles, că în asemenea cazuri emigrantul care va dori să-şi aducă, familia, va trebui să înainteze o cerere pentru obţinerea unui certificat special pentru familia sa. Aceste certificate se vor elibera numai pentru membrii familiilor locuitorilor Palestinei ca: nevastă, copiii, numai în cazuri dacă aceşti locuitori — capi de familii — vor putea dovedi în mod bine justificat că din câştigurile şi veniturile lor pot asigura existenţa acelora pentru cari solicită certificatul de emigrare. Doctor A. Calef MEDIC ŞEF DE CONSULTAŢIUNI Boale Genito-Urinare şi Interne CONSULT, data 1—5 şi 7—8 p. m. Str. Constantin Miile 12 'Abonamente Virigiatura Lei 40 lunar a BKBHSSM Satia Sillai.Viii.; ;w M. S. Regele a binevoit a conferieri Duminică d-lui primministru Gh. Tătărescu Cordonul Ordinului „Carol I” și d-lui Nicole Titulescu, ministrul afacerilor străine, Marele Colan al Ordinului „Carol 1”. In biserica Amzei din Capitală s'a celebrat căsătoria religioasă a d-rei Mariana Lalescu cu d. Ion Tomaziu, directorul de cabinet al ministerului justiţiei. Serviciul religios a fost oficiat de episcopul Cozma, asistat de părintele Negulescu; Cumi au fost d-na şi d. Valeriu Pop, ministrul de justiţie. După cununie a avut loc o recepţie, în saloanele familiei Lalescu, din str. Vasile Boerescu No. 19, la care au participat: D-na şi d. Valeriu Pop, d. general C. Ilasievici, mareşalul Palatului, d-na şi d. Victor Vâlcovici, fost ministru, d. general Partenie, d-na şi d. general Ignat, d-na Procopiescu, d-na Maria Lalescu, d-na şi d. av. Gheorghe Tomaziu, senator, d. Leoidida Gheorghiu, d. in. Ignat, d. deputat Tase Gheorghe, d-na Rădulescu, d-na Gemă Mezetti, d-na şi d. col. Ignat, d-na şi d. Mezetti, d-na şi d. av. Basile Eftimiu, d. Al. Stârcea, primul prezident al Curţii de Apel din Bucureşti, d-na şi d. ing. Alexandrescu, d-na şi dr. C. Enescu, d. Godin Ştefănescu, procuror general, d-na şi d. dr. Capitolini, d-na şi d. I. Tomida, prezident la Curtea de Apel din Bucureşti, d-na dr. Ciopul, d. av. Dimitrie Grozdea, d-na şi d. Cojan, d-na şi d. Coşoiu, d-na şi d. lt. col. Enescu, d-na şi d. maior Sfetescu, d-na şi d. Pandelescu, d-na Sonya Lalescu, d. maior Răutzoiu, d-na şi d. Al. M. Iliescu, d-na El. dr. Răuţoiu, d. ing. Malcoci, d-na şi d. Thedoru, d-na şi d. V. Barnovski d-na şi d. V. Firoiu, d-na şi d. cpt. Florescu, d-na şi d. N. Vlădescu, d-na şi d. Zănescu, etc. D-soarele: Florica Lalescu, Coca Rădulescu, Vanda Sachelarie, Dutzi Smântănescu, Vicky Theodoru, lianei Grozdea, Floria Alexandrescu, Marcela Ciopul, Lucica Constantinescu, Nadia şi Toto Coşoiu, Sanda Pavelescu, etc. D-nii: sub lt. Costel Tomaziu, judecător Filipescu, Radu Agarici, sub lt. Argeşanu, magistrat C. Agarci, lt. farmacist N. Ionescu-Berechet, subit. Stanislav Iuscinsky, C. Manolescu, Gigi Tomaziu, av. Nicuşor Tr. Lalescu, Ciudaccian, Dinu Albulescu, Barbu Horezeanu, Tudor Ionescu, av. Ion Matei, Nubar Artaki, subit. Neniţescu, Meţianu, Alexis Pop Hoehn, Vizanti, Nimereanu, Konrad Brender, Ion Miche, Radu Mărculescu, Mihail Gh. Tomaziu, Trăienel Lalescu, etc. Radu Matei Avocat S’A MUTAT în Calea Călăraşi 213 B (Alee) LUPT . tutu. Asociaţia publiciştilor români aduce la cunoştinţă că în ziua de 4 iunie a. c. Comitetul de conducere al A. P. R.-ului a admis înscrierea în Asociaţie a d-leii Alex. Bran de Lemeny publicist din Braşov a d-lui Dimitrie Cuclin profesor al Conservatorului de muzică şi a d-lui căpitan Gh. Nutzescu publicist îndeplinind toate condițiunile statutare. „Călătoria in huli“ CONFERINŢA DOAMNEI ALEXANDRINA CANTACUZINO LA „FUNDAŢIA CAROL I” Sala Fundaţiei Universitare „Carol I-iu” a fost neîncăpătoare pentru publicul select întrunit Vineri seara, ca să asculte pe doamna Cantacuzino, vorbind despre „Călătoria in Indii” ce a întreprins cu ocazia congresului feminist ce a avut loc la Calcuta în iarna aceasta. Doamnele membre ale Societăţii Ortodoxe naţionale a Femeilor Române venite din toate colţurile ţării în Capitală, vor duce cu ele cea mai frumoasă impresie despre această magistrală conferinţă, ţinută de vrednica şi mult venerata lor preşedintă generală. Conferinţa a fost însoţită de proecţiuni. Distinsa conferenţiară prin explicaţia documentată ce a ştiut să dea fiecărui oraş ce a vizitat, a putut să plimbe cu imaginaţia pe distinşii auditori prin Egipt, Marea Roşie, Arabia, India. Vorbeşte de două femei distinse: Hoda Charami Paşa din Cairo, care lucrează cu multe şanse de isbândă, să redeştepte în tineretul egiptean ideea de strălucirea de odinioară a Egiptului. Dorothea Glatter, fiica unui păstor din Scoţia, o femee aventuroasă, plină de curaj, voinţă de fier, spirit de autoritate, luptă pentru preamărirea neamului ei ce spune că îşi întemeiază strălucirea pe coastele Africei şi ale Indiei. Vorbind de Indii, d-na Cantacuzino descrie în cele mai mici amănunte viaţa acestui popor ce te minunează prin feluritele lui religii, caste, credinţe dialecte, unde luxul şi bogăţia nemăsurată a unora, stă în complectă contradicţie cu sărăcia şi mizeria altora. Activitatea socială a femeilor hinduse rivalizează cu aceea a Europenilor, vorbind de asociaţiile de femei culte, care conduc singure spitale, au şcoli minunate de toate gradele, industriale, etc. La congresul Consiliului Internaţional al Femeilor, ce a avut loc la Calcuta, sub preşidenţia de onoare a Maramaei de Barodla şi condus de d-na Cantacuzino s-au discutat două probleme de mare importanţă: „Protecţia copilului şi Traficul femeii” chestiuni ce ating vieaţa vitată a multor fiinţe şi în deosebi a poporului Indian. Doamna conferenţiară mulţumeşte tuturor autorităţilor ţărilor şi oraşelor ce a vizitat, pentru deosebita atenţiune ce au arătat delegaţiei române formată din d-na Alexandrina Cantacuzino, Lucreția Amiral Irimescu şi d-ra Ella Rădulescu. Pretutindeni a fost aclamată și omagiată România și Regele său. TEATRE GRADINA IZBÂNDA. — Agafton I. TEATRUL NOU. — „Bucureştiul râde, Bucureştiul cântă” (premieră). GRADINA MARCONI (privitor). — Duminică premieră „La iarbă verde”. CINEMATOGRAFE TRIANON. — Liane Haid şi Paul Hörbiger în „O vizită nocturnă. Jurnal şi complectară. ARO. — Insula Pinguinilor cu Inkijinoff, Jurnal Fox SCALA. — Kay Francis în Soţie şi amantă. Jurnal. ED. PALACE. — Ducele de fier şi Aly-Baba cu Any May Yong. REGAL. — Hotel Savoy 217 cu Hans Albers şi Jurnal Paramount. CAPITOL. — Biletul de o mie cu George Milton şi Gaby Morlay. Jurnal şi complectare. CORSO. — Pasiunea mea cu Marlene Dietrich şi Singură pe lume. A. R. P. A. — O căsnicie modernă cu Miriam Hopkins, jurnal. FEMINA. — Mireasa lui Frankenstein şi Parodia vieţii cu C. Colbert. ROXY. — Biletul de o mie cu George Milton şi Gaby Morlay. Jurnal şi compiectare. SELECT. — Domnul de la Folies Bergerre şi San Francisco. SAVOY. — Primul film francez cu Any Ondra în Any se amuză şi complectare. VOX. — Sub teroarea delictului cu Ginger Rogers şi revista Salată de sezon. BIZANTIN. — înger şi demon şi Ajutor sunt milionar. CITY. — Suflete biciuite şi Stan şi Bran scoţieni. DARLY. — Visul unei nopţi de vară şi Dinky cu Jackie Cooper. FORUM. — Dărueşte-ne cu Jean Kiepura şi Aventuriera din Monte Carlo. FRANKLIN. — Peter cu Franciska Gaal şi Furtuna. MANON. — Mazurka cu Pola Negri şi Charles Boyer în Fericirea. MIA. — Samson şi îngerul întunericului. OMNIA. — Dărueşte-ne noaptea cu Jean Kiepura şi Când dragostea înfloreşte. Grădina şi Sala AMERICAN. — Hary Baur în Femeia şi minciuna şi Dansul s’a sfârşit. DIANA. — Stan şi Bran poliţişti şi Secretul lui Budha. DORY. — Drumul vieţii şi Un fiu din America. GLORIA. — Jean Murat în Biroul 2 şi Malec toreador. ISBANDA. — Cruciadele cu Lorette Young şi Misteriosul Mr. Wong. LIA. — Scandalul cu Gaby Morlay şi Dama de la Bal mascat cu Gustav Fröhlich. MARCONI.*— Trandafirii negri cu Lilian Harvey şi Taurul conte cu Any Ondra şi artişti. MODEL. — Ciclonul cu Jack Holt şi Naufragiul. MILANO. — îngerul întunericului şi Lacrimi de paiaţă cu Josef Schmidt LUCIFER. — Spionaj în Dardanele şi Ultimele zile ale oraşului Pompei LIZEANU. — Odi Ciornia, compiectare şi trupa de reviste. ODEON. — Biroul 2 de spionaj cu Jean Marat şi Hoţul de păgubaş. ORFEU. — Sanghai şi Costa Diva cu Martha Eggert. FACHE. — Corabia blestemată şi Stan şi Bran. PAX. — Străjerii Africei şi James Gagney în Cursa de noapte. RAHOVA. — Flacăra vieţii (She) şi Copilul durerii cu Frankie Thomas AIDA. — Extraordinarul Mr. Ruggles şi Episode. SPLENDID. — Danielle Darieux in Voia în flăcări şi Raiul pe pământ. SIC. — Testamentul dui Mabuse şi Fata care spune nu, cu Claudette Colbert. BOLERO. — Tot oraşul vorbeşte şi Raza ucigătoare. TRIUMF. — Shyrles Temple în Fetiţa noastră şi Crinul din mocirlă. TOMIS. — Tânărul conte cu Any Ondra şi Lumea se mişcă, cu Franchot Tone VOLTA. — Doctor Socrates cu Paul Muni şi Uniţi pe vecie cu Ruby Keller. VOLGA. Pasiunea mea cu Marlene Dietrich şi Samson cu Hary Baur. Grădina CARMEN. — Nu mă uita şi Avioanele morţii. Cinematograf distrus de incendiu la Bârlad BÂRLAD 8. — Un puternic incendiu a izbucnit azi la ora 12 juni. la cinematograful Carol din orașul nostru. După câteva minute de la declararea focului, toată clădirea — una din cele mai mari din localitate — a fost cuprinsă de flăcări. La fața locului au sosit imediat pompierii ,cari au început lucrările de localizare .In timpul operaţiunilor trei pompieri au fost grav răniţi. Ei au fost internaţi la spital. S-a deschis anchetă. PENTRU EXPLOATAREA BREVETULUI DE INVENŢIUNE No. 19.941 având de obiect un „Procedeu pentru arderea de materii greu combustibile, ca de ex. asfalt, smoală, gudroane acide, gudroane masut şi alte asemenea” titularul acestuia „Metallgesellschhaft A. G.” îl oferă celor interesaţi pentru vânzare, acordare de licență de exploatare etc. Informațiuni: Ing. I. Richter, Birou de brevete de inventiune, Buc. 2, Bul. Cuza 59 lei# Pomenirea soldaţilor austriaşi sparţi în război Foştii combatanţi austriaci defilează, la Aspern, de ziua pomenirii soldaţilor, in faţa cancelarului dr. Schuschnigg, care era îmbrăcat în uniformă de locotenent de artilerie. Alături de cancelar se găsesc: vicecancelarul Boar-Barenfels, generalul Dankl, precum și ceilalți membri ai guvernului austriac. Logodnicul înşelat Femeile se ocupă cu predilecţie de creiarea diverselor căsătorii şi ajută bucuroase prietenelor să-şi gă-j sească un soţ. Această calitate o avea şi doamna Espinasse din Paris care avea un mare cerc de prieteni şi căreia îi plăcea să adune la ea în casă pe acei cari se simeţau singuri şi cari căutau distracţii. Doi dintre invitaţii ei s’au placat din prima clipă. El era funcţionar la bancă, iar ea croitoreasă. Amândoi au mărturisit gazdei secretul lor, neştiind nici unul de meseria celuilalt. Cum doamna Espinasse ajută cu plăcere celor îndrăgostiţi ea a spus fetii, că cel pe care-l iubeşte este director la banca Ottoman, şi a sfătuit-o să nu-i spuie lui adevărata ei meserie, ci să spuie că este studentă la drept şi fata unui mare industriaş. Totul se va aranja apoi! Tânăra fata a urmat sfatul doamnei Espinasse iar tânărul a fost şi mai încântat, când a aflat că fata are bani. Bineînţeles că nu ştia că doamna Espinasse l-a dat drept director de bancă. El a cerut pe aleasa inimii sale în căsătorie şi aceasta a primit bucuroasă. Au decis să se căsătorească cât de curând posibil. Din nenorocire croitoreasa nu a putut juca bine rolul impus de doamna Espinasse, căci după puţin timp ea s’a dat de gol şi toate minciunile au fost descoperite. Logodnicul a fost atât de revoltat de minciunile acestea că a chemat în judecată pe amândouă cerându-le despăgubiri. El pretinde că a făcut cheltueli pe care nu le-ar fi făcut niciodată dacă ar fi ştiut adevărata situaţie a fetei, şi vrea ca banii să-i fie restituiţi. Expoziţia finlandeză de artă decorativă şi artă populară la Bucureşti Ea se va deschide Mercur! 10 Iunie, la Salonul Oficial Miercuri 10 Iunie a. c., se va des- chide, în Pavilionul Casei Grădini-i lor (Salonul Oficial) Expoziţia Finlandeză de artă decorativă şi artă populară, care este răspunsul la manifestarea de artă populară română din primăvara anului 1935, organizată la Helsinki, prin grija d-lui R. Bossy, ministrul României în Finlanda şi a comitetului finlandez de apropiere culturală între România şi Finlanda, cu ajutorul Direcţiunei Presei din ministerul român al afacerilor străine şi acel al Muzeului de artă naţională din Bucureşti. Expoziţiunea de la Bucureşti este pusă sub ocrotirea unui comitet de onoare alcătuit din d-nii miniştri Nicolae Titulescu, dr. C. Angelescu, Al. Lapedatu, dr. I. Costinescu, Savel Rădulescu, d. Ch. F. Idman, ministrul Finlandei în România, prof. D. Gusti, fost ministru, director general al Fundaţiilor Regale, R. Bossy, ministrul României în Finlanda, general adj. Condeescu, profesorii V. Tanner, A. HămSleinen, de la Universitatea din Helsinki, prof. J. Siren, de la şcoala tehnică din Helsinki, prof. G. Ţiţeica, preşedintele comisiunii de cooperaţie intelectuală şi prof. Al. Tzigara Samurcaş, directorul muzeului de artă naţională. Ea este organizată de un comitet de acţiune alcătuit din d-na Hortensia Cosma, d. prof. Al Tzigara Samurcaş, d. prof. Mansikka, dela universitatea din Helsinki, d. I. Draul, directorul presei, d-nii profesori Al. Busuioceanu şi Sirata. In comitetul de la Helsinki figurează d-nii profesor arhitect Siren, preşedintele asociaţiei de artă industrială din Finlanda, d-na Ellinor Ivalo, arhitect Rafael Blomstedt, director artistic al şcoalei de artă şi industrie, d. Arttu Brumener, directorul muzeului din Helsinki, prof. Albert Hämäleinen, directorul secţiei etnografice a muzeului naţional finlandez, dr. T. Idkonen, şi d-na Tyyni Wahter. Ca protector finlandez al expoziţiei figurează d-nii miniştri de externe, de industrie şi Cornell şi de instrucţie ai Finlandei. Deschiderea expoziţiei va avea loc în cadrul unei solemnităţi la care au fost invitaţi membrii guvernului, ai corpului diplomatic şi personalităţile proeminente ale vieţi noastre culturale şi artistice Miercuri 10 Iunie, la ora 11.30. Nu de mult chelnerii şi chelneriţele restaurantelor din Hollywood au avut ideii să se flosească de autografele artiştilor. Ei au rugat pe artiştii cari mâncau la ei să scrie numele lor pe lista de plată. Cum artiştii au împlinit aceste, dorinţi nevinovate, personalul restaurantelor din Hollywood a reuşit să strângă un mare stoc de autografe. In cercurile chelnerilor ale metropolei filmului există un fel de bursă a autografelor, la care preţul iscăliturilor variază după popularitatea vedetelor. Autografe pe lista de plată Este ştiut că fiecare artist de cinematograf pierde o bună parte din timpul său cu iscălitul fotografiilor cari îi sunt cerute de admiratori. Mulţi artişti mari au angajat secretari pentruacest serviciu. IHA. Visul implicit Mai toate fetele amatoare de cinematograf visează să devie vedete la Hollywood. Dar această dorinţănu se împlineşte prea des. Şi totuş zilele trecute s-a înregistrat la Londra un fapt care merită să fie menţionat. O funcţionară a devenit peste noapte artistă de cinematograf. Ea a fost „descoperită” fără să se fi obosit măcar. Fericita se numeşte Dorothy Oldfield, are douăzeci de ani şi are o înălţime de peste cinci picioare, părul buclat ochi mari negri. Deocamdată este puţin cam sfioasă. Dorothy a venit acum opt luni din oraşul de provincie Huli, unde tatăl ei este angajat într’un birou, la Londra ca să-şi găsească norocul. După câteva zile ea a găsit un post ca funcţionară într’un sanatoriu din Westend. Ea trăia ca numeroasele ei colege venite din provincie, într’o odae mobilată foarte modest şi era foarte mulţumită cu venitul ei mic. Acum ea are un angajament cu societatea de filme Criterions Films pe timp de şapte ani. Lucrurile s-au petrecut astfel: In acest sanatoriu a fost internat acum câtva timp Douglas Fairbanks junior care, bolnav de influenţă, nu avea habar de existenţa frumoasei Dorothy instalată în biroul de primire al sanatoriului, unde punea întrebări celor veniţi să viziteze pacienţii. Intr’o zi Doug a fost vizitat de mama sa, Mrs. Jack Whiting, care i-a spus că afară în sala de aşteptare este o tânără foarte drăgălaşe care îl roagă să-i dea un autograf. In felul acesta Doug a făcut cunoştinţă cu Miss Boldfield. Acum, când este complet restabilit, Fairbanks povesteşte următoarele: „Era atât de sincer interesată in ceea ce priveşte problemele filmului şi mi-a făcut o impresie atât de bună, că ne-am decis să turnăm câţiva metri de probă. Rezultatul a fost senzaţional. Nu am văzut niciodată un astfel de talent. Desigur că mai are nevoe de mult ajutor, dar noi suntem convinşi că vom avea un mare succes. Dar Dorothy mai poartă şi acum uniforma albă a sanatoriului. „Nu-mi vine încă să cred în această fericire” a declarat ea, „am venit de curând din provincie şi nu-mi făceam prea mari speranţe în ceea ce priveşte cariera mea. In timpul turnării de probă am fost foarte nervoasă şi speriată, dar când m’am văzut şi auzit mai târziu am fost îngrozită şi foarte surprinsă că Douglas Fairbanks şi ceilalţi domni de la societatea de filme au fost mulţumiţi de mine. Şi părinţii mei sunt miraţi de cariera mea. Mama mea va veni zilele acestea la Londra ca să-mi închirieze un apartament pentru mine”. Gangsterii vor să o răpească pe Shirley Temple? In America se mai vorbeşte şi acum de renumiţii „kidnappers”. După răpirea şi asasinarea fiului lii Lindgergh, americanii se întreabă care va fi viitoarea pradă a criminalilor odioşi. Ultima anchetă a stabilit că micuţa Shirley, idolul poporului american ar fi ameninţată de acest pericol. Pentru a o păzi poliţia supraveghează pe toţi acei cari se apropie de drăgălaşa vedetă. Automobilul ei este condus de un detectiv. Lângă şofer în automobil se află tot un detectiv. In studiouri asistenţii sunt tot detectivi până şi grădinarul care îngrijeşte grădina ei este tot un detectiv. Shirley nu ştie nimic de cele din jurul ei. Se miră numai că este înconjurată de oameni serioşi şi nu are voe să auctic-iecât cu animale. 46 de spargeri in dei ani Zilele trecute s-a prins la Rochefort un spărgător care la interogator a declarat că a comis peste patruzeci şi şase de pargeri în doi ani Furturile le-a comis la Marans, Rochefort, Angouleme, Niort, Poitiers, Arcachoans, Preux, Paris şi la Bordeaux. In anul 1934 la Arcachon, Gardin, acesta este numele spărgătorului, a comis într’o singură noapte trei spargeri. Până acum el a mai fost condamnat de douăzeci și cinci de ori. R AM© Programul pentru azi d. a. şi seara 18.00: Lectură de Alex. Stamadiad. 18.15: Concert de muzică distractivă. Orchestra Sandu Marcu: Romanţe şi Arii naţionale; Amintirivals de Waldteufel; Gelosie-blues de Max Halm; Apus de soare de Covadiio; Canţoneta de Micheli; Romanţe şi Arii naţionale. 19.00: Ora. Mersul vremii. Bursa cerealelor. 19.03: Expoziţia de artă finlandeză la Bucureşti de prof. Al. Tzigara- Samurcaş. 19.20: Continuarea concertului : Dans spaniol de Covaldo; Meditaţie din „Thais, de Massenet, (vioară: Sandu Marcu); Gavotă de Lubbé, înainte de a muri de Boulanger; Alhambrina nebuna de Constantinescu; Bucuria primăverii de Sandu Marcu; Romanţe şi Arii naţionale. UNIVERSITATEA RADIO 20.00: Eclipsa de la 19 Iunie 1936 de prof. V. Vâlcovici. 20.20: Muzică uşoară. D-ra Viorica Anghel (canto) acomp. la 2 piane de Th. Cosma şi Alexandrescu ; Noaptea de Rodgers; Două verişoare de Tranchant; Romanţă de Vernon; Prea mult am visat de Kern; Păcat că nu ne-am înţeles de Vasilescu. 20.40: Cărţi şi Reviste. 20.50: Concert de compoziţii de Sigar (discuri); Cockaigne (Ţara basmelor) -uvertură de concert, (orch. Albert Hall, dirij. de compozitor,-H.M.V.); Introducere şi Allegro pentru instrumente de coarde (orch. de cameră Barbirolli,-H.M.V.). 21.25: Actualităţi franceze de Alex. Vianu. 21.40: Concert Simfonic al Orchestrei Radio, dirij. de Hermann Stange, directorul muzical al Postului Radio Berlin, în cadrul schimbului artistic Germania-România, Uvertură „Egmont“ de Beethoven: Simfonia 7-a în la major de Beethoven, 22.30: Radio jurnal. Sport. 22.50: Continuarea concertului Simfonic; Moarte şi transfiguraţie, poem simfonic de Richard Straus.’ 23.15: Muzică distractivă (discuri) : Pasodolele de Stolz şi Vals de Strasser (C.); Să luăm ca şi altădată o trăsură şi Să nu ne pierdem vremea supăraţi de Vasilescu (voce : Magda şi Didona Rădulescu, H. M. V.); Bucuria dragostei şi Durerea dragostei, valsuri de Kreisler, (O); M’an născut într’un bordei şi Dadlică puică dragă (voce: Vavaidoc, C); Foaie verde aguridă şi Sârba oltenească (solo de nai: Fănică Luca, H. M. V.). MITICĂ SOLUȚIA — Doctorul mi-a prescris liniște.-i — Și ce-ai făcut?... — Mi-am expediat nevasta la neamuri ! :] 1 ** 1 "’Aggj y