Lupta, iunie 1936 (Anul 15, nr. 4383-4406)

1936-06-10 / nr. 4389

Un fapt divers în în presa americană [(Continuare din pag. l­a) bile şi admirabil utilate, se aflau în Woolworth Building. Cazul relatat nu este însă, pentru aceasta, mai puţin o i­­lustrare tipică a mentalităţii a­­mericane; el ne permite să se­sizăm deformarea ce o exercită asupra raţiunii umane, o optică la scară exagerată, într’un ca­dru hipertrofie; logica se răs­toarnă iar metodele de simplifi­care şi de­ standardizare a vieţii devin de o complexitate inextri­cabilă. URIll ciant din Constanţa EL ŞI-A LĂSAT* MARI DATORII PE I VIAŢĂ CONSTANŢA, fr. — Organele judi­ciare locale c­ercetează dispariţia fă­ră urmă a comerciantului A. T. A­­sadurian, originar din Palas, care de câteva lunii a părăsit Constanţa, lăsând pe piaţ­a locală mari datorii la bărb­i şi magazine de engros. Creditorii l-au reclamat parchetu­­dic, împotriva comerciantului dispă­­rut, care a deferit cazul judelui sir­­iuit s’a emis mandat de urmărire. Deoarece n’a fost găsit în țară, se crede că el a fugit In străinătate. “­ip­ort&ml M FJMET-SALL Semifinalele „Cupei României” au prilejuit un turneu, pe arena Venus, care din punct de vedere­­technic n’a corespuns calităţii echipelor, în schimb, ca valoare competiţionlă, a stârnit interesul corespunzător. Ripensia-Universitatea, un match care opunea pe primul, ultimului clasat. ...Şi totuşi jocul a păstrat tot timpul caracterul unei autentice lupte, în care clujenii d-r.lui Butea­­nu au ştiut să se impute printr’o a­­preciabilă combativitate şi un admi­rabil elan. Rutina şi-a spus de astă dată cu­vântul. Ripensia a învins cu 4—2, deşi „U” condusese cu 1—0 şi 2—1. „U” a produs o impresie deosebită şi e de aşteptat că va reuşi un im­presionabil sfârşit de sezon. ~­ In cel de al doilea joc de „Cupă”, Unirea Tricolorul a eliminat Juven­­tu­sul, prin victoria obţinută asupra-i, cu 4—1 (1—1). A fost o partidă fără prea mare im­portanţa technică în care cel care a jucat mai puţin prost, a câştigat cu suficientă diferenţă pentru a pedepsi astfel indolenţa unora dintre echipie­rii roş-albaştrilor. Finala se va disputa, deci, între Ripensia şi Unirea Tricolorul, la Bu­cureşti, pe stadionul U. N. E. F. O menţiune specială se cuvine d-lui Mitty Niculescu, arbitrul mat­­chiului Juventus-Unirea Tricolorul, pentru obiectivitatea şi priceperea sa. ★ In matchuri oficiale, Crişana a parvenit să câştige asupra C. A. Ora­diei, cu 2—1 (1—0), evadând defini­tiv din ultimul loc al clasamentului, în care Venusul, învingător cu 6—4 (4—1), asupra C. F. R.-ului, într’o zi lamentabilă, a reuşit o ascensiune, de la locul şase la al cincilea. Jocul a plăcut doar prin marcarea celor zece goaluri; atacul negrilor, în Zi excepţională a realizat tot ce a încercat, fiind cel mai bun comparti­ment de pe teren. In urma acestor rezultate, situația se prezintă astfel: 8.Chinezul 19721037:50==16 9.Unirea Tr.1764 743:42==16 10.Victoria 20631135:54==15 11.C. F. R. 18701141:44==14 12.Universit. 19­621128:48==14 Reuniunea delta Arenele Romane sa bucurat de un deplin succes, pu­blic suficient şi matchuri susţinute de pugilişti din prima serie. In match vedetă, Moţi Spakow şi-a luat revanşa asupra olandezului De Boer, pe care l-a întrecut la puncte, după un match în care oaspetele a fost şi knock-down. Compatriotul nostru a obţinut, la Arenele Romane, o a suta victorie în Carieră. Lucian Popescu a parvenit să-şi a­­sigure titlul de campion naţional la categoria uşoară, prin victoria asu­pra deţinătorului acestui titlu, Ion Mihail, scos din luptă în cursul celei de a treia reprize. Mi terul în care Mielu Doculescu şi-a apărat titlul de campion naţional la categoria semi-mijocie, în faţa challengerdului său Ilie Constantin, s’a sedat cu victoria ceui dintâiu; în­vingătorul a abandonat însă titlul, pentru a concura in categoria supe­rioară, unde centura naţională e va­cantă, învins în repriza opta prin k. o. — deşi simulase o lovitură joasă, Dinu Mihail nu i-a putut răpi lui Ilie Pe­­trescu, campionatul naţional de ca­tegorie semi-grea. Intre amatori, s’au consumat două matchuri in cari Const. David învin­ge la puncte pe Nicolae Berechet şi Ion Zaina câttigă, tot la puncte, asu­pra lui Ilie Impăratu. Să sperăm că reuniunea de Dumi­nică seara nu va fi prilejuit încă un spectacol sportiv deosebit, ci, mai ales o utilă şi oportună deschidere de sezon şi o masivă reluare. CICLISM Etapa I, Baneasa-Braşov, organiza­tă în cadrul circuitului redus pentru desemnarea reprezentanţilor ciclis­mului românesc în „Turul Franţei”, a revenit bucureşteanului Nicolae Ion Ţapu; a doua etapă — Braşov-Sibiu- Făgăraş — a fost adjudecată de Vir­gil Mormocea (Brăila). Azi­­— în cadrul celei de a treia şi ultime zi, — circuitul prevede etapa: Făgăraş-Braşov-Băneasa, cu sosirea între ora 13 jumătate şi 14. BOX 1. Ripensia 18114 350:30=26 2. A.M.E.F.A.19105 433:21=25 3. Gloria 1992 841:44=20 4. C.A. Oradea 1985 634:28=20 5. Venus 17 75 540:28=19 6. Juventus 16 73 633:24=17 7. Crişana 19 73 940:38=17 Grajdul Karmitz învingător in premiul Mode! Eri s’a desfăşurat la Bătieasa cu un fast neîntâlnit încă, ziua Modei. O lume imensă şi un adevărat con­curs de eleganţă, au decorat această sărbătoare a hipismul. Premiul Modei, clasica probă a programului, dedicată acestui eve­niment, a revenit grajdului Kar­mitz, cu Ostaş. Fiul lui Satrap,şi-a ridiculizat pur şi simplu adversarii câştigând oprit. In felul acesta, sim­paticele culori ale proprietarului său, găsesc o justă satisfacţie a con­tinuelor sacrificii pe care le face în acest domeniu. Felul­ în care pensionarul d-lui Karmitz şi-a însuşit victoria, legiti­mează noi speranţe şi reîntâlnirea din Jockey Club cu Gorgos şi Cân­tec, se anunţă cu adevărat pasionan­tă. Nu putem încă anticipa şi aş­teptăm anumite schimbări, printre cari problema călăreţului lui Gor­­gos, Vincent fiind victima unui ac­cident, ca să ne putem da seama de fizionomia bătăliei de Duminică. Restul programului a fost de ase­menea interesant şi subliniem rea­­bilitarea lui Jolyom, după un şir de performanţe obscure. Dăm mai jos rezultatul technic: PR. BÎSUIT. I) Aghiuţă (Cucu); II) Avanti (Miilot). C. 26, 19, 27, 7 part. PR. BARATERO. 1) Biskra (Cristea R.); îi) Havana ( Cucu); III) Parabola (Ene­scu). C. 160, 45, 61, 31, 11 part. pil Flag. I) Nataşa (Gabens); II) Mameluk (Ilinca). C. 14, 10, 10. 4 part. PR. MODEL I) Ostaş (Miilot); II) Danciu (Enescu). C. 18, 16, 30. 7 part. Ostaş (din Satrap şi Orange Flo­­wer) prop. d-1 I. Karmitz. PR. Sa GRACE. I) Şerban (M. Gabens); ID Martor (Enescu). C.­ 17, 13, 13. 5 part. PR. GAROAFA. I) Iolyon (Sajdik); II) Prinţ Rascal (Horvat); III) Domino (Cucu­). C. 94, 36, 26, 27. 8 part. MÂINE FIIND ALERGĂRI DE TRAP DĂM MAI JOS FAVORIŢII NOŞTRI PR. HUNEDOARA: Katy C., Talaz, Peceora. PR. DARIUS: Haron, Lord P., Na­­plopo. PR. llOLOIl: Durdulie, Brebenea, Izma. PR. GURA VĂII: Ţritie, P. Worty, Kupidon. PR. GENEVA: Margaret, Vivat, Champion. PR. GRINAUTI: D. Mea, Viziru,­­Amzel. PR. HERESTRAU: Friderike, Vi­ziru, Colina, Voevodul. PR. GROZEŞTI: Domnitor, Vera K., Val, Libertatea. PR. HOTIN: Pai, Hitzig, Elisabeth, S. Z. Nouile condiţiuni de intrare in Palestina „Oficiul palestinean central pentru România” aduce la cunoştinţa celor interesaţi că guvernul palestinean a introdus unele modificări în ceea ce priveşte condiţiunile de intrare în Palestina a familiilor emigranţilor, în cazurile când capul familiei a ve­nit singur în Palestina. După procedura veche, capul fa­miliei putea să obţină viza aparte ca să poată pleca singur, iar restul familiei putea să plece mai târziu pe baza­ aceluiaşi certificat in limita valabilităţii lui. Procedura cea nouă a guvernului palestinean fixează imigrarea fami­liei numai împreună cu capul fa­miliei la una şi aceiaşi dată. Prin urmare, certificatele acestor emi­granţi, cari vor debarca în Pales­tina fără familii, vor fi considerate ca, utilizate fără ca pe baza lor să mai poată emigra familia. E bineînţeles, că în asemenea ca­zuri emigrantul care va dori să-şi aducă, familia, va trebui să înain­teze o cerere pentru obţinerea unui certificat special pentru familia sa. Aceste certificate se vor elibera nu­mai pentru membrii familiilor lo­cuitorilor Palestinei ca: nevastă, co­piii, numai în cazuri dacă aceşti lo­cuitori — capi de familii — vor pu­tea dovedi în mod bine justificat că din câştigurile şi veniturile lor pot asigura existenţa acelora pentru cari solicită certificatul de emigrare. Doctor A. Calef MEDIC ŞEF DE CONSULTAŢIUNI Boale Genito-Urinare şi Interne CONSULT, data 1—5 şi 7—8 p. m. Str. Constantin Miile 12 'Abonamente Virigiatura Lei 40 lunar a BKBHSSM Satia Sillai.Viii.;­ ;w M. S. Regele a binevoit a con­feri­eri Duminică d-lui prim­­ministru Gh. Tătărescu Cordo­nul Ordinului „Carol I” și d-lui Nicole Titulescu, ministrul afa­cerilor străine, Marele Colan al Ordinului „Carol 1”. In biserica Amzei din Capitală s'a celebrat căsătoria religioasă a d-rei Mariana Lalescu cu d. Ion Tomaziu, directorul de cabinet al ministerului justiţiei. Serviciul religios a fost oficiat de episcopul Cozma, asistat de părin­tele Negulescu; Cumi au fost d­-na şi d. Valeriu Pop, ministrul de justiţie. După cununie a avut loc o recepţie, în saloanele familiei Lalescu, din str. Vasile Boerescu No. 19, la care au participat: D-na şi d. Valeriu Pop, d. general C. Ilasievici, mareşalul Palatului, d-na şi d. Victor Vâlcovici, fost mi­nistru, d. general Partenie, d-na şi d. general Ignat, d-na Procopiescu, d-na Maria Lalescu, d-na şi d. av. Gheorghe Tomaziu, senator, d. Leo­idida Gheorghiu, d. in­­­. Ignat, d­. deputat Tase Gheorgh­e, d-na Răd­u­­lescu, d-na Gemă Mezetti, d-na şi d. col. Ignat, d-na şi d. Mezetti, d-na şi d. av. Basile Eftimiu, d. Al. Stârcea, primul prezident al Curţii de Apel din Bucureşti, d-na şi d. ing. Ale­­xandrescu, d-na şi dr. C. Enescu, d. Godin Ştefănescu, procuror general, d-na şi d. dr. Capitolini, d-na şi d. I­. Tomida, prezident la Curtea de Apel din Bucureşti, d-na dr. Ciopul, d. av. Dimitrie Grozdea, d-na şi d. Cojan, d-na şi d. Coşoiu, d-na şi d. lt. col. Enescu, d-na şi d. maior­ Sfete­­scu, d-na şi d. Pandelescu, d-na So­nya Lalescu, d. maior Răutzoiu, d-na şi d. Al. M. Iliescu, d-na El. dr. Rău­­ţoiu, d. ing. Malcoci, d-na şi d. The­­doru, d-na şi d. V. Barnovski d-na şi d­. V. Firoiu, d-na şi d. cpt. Florescu, d-na şi d. N. Vlădescu, d-na şi d. Zănescu, etc. D-soarele: Florica Lalescu, Coca Rădulescu, Vanda Sachelarie, Dutzi Smântănescu, Vicky Theodoru, lia­nei Grozdea, Floria Alexandrescu, Marcela Ciopul, Lucica Constantine­­scu, Nadia şi Toto Coşoiu, Sanda Pa­­velescu, etc. D-nii: sub­ lt. Costel Tomaziu, ju­decător Filipescu, Radu Agarici, sub lt. Argeşanu, magistrat C. Agarci, lt. farmacist N. Ionescu-Berechet, subit. Stanislav Iuscinsky, C. Mano­­lescu, Gigi Tomaziu, av. Nicuşor Tr. Lalescu, Ciudaccian, Dinu Albule­­scu, Barbu Horezeanu, Tudor Ione­­scu, av. Ion Matei, Nubar Artaki, subit. Neniţescu, Meţianu, Alexis Pop Hoehn, Vizanti, Nimereanu, Konrad Brender, Ion Miche, Radu Mărcule­scu, Mihail Gh. Tomaziu, Trăienel Lalescu, etc. Radu Matei Avocat S’A MUTAT în Calea Călăraşi 213 B (Alee) LUPT . tutu. Asociaţia publiciştilor români adu­ce la cunoştinţă că în ziua de 4 iunie a. c. Comitetul de conducere al A. P. R.-ului a admis înscrierea în Asocia­ţie a d-leii Alex. Bran de Lemeny pu­blicist din Braşov a d-lui Dimitrie Cuclin profesor al Conservatorului de muzică şi a d-lui căpitan Gh. Nut­­zescu publicist îndeplinind toate con­dițiunile statutare. „Călătoria in huli“ CONFERINŢA DOAMNEI ALEXAN­DRINA CANTACUZINO LA „FUN­DAŢIA CAROL I” Sala Fundaţiei Universitare „Carol I-iu” a fost neîncăpătoare pentru publicul select întrunit Vineri sea­ra, ca să asculte pe doamna Canta­­cuzino, vorbind despre „Călătoria in Indii” ce a întreprins cu ocazia congresului feminist ce a avut loc la Calcuta în iarna aceasta. Doamnele membre ale Societăţii Ortodoxe naţionale a Femeilor Ro­mâne venite din toate colţurile ţării în Capitală, vor duce cu ele cea mai frumoasă impresie despre acea­stă magistrală conferinţă, ţinută de vrednica şi mult venerata lor pre­şedintă generală. Conferinţa a fost însoţită de proecţiuni. Distinsa conferenţiară prin expli­caţia documentată ce a ştiut să dea fiecărui oraş ce a vizitat, a putut să plimbe cu imaginaţia pe distinşii auditori prin Egipt, Marea Roşie, A­­rabia, India. Vorbeşte de două femei distinse: Hoda Charami Paşa din Cairo, care lucrează cu multe şanse de is­­bândă, să redeştepte în tineretul e­­giptean ideea de strălucirea de odi­nioară a Egiptului. Dorothea Glatter, fiica unui păstor din Scoţia, o femee aventuroasă, pli­nă de curaj, voinţă de fier, spirit de autoritate, luptă pentru preamări­rea neamului ei ce spune că îşi în­temeiază strălucirea pe coastele A­­fricei şi ale Indiei. Vorbind de Indii, d-na Cantacuzi­­no descrie în cele mai mici amănun­te viaţa acestui popor ce te minu­nează prin feluritele lui religii, cas­te, credinţe dialecte, unde luxul şi bogăţia nemăsurată a unora, stă în complectă contradicţie cu sărăcia şi mizeria altora. Activitatea socială a femeilor hin­duse rivalizează cu aceea a Europe­nilor, vorbind de asociaţiile de fe­mei culte, care conduc singure spi­tale, au şcoli minunate de toate gradele, industriale, etc. La congresul Consiliului Interna­ţional al Femeilor, ce a avut loc la Calcuta, sub preşidenţia de onoare a Maramaei de Barodla şi condus de d-na Cantacuzino s-au discutat două probleme de mare importanţă: „Protecţia copilului şi Traficul fe­meii” chestiuni ce ating vieaţa vi­­tată a multor fiinţe şi în deosebi a poporului Indian. Doamna conferenţiară mulţumeşte tuturor autorităţilor ţărilor şi ora­şelor ce a vizitat, pentru deosebita atenţiune ce au arătat delegaţiei române formată din d-na Alexan­drina Cantacuzino, Lucreția Amiral Irimescu şi d-ra Ella Rădulescu. Pretutindeni a fost aclamată și o­­magiată România și Regele său. TEATRE GRADINA IZBÂNDA. — Agafton I. TEATRUL NOU. — „Bucureştiul râ­­­de, Bucureştiul cântă” (premieră). GRADINA MARCONI (privitor). — Duminică premieră „La iarbă ver­de”. CINEMATOGRAFE TRIANON. — Liane Haid şi Paul Hörbiger în „O vizită nocturnă. Jurnal şi complectară. ARO. — Insula Pinguinilor cu Inki­­jinoff, Jurnal Fox SCALA. — Kay Francis în Soţie şi amantă. Jurnal. ED. PALACE. — Ducele de fier şi Aly-Baba cu Any May Yong. REGAL. — Hotel Savoy 217 cu Hans Albers şi Jurnal Paramount. CAPITOL. — Biletul de o mie cu George Milton şi Gaby Morlay. Jurnal şi complectare. CORSO. — Pasiunea mea cu Marlene Dietrich şi Singură pe lume. A. R. P. A. — O căsnicie modernă cu Miriam Hopkins, jurnal. FEMINA. — Mireasa lui Frankenstein şi Parodia vieţii cu C. Colbert. ROXY. — Biletul de o mie cu Geor­ge Milton şi Gaby Morlay. Jurnal şi compiectare. SELECT. — Domnul de la Folies Ber­­gerre şi San Francisco. SAVOY. — Primul film francez cu Any Ondra în Any se amuză şi com­plectare. VOX. — Sub teroarea delictului cu Ginger Rogers şi revista Salată de sezon. BIZANTIN. — înger şi demon şi Ajutor sunt milionar. CITY. — Suflete biciuite şi Stan şi Bran scoţieni. DARLY. — Visul unei nopţi de vară şi Dinky cu Jackie Cooper. FORUM. —­ Dărueşte-ne cu Jean Kie­­pura şi Aventuriera din Monte Carlo. FRANKLIN. — Peter cu Franciska Gaal şi Furtuna. MANON. — Mazurka cu Pola Negri şi Charles Boyer în Fericirea. MIA. — Samson şi îngerul întuneri­cului. OMNIA. — Dărueşte-ne noaptea cu Jean Kiepura şi Când dragostea în­floreşte. Grădina şi Sala AMERICAN. — Hary Baur în Femeia şi minciuna şi Dansul s’a sfârşit. DIANA. — Stan şi Bran poliţişti şi Secretul lui Budha. DORY. — Drumul vieţii şi Un fiu din America. GLORIA. — Jean Murat în Biroul 2 şi Malec toreador. ISBANDA. — Cruciadele cu Lorette Young şi Misteriosul Mr. Wong. LIA. — Scandalul cu Gaby Morlay şi Dama de la Bal mascat cu Gustav Fröhlich. MARCONI.­­*— Trandafirii negri cu Lilian Harvey şi Taurul conte cu Any Ondra şi artişti. MODEL. — Ciclonul cu Jack Holt şi Naufragiul. MILANO. — îngerul întunericului şi Lacrimi de paiaţă cu Josef Schmidt LUCIFER. — Spionaj în Dardanele şi Ultimele zile ale oraşului Pompei LIZEANU. — Odi Ciornia, compiec­tare şi trupa de reviste. ODEON. — Biroul 2 de spionaj cu Jean Marat şi Hoţul de păgubaş. ORFEU. — Sanghai şi Costa Diva cu Martha Eggert. FACHE. — Corabia blestemată şi Stan şi Bran. PAX. —­ Străjerii Africei şi James Gagney în Cursa de noapte. RAHOVA. — Flacăra vieţii (She) şi Copilul durerii cu Frankie Thomas AIDA. — Extraordinarul Mr. Ruggles şi Episode. SPLENDID. — Danielle Darieux in Voia în flăcări şi Raiul pe pământ. SIC. — Testamentul d­ui Mabuse şi Fata care spune nu, cu Claudette Colbert. BOLERO. — Tot oraşul vorbeşte şi Raza ucigătoare. TRIUMF. — Shyrles Temple în Fe­tiţa noastră şi Crinul din mocirlă. TOMIS. — Tânărul conte cu Any On­­dra şi Lumea se mişcă, cu Fran­chot Tone VOLTA. — Doctor Socrates cu Paul Muni şi Uniţi pe vecie cu Ruby Keller. VOLGA. Pasiunea mea cu Marlene Dietrich şi Samson cu Hary Baur. Grădina CARMEN. — Nu mă uita şi Avioanele morţii. Cinematograf distrus de incendiu la Bârlad BÂRLAD 8. — Un puternic in­cendiu a izbucnit azi la ora 12 juni. la cinematograful Carol din orașul nostru. După câteva minute de la declararea focului, toată clădirea — una din cele mai mari din locali­tate — a fost cuprinsă de flăcări. La fața locului au sosit imediat pompierii ,cari au început lucrările de localizare .In timpul operaţiuni­lor trei pompieri au fost grav­­ ră­niţi. Ei au fost internaţi la spital. S-a deschis anchetă. PENTRU EXPLOATAREA BREVETULUI DE INVENŢIU­­NE No. 19.941 având de obiect un „Procedeu pen­tru arderea de materii greu com­bustibile, ca de ex. asfalt, smoală, gudroane acide, gudroane masut şi alte asemenea” titularul acestuia „Metallgesellschhaft A. G.” îl oferă celor interesaţi pentru vânzare, a­cordare de licență de exploatare etc. Informațiuni: Ing. I. Richter, Birou de brevete de inventiune, Buc. 2, Bul. Cuza 59 lei# Pomenirea soldaţilor austriaşi sparţi în război Foştii combatanţi austriaci defilează, la Aspern, de ziua pomenirii solda­ţilor, in faţa cancelarului dr. Schuschnigg, care era îmbrăcat în unifor­mă de locotenent de artilerie. Alături de cancelar se găsesc: vicecancela­rul Boar-Barenfels, generalul Dankl, precum și ceilalți membri ai gu­vernului austriac. Logodnicul înşelat Femeile se ocupă cu predilecţie­­ de creiarea diverselor căsătorii şi a­j­­ută bucuroase prietenelor să-şi gă-j sească un soţ. Această calitate o avea şi doamna Espinasse din Paris care avea un mare cerc de prieteni şi căreia îi plăcea să adune la ea în casă pe a­­cei cari se simeţau singuri şi cari căutau distracţii. Doi dintre invitaţii ei s’au placat din prima clipă. El era funcţionar la bancă, iar ea croitoreasă. Amândoi au mărturisit gazdei secretul lor, ne­­ş­tiind nici unul de meseria celuilalt. Cum doamna Espinasse ajută cu plăcere celor îndrăgostiţi ea a spus fetii, că cel pe care-l iubeşte este di­rector la banca Ottoman, şi a sfă­tuit-o să nu-i spuie lui adevărata ei meserie, ci să spuie că este studen­tă la drept şi fata unui mare indus­triaş. Totul se va aranja apoi! Tânăra fata a urmat sfatul doam­nei Espinasse iar tânărul a fost şi mai încântat, când a aflat că fata are bani. Bineînţeles că nu ştia că doamna Espinasse l-a dat drept di­rector de bancă. El a cerut pe alea­sa inimii sale în căsătorie şi aceasta a primit bucuroasă. Au decis să se căsătorească cât de curând posibil. Din nenorocire croitoreasa nu a putut juca bine rolul impus de doamna Espinasse, căci după puţin timp ea s’a dat de gol şi toate min­ciunile au fost descoperite. Logodni­cul a fost atât de revoltat de minciu­nile acestea că a chemat în judecată pe amândouă cerându-le despăgu­biri. El pretinde că a făcut cheltueli pe care nu le-ar fi făcut niciodată dacă ar fi ştiut adevărata situaţie a fetei, şi vrea ca banii să-i fie resti­tuiţi. Expoziţia finlandeză de artă decorativă şi artă populară la Bucureşti Ea se va deschide Mercur! 10 Iunie, la Salonul Oficial Miercuri 10 Iunie a. c., se va des-­ chide, în Pavilionul Casei Grădini-i lor (Salonul Oficial) Expoziţia Fin­landeză de artă decorativă şi artă populară, care este răspunsul la ma­nifestarea de artă populară română din primăvara anului 1935, organi­zată la Helsinki, prin grija d-lui R. Bossy, ministrul României în Finlan­da şi a comitetului finlandez de a­­propiere culturală între România şi Finlanda, cu ajutorul Direcţiunei Presei din ministerul român al afa­cerilor străine şi acel al Muzeului de artă naţională din Bucureşti. Expoziţiunea de la Bucureşti este pusă sub ocrotirea unui comitet de onoare alcătuit din d-nii miniştri Ni­colae Titulescu, dr. C. Angelescu, Al. Lapedatu, dr. I. Costinescu, Savel Rădulescu, d. Ch. F. Idman, minis­trul Finlandei în România, prof. D. Gusti, fost ministru, director general al Fundaţiilor Regale, R. Bossy, mi­nistrul României în Finlanda, gene­ral adj. Condeescu, profesorii V. Tanner, A. HămSleinen, de la Univer­sitatea din Helsinki, prof. J. Siren, de la şcoala tehnică din Helsinki, prof. G. Ţiţeica, preşedintele comisi­­unii de cooperaţie intelectuală şi prof. Al. Tzigara Samurcaş, directo­rul muzeului de artă naţională. Ea este organizată de un comitet de ac­ţiune alcătuit din d-na Hortensia Cosma, d. prof. Al Tzigara Samur­­caş, d. prof. Mansikka, dela univer­sitatea din Helsinki, d. I. Draul, di­rectorul presei, d-nii profesori Al. Busuioceanu şi Sirata. In comitetul de la Helsinki figu­rează d-nii profesor arhitect Siren, preşedintele asociaţiei de artă in­­dustrială din Finlanda, d-na Ellinor Ivalo, arhitect Rafael Blomstedt, di­rector artistic al şcoalei de artă şi industrie, d. Arttu Brumener, direc­torul muzeului din Helsinki, prof. Albert Hämäleinen, directorul sec­ţiei etnografice a muzeului naţional finlandez, dr. T. Idkonen, şi d-na Tyyni Wahter. Ca protector finlan­dez al expoziţiei figurează d-nii mi­niştri de externe, de industrie şi Co­rnell şi de instrucţie ai Finlandei. Deschiderea expoziţiei va avea loc în cadrul unei solemnităţi la care au fost invitaţi membrii guvernului, ai corpului diplomatic şi personalităţi­le proeminente ale vieţi noastre cul­turale şi artistice Miercuri 10 Iunie, la ora 11.30. Nu de mult chelnerii şi chelneri­ţele restaurantelor din Hollywood au avut ideii să se flosească de auto­grafele artiştilor. Ei au rugat pe artiştii cari mân­cau la ei să scrie numele lor pe lis­ta de plată. Cum artiştii au împli­nit aceste, dorinţi nevinovate, perso­nalul restaurantelor din Hollywood a reuşit să strângă un mare stoc de autografe. In cercurile chelnerilor ale metro­polei filmului există un fel de bur­să a autografelor, la care preţul is­căliturilor variază după popularita­tea vedetelor. Autografe pe lista de plată Este ştiut că fiecare artist de ci­nematograf pierde o bună parte din timpul său cu iscălitul fotografiilor cari îi sunt cerute de admiratori. Mulţi artişti mari au angajat secre­tari pentru­­acest serviciu. IHA. Visul implicit Mai toate fetele amatoare de cine­matograf visează să devie vedete la Hollywood. Dar această dorinţă­­nu se împlineşte prea des. Şi totuş zilele trecute s-a înregistrat la Londra un fapt care merită să fie menţionat. O funcţionară a devenit peste noapte artistă de cinematograf. Ea a fost „descoperită” fără să se fi obo­sit măcar. Fericita se numeşte Dorothy Old­field, are douăzeci de ani şi are o înălţime de peste cinci picioare, pă­rul buclat ochi mari negri. Deocamdată este puţin cam sfioa­­să. Dorothy a venit acum opt luni din oraşul de provincie Huli, unde tatăl ei este angajat într’un birou, la Londra ca să-şi găsească norocul. După câteva zile ea a găsit un post ca funcţionară într’un sanatoriu din Westend. Ea trăia ca numeroasele ei colege venite din provincie, într’o o­­dae mobilată foarte modest şi era foarte mulţumită cu venitul ei mic. Acum ea are un angajament cu so­cietatea de filme Criterions­ Films pe timp de şapte ani. Lucrurile s-au pe­trecut astfel: In acest sanatoriu a fost internat acum câtva timp Douglas Fairbanks junior care, bolnav de in­fluenţă, nu avea habar de existenţa frumoasei Dorothy instalată în biroul de primire al sanatoriului, unde pu­nea întrebări celor veniţi să viziteze pacienţii. Intr’o zi Doug a fost vizi­­tat de mama sa, Mrs. Jack Whiting, care i-a spus că afară în sala de aş­teptare este o tânără foarte drăgălaşe care îl roagă să-i dea un autograf. In felul acesta Doug a făcut cunoştinţă cu Miss Boldfield. Acum, când este complet restabi­lit, Fairbanks povesteşte următoare­le: „Era atât de sincer interesată in ceea ce priveşte problemele filmului şi mi-a făcut o impresie atât de bu­nă, că ne-am decis să turnăm câţi­va metri de probă. Rezultatul a fost sen­zaţional. Nu am văzut niciodată un astfel de talent. Desigur că mai are nevoe de mult ajutor, dar noi sun­tem convinşi că vom avea un mare succes. Dar Dorothy mai poartă şi acum uniforma albă a sanatoriului. „Nu-mi vine încă să cred în această fericire” a declarat ea, „am venit de curând din provincie şi nu-mi făceam prea mari speranţe în ceea ce priveşte ca­riera mea. In­ timpul turnării de pro­bă am fost foarte nervoasă şi speria­tă, dar când m’am văzut şi auzit mai târziu am fost îngrozită şi foarte sur­prinsă că Douglas Fairbanks şi cei­lalţi domni de la societatea de filme a­u fost mulţumiţi de mine. Şi părin­ţii mei sunt miraţi de cariera mea. Mama mea va veni zilele acestea la Londra ca să-mi închirieze un apar­tament pentru mine”. Gangsterii vor să o ră­pească pe Shirley Temple? In America se mai vorbeşte şi a­­cum de renumiţii „kidnappers”. Du­pă răpirea şi asasinarea fiului lii Lindgergh, americanii se întreabă care va fi viitoarea pradă a crimina­lilor odioşi. Ultima anchetă a stabilit­ că mi­cuţa Shirley, idolul poporului ame­rican ar fi ameninţată de acest pe­ricol. Pentru a o păzi poliţia suprave­ghează pe toţi acei cari se apropie­ de drăgălaşa vedetă. Automobilul ei este condus de un detectiv. Lângă şofer în automobil se află tot un detectiv. In studiouri asistenţii sunt tot de­tectivi până şi grădinarul care în­grijeşte grădina ei este tot un detec­tiv. Shirley nu ştie nimic de cele din jurul ei. Se miră numai că este în­conjurată de oameni serioşi şi nu a­­r­e voe să au­­ctic-­i­ecât cu animale. 46 de spargeri in d­ei ani Zilele trecute s-a prins la Roche­fort un spărgător care la interoga­tor a declarat că a comis peste pa­truzeci şi şase de pargeri în doi ani Furturile le-a comis la Marans, Ro­chefort, Angouleme, Niort, Poitiers, Arcachoans, Preux, Paris şi la Bor­deaux. In anul 1934 la­ Arcachon, Gard­in, acesta este numele spărgătorului, a comis într’o singură noapte trei spar­geri. Până acum el a mai fost con­damnat de douăzeci și cinci de ori. R AM© Programul pentru azi d. a. şi seara 18.00: Lectură de Alex. Stama­­diad. 18.15: Concert de muzică distrac­tivă. Orchestra Sandu Marcu: Ro­manţe şi Arii naţionale; Amintiri­­vals de Waldteufel; Gelosie-blues de Max Halm; Apus de soare de Co­­vadiio; Canţoneta de Micheli; Ro­manţe şi Arii naţionale. 19.00: Ora. Mersul vremii. Bursa cerealelor. 19.03: Expoziţia de artă finlande­ză la Bucureşti de prof. Al. Tzigara- Samurcaş. 19.20: Continuarea concertului : Dans spaniol de Covaldo; Meditaţie din „Thais, de Massenet, (vioară: Sandu Marcu); Gavotă de Lubbé, înainte de a muri de Boulanger; Alhambrina nebuna de Constanti­­nescu; Bucuria primăverii de Sandu Marcu; Romanţe şi Arii naţionale. UNIVERSITATEA RADIO 20.00: Eclipsa de la 19 Iunie 1936 de prof. V. Vâlcovici. 20.20: Muzică uşoară. D-ra Viori­ca Anghel (canto) acomp. la 2 pia­ne de Th. Cosma şi Alexandrescu ; Noaptea de Rodgers; Două verişoare de Tranchant; Romanţă de Vernon; Prea mult am visat de Kern; Păcat că nu ne-am înţeles de Vasilescu. 20.40: Cărţi şi Reviste. 20.50: Concert de compoziţii de Sigar (discuri); Cockaigne (Ţara basmelor) -uvertură de concert, (orch. Albert Hall, diri­j. de compo­zitor,-H.M.V.); Introducere şi Alle­gro pentru instrumente de coarde (orch. de cameră Barbirolli,-H.M.V.). 21.25: Actualităţi franceze de Alex. Vianu. 21.40: Concert Simfonic al Orches­trei Radio, dirij. de Hermann Stan­ge, directorul muzical al Postului Radio Berlin, în cadrul schimbului artistic Germania-România, Uvertu­ră „Egmont“ de Beethoven: Simfo­nia 7-a în la major de Beethoven, 22.30: Radio jurnal. Sport. 22.50: Continuarea concertului Sim­fonic; Moarte şi transfiguraţie, poem simfonic de Richard Straus.’ 23.15: Muzică distractivă (discuri) : Paso­dolele de Stolz şi Vals de Stras­­ser (C.); Să luăm ca şi altădată o trăsură şi Să nu ne pierdem vre­mea supăraţi de Vasilescu (voce : Magda şi Didona Rădulescu, H. M. V.); Bucuria dragostei şi Durerea dragostei, valsuri de Kreisler, (O); M’an născut într’un bordei şi Dadli­­că puică dragă (voce: Vavaidoc, C); Foaie verde aguridă şi Sârba olte­nească (solo de nai: Fănică Luca, H. M. V.). MITICĂ SOLUȚIA — Doctorul mi-a prescris liniște.-i — Și ce-ai făcut?... — Mi-am expediat nevasta la nea­muri ! :] 1 ** 1 "’Aggj y

Next