Lupta, iunie 1937 (Anul 16, nr. 4683-4706)

1937-06-10 / nr. 4690

■ Pagina 2-a PANTOFI PENTRU DOMNI SOLIDITATE ELEGANŢĂ CONFORT ROYAL SHOE Furnizori ai Curţii ilegale CALEA VICTORIEI Nr. 84 (sub hotel Metropol) Atenţiune! O invenţie minunată a reuşit!! Noua calitate Primeros „LUXUS SILKEN FINEST” subţire ca mem­­contopeşte cu pielea, încât nici nu se simte! Pe lângă asta, NEAPĂRAT SIGURI Toţi cari au încercat calitatea Luxus, sunt în­cântaţi! Convingeţi-vă şi Dv. şi cereţi imediat în Farmacia, Drogueria sau Parfumeria Dv. noua calitate „ORIGINAL PRIMEROS LUXUS SIL­­KEN FINEST”. •rxr rviH v«ww?»9­ *] ATENŢIUNE TABLOURI PICTURI MARI REDUCIRE DI Pfieţ­URI .Vizitaţi înainte spre convingere, singura sursă eftină ... ,,.. . Pictori cunoscuţi, colecţie mare Vizibil zilnic numai Intre 2-4 Duminică şi Sărbători toată ziua 3. Strada Turturele 3. p­ţj ‘agH­ST’1 PANTOFI DE VAMA MODELE EXCLUSIVE PENTRU: DOAMNE, DOMNI SI COPII LU­CRATE DIN MATERIAL GARANTAT IN ATELIERE PROPRII GĂSIŢI NUMAI LA: „GHEATA DE AUR» .Str. SMARDAN 30. Telefon 4.07.72 Str. SMARDAN 30 PREŢURI ABSOLUT FIXE. EXPOZITIE PERMANENTA «UautUBsttttK­vMamm&mwhuvwvarmtsmzME'js.i.i. Armata şi politica în Rusia Sovietică Continuare din pagina I-a abaterile subordonaţilor lui o anchetă severă, şi arestarea celor vinovaţi. Guvernul sovi­etic l-a socotit totuşi vinovat de neglijenţă şi de aci severa măsură disciplinară luată îm­potrivă­. Pentru a se înţelege acest lucru, este necesar să amintim câteva date asupra structurii specifice ale armatei sovietice. Se ştie, că în timpul şi ime­diat după revoluţie, coman­danţii unităţilor roşii, cari proveneau mai ales din ve­chile cadre ale armatei ţa­riste, aveau ataşaţi pe lângă persoana lor un comisar po­litic şi un stat de război, cari aveau misiunea să-l contro­leze. Comandantul executa măsurile dictate de acest co­misar politic şi de statul spe­cial. Dar comisarul politic mai avea misiunea educării morale şi politice a trupei, în sensul vederilor comuniste. El era responsabil de starea de spi­rit a trupei din acest punct de vedere. Cu vremea, formându-se o­­fiţeri din cadrele partid­ului, iar alţi ofiţeri devenind mem­bri, postul de comisar politic a devenit inutil. Pe de altă parte, între ofi­ţerii de carieră şi comisarii politici, s-au ivit neînţelegeri cu privire la autoritate faţă de trupă. In cele dn urmă se a­­junsese la un comproms, ofi­ţerul comandant fiind suveran în ceea ce priveşte măsurile privitoare la educaţia milita­ră, iar comisarul poliţe în ce­ea ce priveşte educaţia morală şi politică. Cu vremea însă co­misarii politici au rămas ata­şaţi numai pe lângă înaltele­­ comandamente, educaţia poli­tică rămânând în unităţi nu­mai pe seama comandanţilor. Se par­e că descoperirea nu­meroaselor nuclee trotzkiste a pus pe gânduri guvernul so­vietic, care a decis reînfiinţa­rea postului de comisar poli­tic şi al statului de război, care să aibă pe viitor pe sea­ma lor exclusv răspunderea educaţiei trupelor. Măsura este motivată prin aceea, că în ultima vreme s’ar fi observat o oarecare d­esin­­teresare a ofiţerilor în ceea ce priveşte educaţia politică a trupelor. Ofiţerii de carieră se deziseseră­­de orice legătură politică, socotindu-se exclusiv în slujba patriei. Ori­cum în Rusia comunismul este acelaş lucru ca patriotismul, se înţe­lege d­e ce partidul a socotit ne­cesar să intervie punând ală­turi de comandianţi pe comi­sari politici. Pe viitor, ordinele coman­dantului vor fi contrasemnate de şeful de stat major şi de comisarul politic respectiv. Măsura împotriva lui Tu­­chacevschi ar părea aşa­dar că este numai disciplinară. Cert este însă, că în Rusia partidul celor cari susţin su­premaţia politicii în toate do­meniile este iarăși puternic, în timp ce grupul celălalt, din care făcea parte mareșalul Tuchacevschi a primit o seri­oasă lovitură. HIPPISM MAINE LA BANEASA : ZIUA MODEI Pe hipodromul Băneas­a, se vor desfăşura mâine două evenimente sportive şi mondene. Ziua Modei cu tot fastul ei obici­nuit, va împrumuta acestei reuniuni strălucirea unei zile de sărbătoare Vom asista la disputarea unei im­portante probe, Pr. Modei, unde se vor întâlni câţiva din bunii noştri cai. Semnificaţia sportivă va fi aceia de a controla valoarea lui Carthago, prin linia pe care ne-o va furniza Saturnus. De asemenea verificarea lui Gorgos, despre care se spune că şi-ar fi regăsit buna formă, va fi de un interes egal, în vederea marei bă­tălii de Duminică, premiul Jockey- Club. La toate aceste atracţiuni, tre­­bue să adăugăm întrecerea de lux şi eleganţă, pe cari casele de mode vor desfăşura prin modelele lor. Iată şi favoriţii noştri: PR. BISCUIT: Goarnă, Aghiuţă. PR. BARATEV: Gluma, Licurici. PR. FLAG: Tina, Cosar. PR. MODEI: Madrigal, Saturnus. PR. LA GRACE: Birbi, Aleluia. PR. GAROAFA: Hop și Eu, Dacia. Farmaciile de serviciu IN NOAPTEA DE 9 IUNIE M. Horn, Bulevardul Elisabeta 19; Elena Popescu Frunză, Bulevardul Carol, 9; Victor Jacobi, str. Oituz 27 (Piaţa de Flori); Al. Alifanti, calea Griviţei 217; Filareta Zamfirescu, Bulevardul Banu Manta, 61; Farma­cia I. Mătăsaru (B. Meyer) calea Victoriei 110; Margareta Nacu, calea Dorobanţilor 157; Apostolescu Mari­ana Calea Dudeşti 183; Gh. Gavriliu Şoseaua Pantelimon 221; Dr. A. Mi­­halovici, calea Călăraşilor 34; Far­macia Gresser (Angela Francesco Popescu) calea Moşilor 272; Sterie Papinian strada Cuza Vodă 63; Al. Munteanu, strada Mihai Vodă 8; G. Drăghici, calea Rahovei 151. Doctor VEREA NAS, GAT, URECHI B-dul Carol, 28 A“ LAPTA Cronica teatrală Grădina „Colos“: „Azi mă’nsor“ după Labiche Cât e de vastă grădina Societăţii A.R.P.A., care se şi numeşte „Co­los”, era totuşi neîncăpătoare pen­tru imensa mulţime ce a dat năvală la spectacolul inaugural. Bietul bu­­cureştean, „obosit de munca zilei” şi calcinat de arşiţa ei, aleargă să-şi împrospăteze plămânii şi sufletul, iar teatrele de vară sunt singurele locuri ce-i pot împlini această în­doită trebuinţă. Dar nu aceasta e singura cauză ce explică invazia publicului în grădi­na din Calea Victoriei. Mai e şi afi­şul care conţine o bogată serie de nume pe cari cu toţii le-am îndră­git de m­ult şi cari sunt chezăşia u­­nui spectacol amuzant. Mai întâi, — „à tout seigneur tout honneur”, —­ trebuie să menţionăm pe dd. Dr. Etterle, Marcel Enescu şi V. Bulandra, de la Teatrul „Regina I Maria”. Apoi buchetul de dudui răs­făţate mai de mult pe scenele revis­telor şi a altor spectacole, ca: Flori­­ca Demian, Joujou Pavelescu, Sofia Ionescu, Agnia Bogoslava, Marga Hagiescu, Lucie Anie şi Tutzi Oro­­veanu. Vin apoi aşii cupletului: d-nii: Groner, Dan Demetrescu, Marcel E­­milian şi elemente ca dd. Mişu Zi­­rria, Al. Jeles, Constantin Dodu, I. Antonescu, Bobby. Să adaugăm că acţiunea reprezen­tată în carne şi oase se îmbină cu fragmente de film şi că e presărată de melodii, de cuplete şi în genere de o muzică uşoară şi veselă datori­tă d-lui Mişu Constantinescu, şi vom înţelege câte elemente de atracție posedă noua înjghebare de la gră­dina „Colos”. Teatrul Comoedia: „ICantuşovca-Palade“, de A. Nielsen, prelucrare de d-nii Muşatescu şi Alexandrescu Trebuie să ne închinăm din nou în faţa spiritului de iniţiativă a d-lui Sică Alexandrescu. Cocheta sa­­lă a teatrului din pasaj, deşi avea plafon demontabil, rămânea în fie­care vară neutilisată. Iată că pu­nând la punct acest acoperiş rulant, noul director a prefăcut sala într-un local deschis ca o grădină, cu avan­tajul că, la cea mai mică ameninţa­re de ploaie, plafonul lunecă din nou peste capetele noastre cu o si­guranţă şi cu o eleganţă de Zepelin, iar noi ne pomenim din nou, după numai un minut, adăpostiţi într’o încăpere acoperită. Câte­va transformări, de ordin es­tetic, câteva ghivece cu flori presă­rate prin sală, măresc intensitatea iluziei şi a agrementului. S’a inau­gurat această nouă „grădină” de va­ră cu o comedie muzicală, cum cere formula timpului, aplicată anotim­­nului. Subiectul e cules din viaţa agita­­tă şi vagabondă a refugiaţilor ruşi, revărsaţi cam prin toate meleagurile lumii. E vorba de acel mediu în care conţii şi ducii ajung chelneri sau dansatori, în timp ce cârciumărele îmbogăţite dobândesc, —­ sau îşi în­­chipuie că dobândesc, — blason a­­ristocratic. Piesa posedă un prim act admira­bil. E o pictură spirituală a unui in­terior în care apar tot felul de chi­puri ciudate şi mai ales desaxate prin răsturnarea valorilor sociale.­­Nu e de mirare că într’o astfel de promiscuitate se strecoară şi impos­tori. Unul dintre aceştia, se dă drept prinţ cea ce-i atrage creditul — pen­tru băutură, — a unei cârciumărese îmbogăţită prin fraudă. Ba în cele din urmă ea ii oferă şi mâna şi mi­lioanele ei. Socotindu-se princesă şi fericită că fiica poartă titlu nobil,— află în cele din urmă că „prinţul” soţ, nu e decât un escroc, fost servi­tor, care s’a folosit de hârtiile stă­pânului său dispărut. înscenarea acestei fabule, susţinu­tă de un dialog extrem de spiritual, in care replicele scapără cu amna­rul, e mai ales valorificată printr’o distribuţie cu totul leasă. In frunte străluce d-na Silvia Du­­mitrescu, — hangioaica ajunsă prin­ţesă, — care prin jocul degajat şi printr’o vervă diabolică întreţine tot timpul interesul spectatorului fi­xat pe apariţia d-sale. Lupta dintre apucăturile vulgare cu cari a obişnuit-o trecutul, şi ma­nierele distinse pe cari îi le impune prezentul, e redată de frumoasa ar­tistă în chip prodigios.­­ Nici un amănunt, — fie jocul e­­vantaliului, fie atitudinea picioare­lor, fie mersul, fie exclamaţiile vul­gare înăbuşite brusc, — nimic nu e trecut cu vederea, nimic nu e lăsat la voia întâmplării. A avut de partener pe d. Tim­ică. Este a spune că falsul prinţ s’a bu­curat de o interpretare cu adevărat excelentă. D. Timică a fost intr’o dispoziţie excepţională. D-şoara Marietta Deculescu a a­­dus primăvara vârstei, parfumată de un talent din ce în ce mai involt. O distribuţie extrem de bogată şi de aleasă a asigurat succesul acestei piese. Menţionăm pe d-nele: Sylvia Fulda, Beate Fredanov; pe doi: Lun­­geanu, Antoniu, Bruno, Chamnel, Finţi, Lăzărescu, Hociung, Mili­an, Botta Iliescu şi Sion. Partea muzicală şi conducerea ei, sunt datorite d-lui Schwartzmann, iar frumoasele decoruri le-au sem­nat dd. Siegfried şi Caramanlău. E un spectacol foarte amuzant, care grăieşte mulţimii şi al cărui succes a fost subliniat de aplauze călduroase. ADRIAN VEREA TEATRE __________ Gr­ama _ Istoria se scrie neanf Grădina Arpa-Colos, astăseară deschiderea cu nostima farsă-opere­­tă, după Labiche: „Azi mă’nsor’ TEATRUL MARCON. — Crai de tobă. LIGA CULTURALA. — Clopotul de STRANDUL KISELEFF. — Bazin de înot, plaje cu nisip fin, soare, aer, restaurant. ȘTRANDUL CIUREL. — Bazin de înot, plaje cu nisip fin, soare, aer, restaurant. CINEMATOGRAFE ARO. — Două inimi și un sărut cu Carl Brisson și Frances Say, jur­nal Fox. CARLTON. — Omul care face mi­nuni cu Borard Yowy. CAPITOL. — Serbările încoronăm Regelui Angliei și film Subjugat de tine. Jurnal. TRIANON (Plafonul descoperit). — Hans Moser în Veronica .şi Jurnal B. PALACE. — Mitsuko (fiica Sa­muraiului) și căsătorii america­ne. „ .. _ ROXY. —. Serbările încoronam Re­gelui Angliei. Subjugat de tine și jurnal. REGAL. — Păianjenul negru cu William Powell și Jean Arthur. Jurnal românesc. FEMINA. — Prater cu Magda Schnei­der şi complectare colorată. SCALA. — Farmecul unui vals cu Fernand Grawy. SAVOY. — Armele veghează cu An­nabella şi Victor Francon. Stan şi Bran SELECT. — Desonorata cu Marlene Dietrich VOX. — Jurnalul unei cameriste şi Mesagiul către Garcia. Jurnal, cu Simone Simon. A. R. P. A. — Brigada 41 şi îngerul Alb. CORSO__Zâna Păpuşilor şi Distru­gătorul şi revistă. CITY. — Antonio Adverso şi Extra, ordinarul Joc. DARLY. — Inimile noastre plâng cu Jolson şi Moartea se răzbună FORUM. — Adolescenţa şi Frigurile Dragostei. FRANKLIN. — Cavalcada şi Trei ştrengari şi o ştrengăriţă. DOAMNEI. — Nitchevo cu Harry Baur şi Zouzou, cu Josephine Ba­cker. OMNIA. — Frigurile Dragostei şi Bi­roul Nr. 2. AMERICAN. — Fata din Salem şi Mesagiul secret. COTROCENI. — Frontul invizibil şi Dormitorul fetelor. CENTRAL. — Taras Bulba şi Mun­tele blestemat. DIANA. — Fuga lui Tarzan şi In um­bra scaunului electric. DORY (sală şi grădină). — Stan şi Bran scoţieni şi Fiica rozelor. DACIA. — Mica Prinţesă şi Fuga lui Tarzan. FLORIDA. — Curierul de sud. Rose Marie şi complectare. GLORIA. — Istoria se scrie noaptea şi îngerul nevinovat. IZBANDA. — Mesagiul secret M. 24 şi Nu sunt timidă. Revista Cabaret, LIA. — Duşmanul oamenilor şi Eli­­sabeta regina Angliei. , LUCIFER. — Misiunea Brigăzii 41 şi îngerul Alb. LIZEANU. — Crinul din mocirlă şi Marietta. MARNA. — Sub teroarea delictului şi Silvia Scarlett şi artişti. MARCONI. — Femeea în frac şi Fraţi de cruce (Simfonia Slavă). MODEL. — 12 ore în văzduh şi A­­gentul misterios. MILANO. — Sărmana fetiţă bogată şi Frontul invizibil. ODEON. -r- Cei mari (clasa IlI-a) şi r,tppiii vp^piipi. ORFEU. Romeo şi Julieta şi Ana Karenina. RAHOVA. — Nu vă încredeţi în băr­baţi şi Frontul invizibil. SPLENDID. — Istoria se scrie noap­tea şi Duşmănia. SIC (grădină Filantropia 85 colţ Za­blowsky). — Iadul verde şi Fica lui Dracula. PACHE. — Escadrila de noapte şi In­famia. PAX. — Gondolierul de pe Broad­way şi Inamicul public Nr. 1. TOMIS. — Un sărut la licitaţie şi Dragoste sub arme. UNIC. — Marinda şi Ce va fi mâine. VOLTA (grădină şi sală). — Nick Gentlemen detlectiv şi Păpuşa dia­bolică. VOLGA. — Marocco şi Suflete sbu­­ciumate. GAGEL Jocul cu moartea Vrăjitoarea de şerpi din Burma­nia ştie că muşcătura acestei peri­culoase reptile, cobra­ regală, căreia nu i s-au scos colţii veninoşi, ucide în mai puţin de trei minute, totuşi ea are curajul de a săruta reptila. Până acum, deşi a repetat gestul de mai multe ori, a scăpat cu viaţă. Unul care vrea să călătorească Un funcţionar comercial din Bue­nos Aires a făcut o prinsoare cu ni­şte prieteni că va porni pe jos din oraşul său natal până la Washing­ton. Lucrul nu este evident imposi­bil de realizat, dar prezintă în orice caz oarecari piedici destul de însem­nate. Omul nostru nu a ţinut însă sea­ma de ele şi s-a hotărit, spre a-şi do­vedi curajul să mai facă şi o raită prin statele Americii de sud. După ce va fi ajuns la Washington vrea să plece în Canada unde are nişte rude, apoi dacă nu se va fi plictisit. Are de gând să facă şi o raită prin Siberia, după ce va fi trecut strâm­toarea Behring pe ghiaţă. Probabil că pasionatul nostru dru­meţ, care şi-a făcut un program de călătorie atât de bogat, nu ştie pro­verbul, că socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea de la târg. Utilitatea grafologiei Curtea superioară de justiţie din Ohio, Statele Unite, a hotărît ca pe viitor să nu se mai admită nici o graţiere sau reducere de pedeapsă, fără să consulte în prealabil pe gra­fologa oficială Mary Dobbs. Rolul grafologei este să cerceteze manuscrisele celor cari cer graţierea şi să opinieze asupra cinstei şi pu­tinţei lor de îndreptare. Dacă rezul­tatul analizei este favorabil, atunci condamnatul este graţiat sau i se re­duce pedeapsa. Este inter­esant de menţionat, că în ultimul an, Curtea a cerut şi a urmat totdeauna sfatul grafologei. In toate cazurile când aceasta a opi­nat pentru grațiere, oamenii elibe­rați s’au dovedit demni de toată în­crederea. Achitarea unui paricid Curtea cu juri din Londra a achi­tat zilele acestea pe tânărul Sindney Smith, care compăruse în faţa ei pentru oribilul delict de paricid. Cu toate că faptele erau clare, deoarece Smith a recunoscut singur că și-a ucis tatăl, Curtea l-a achitat cu u­­nanimitate, deoarece s-a stabilit din depoziţiile martorilor, că ucisul era o brută care îşi martiriza întreaga familie. Intr’o zi, când t­atăl său a venit beat acasă şi a încecat să-l lovească, Smith l-a înjunghiat. „A fost Cea mai bună faptă pe care­­am făcut-o vreodată", a declarat tânărul la Ju­decată. Avându-se în vedere însă că Smith a acţionat în legitimă Apărare, el a fost achitat. Sperietoare de ciori, obiect de proces Un proces care a avut urmări des­tul de serioase a fost judecat zilele trecute de un tribunal iugoslav. Pro­cesul a isbucnit între doi săteni, din cauza unei sperietori de ciori. Iată cum: Intr'o bună zi, pârîtul constată că sperietoarea de ciori din grădina ve­cinului său este aidoma cu chipul soţiei sale. De­­ci evident scandal şi chiar bătae, fără insă ca corpul de­lict să fie îndepărtat din gădină. In cele din urmă, pârîtul exaspe­rat, a pătruns noaptea in grădina vecinului și A furat sperietoarea. A­­cesta l-a dat în judecată pentru furt. Cu toată evidenta călcare de lege a celui care a furat, judecătorul a condamnat la o severă amendă pe reclamant, deoarece A fost provoca­tor. Cariera unui miliardar Zilele acestea A decedat la New- York o personalitate bine cunoscu­tă în lumea financiarilor. Este vor­ba de un oarecare Poli, care a lăsat moştenitorilor săi frumoasa sumă de nu mai puţin 100 de milioane do­lari. Poli, care se trage din Italia, a e­­migrat cu mult înainte de război in America, unde a dus o viaţă foarte grea din vânzarea unor figurine de ghips. L­a un moment dat a început să se ocupe de antreprize de teatru, afacere care i-a mers de minune. La lansarea cinematografului a fost printre primii oameni care şi-au dat seama de valoarea comercială a noii arte, astfel că a realizat in scur­tă vreme formidabila sa avere. Poli a fost coproprietar al studio­urilor Fox. Dinţi de sticlă Se pare că dinţii oamenilor mo­derni devin pe zi ce trece mai slabi. In orice caz este indubitabil că nu­mărul bolnavilor de dinţi este astăzi cu mult mai mare decât în trecut. Un medic stomatolog american a constatat că, dantura artificială cea mai rezistentă şi mai bună este a­­ceea care este făcută din dinţi de sticlă. Deasemenea se pot înlocui şi dinţi izolaţi cu dinţi de sticlă ace­ştia fiind cu mult mai rezistenţi de­cât dinţii de porcelan.___________ 99 Grandioasă manifestare a Capita­lei „Luna Bucureştilor”, oferă per­manent distracţii variate, sutelor de mii de vizitatori. După festivităţile din prima eta­pă, se fac acum pregătiri febrile pentru organizarea „Zilei copilului care se va sărbători într’un cadru a­­les, în zilele de 20 şi 21 iunie a. c. în incinta „Lunei Bucureştilor”. Cu acest prilej se vor organiza o serie de concursuri instructive şi distractive, printre copiii de toate vârstele. Vom asista astfel la con­cursuri de trotinete, biciclete şi mi­ci automobile, pilotate de copii, pâ­nă la 6 ani, la defilarea cărucioare­lor de copii împodobite cu flori, la lansări de mici vapoare, în bazinul din curtea de onoare a expoziţiei. De asemenea se vor desfăşura con­cursuri pentru alegerea celor mai frumoşi şi sănătoşi copii, de diferi­te vârste. Concursul de lansări de balonaşe va fi şi el, fără îndoială, foarte a­­tractiv. La fiecare balonaş lansat se va ataşa câte o carte poştală pentru ca juriul să poată aprecia apoi cui îi revine premiul cel mare, care va consta dintr-o jucărie în valoare de câteva mii lei şi premii mai mici. „ Comitetul de organizare pregăte­şte pentru „Ziua copilului” o serie întreagă de concursuri şi atracţiuni. Toate concursurile vor fi dotate cu frumoase premii, iar toţi copiii vor primi cadouri. înscrierile pentru aceste concur­suri se vor începe zilele acestea. Intrarea generală în expoziţie co­stă 10 lei, iar călătorii din provin­cie care vor să profite de reducerile de 75 şi 50 la sută pe C. F. R., ob­ţin pe baza unui Carnet de partici­pare ce se află de vânzare la expozi­ţia din parcul Regele Carol II, drep­tul la viza gratuită a biletului c.f.r., intrarea în expoziţia „Luna Bucure­ştilor”, intrarea gratuită în expozi­ţia „Munca Românească” din B-dul Brătianu, unde se fac vizele C.F.R., şi multe alte avantagii şi reduceri la hoteluri, restaurante, magazine, teatre, etc. Faţă de succesul mereu crescând al „Lunii Bucureştilor” şi pentru a da posibilitate tuturor locuitorilor ţării să viziteze Capitala, cu atrac­ţiile ci Comitetul de organizare al „Lunii Bucureştilor” a hotărât să prelungească expoziţia până la 9 iu­lie a. c. Luna Bucureştilor Organizarea Zilei copilului“ Mari şi variate manifestări ale copiilor ­KOL Un hoţ care este om cinstit întâmplarea de mai jos merită să fie povestită. Un cunoscut avocat parizian venea zilele trecute acasă la braţ cu soţia sa. Orele erau cu mult după miezul nopţii, astfel că omul nostru prevă­zător îşi luase la el un revolver. Intr’adevăr, la un moment dat un necunoscut a trecut în goană pe lângă avocat şi l-a lovit... din nebă­gare de seamă. Acesta, având pre­zenţă de spirit s’a controlat imediat să vadă dacă nu a fost cumva pră­dat şi iată că a constatat că-i lipse­şte ceasul de aur. Imediat scoase re­volverul şi fugi după necunoscut, pe care-l ajunse şi-l somă să-i înapoie­ze obiectul. Omul, sub ameninţarea revolverului se execută, apoi o luă la goană. Ajuns acasă avocatul nostru con­stată spre marea sa surprindere, că are două ceasuri de Aur. Unul al său iar celălalt pe care-l furase necuno­scutului. Aşa a ajuns un om cinstit, hoţ. Şezătoarea eroilor la „Ateneul Nou” Joi 10 Iunie, la ora 9 seara (21), se va da l­a „Ateneul Nou” din strada Principatelor Unite No. 45, „Şezătoa­rea Eroilor”. In program, conferinţă, declama­ţii, cetiri, muzică vocală şi instru­mentală, precum şi două acte (3 şi 5) din piesa „Spre Unirea cea Mare", cu d-nele Clementina Cemeschi, Gallia Tudor, Marita Pessione, Mioara De­­metrescu-Ghenea, Aura Davideanu și d-nii Victor Bilciurescu, M. Lun­­geanu, Georgescu-Teologu, Al. Ver­­nescu, Fr. Pauman-Vero, S. Iorga, L Mandiuc, D. Missir, D. Dumitrescu, Gh. Muscan, P. N. Pancu, etc. Intrarea liberă. 1 INFORMAŢII! " D. Liviu Macedonescu, a fost retu­res primar al oraşului Brăila. Au fost confirmaţi, prin decret re­gal, inspectori generali inamovibili, d-nii: Al. Batist, N. Petrescu-Zoiţa, Şt. Tacom­an şi Sabin Eruţian, pen­tru învăţământul secundar, d-ra E­­lena Pancu, pentru învăţământul particular şi confesional; d-nii: C. Stan, P. R. Petrescu, Ion Grigorescu şi N. Dinescu, pentru învăţămtanul primar, iar d. Stelian Caracudovici pentru învăţământul primar parti­cular şi confesional. D. George Marinescu a fost con­firmat inamovibil ca inspector pen­tru învăţământul secundar particu­lar şi confesional. Direcţiunea generală C.F.R. anun­ţă că staţiunile cuprinse în traficul Orient şi Occident prin Germania de sud sau Arlberg, vor vinde până la noul dispoziţiune biletele (livrete) atât pentru trenurile obişnuite cât şi pentru trenurile Arlberg şi Orient Express, înregistrarea bagajelor şi coletelor mesagerii în acest trafic se va face în conformitate cu dispoziţiunile în vigoare. %. Teatrul „Izbânda” Excepţionalele condiţiuni de mon­tare a comediei muzicale „Comoara” de Şalom Alechem, prelucrare şi re­gia de I. Steinberg, au reclamat o totală renovare a utilajului technic al scenei grădinei „Izbânda”. Unele ap­arate de scenă nefiind încă per­fect puse la punct, premiera acestei interesante manifestări teatrale a ansamblului apreciatei artiste Sidy Thal, se amână, irevocabil, pentru Joi 10 crt, ora 9,30 seara. Biletele s-au pus în vânzare la cas­­sa teatrului. RADIO Programul pentru azi d. a. și seara 1873 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364A BUCURESTI 12 kw. 823 kHz 13.00: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz. Cei 4 Strauss (discuri). Uvertură la opereta „Lilia­cul” de Johann Strauss (filarm. din Berlin, dirij. de Erich Kleiber); Rân­­dunelele satului-vals de Josef Strauss (filarm. din Berlin, dirij.de Erich Klei­ber); Potpuriu din „Farmecul unui vals” de Oskar Strauss; Selecţiuni din „Voevodul ţiganilor” de Joh. Strauss (voce: Anita Gura şi Peter Andres); Suită din „Cavalerul rozelor” de Ri­chard Strauss (filarm. din Viena, dirij. de Karl Alwin). 14.10: Radio jurnal. Ora. Mersul vre­mii. Bursa. Ştiri interne şi externe. 14.30: Muzică distractivă (discuri) Dans şi Cântec popular spaniol (voce: Maria Batsea-Telef.); Două cântece de Hill. (Telef.); Potpuriu de valsuri de Johan Strauss-(O.); Fox de Gordon şi Fox de Kahn.­(O). 15.00: Ultimele ştiri, 18.00: Fantasticul in muzică (discuri) Uvertură la „Oberon” de Weber (orch. simf. dn Amsterdam, dirij. de Mengel­­berg); Scherzo din „Visul unei nopţi de vară” de Mendelssohn orch. simf. din Londra, dirij. de Thomas Beecham); Mefisto-vals No. 1 de Liszt (orch. simf. din Londra, dirij. de Coates); Ucenicul vrăjitor de Paul Dukas (orch. Conser­vatorului, dirij. de Phillipe Gaubert) Baba Yaga din „Tablouri dintr’o expo­ziţie” de Mussorgsgky (orch. simf. din Boston, dirij. de Serge Kussevitsky); Sirenele din „Nocturnele” de Debussy (orch. simf. Gramofon, dirij. de Coppo­la); Scena fetelor flori din „Parsfal”, de Wagner (orch. festivalurilor din Bayreuth, dirij. de Karl Muck). 19.03: Ora. Mersul vremii. 19.03: Concert de preludii și interme­­dii muzicale. Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski; Intermezzo din „Chema­rea munţilor” de D’Albert; Intermezzo din opera „Prietenul Fritz” de Mascag­ni; Preludiu la Hansel şi Gretel” de Humperdinck; Preludiu la opera „Petru Rareş” de Caudella; Preludiu la act. 3 dn „Maeştrii cântăreţi”, de Wagner; Interludiu in opera „Jean Michel” de Dupuis; Introducere la, opera „Faust” de Gounod; Intermezzo şi Fantezie din „Cavaleria rusticană”, de Mascagni. 20.10: Actualităţi italiene de Prof. A­­lexandru Marcu. 20.25: Muzică de Chopin (discuri): Nocturnă în mi bemol (pian: Mark Hambourg); Douăzeci şi patru de pre­ludii (pian: Alfred Cortot); Vals în la bemol major (pian: Arthur Rubin­stein). . , . . 2115. 25 de ani de la moartea lui Ca­­ragiale­ de Octavan Goga. RADIO-ROMANIA 21.35-22.10; Muzcă dstractivă și ro­mânească (discuri); Fox de Ash (O.); Iată’n inimioara ta, de Adalbert și Ne-a surprins luna de Vogel (voce: Cristan Vasile-O.); Vecinico, vecinico de Popescu-­Poppu (voce: Ion Luican- O.); Mi-ai furat inima de Max Halm (voce: Titi Botez,-O.); Dă-mi o foto­grafie de Vasilescu (voce: Virginica Popescu-Cristal-Mischonzniky); Plouă de Stroe şi Vasilache şi Ninge, de Vasi­­lache (cântate de autori-H.M.V.); Două Foxtroturi de Dubin­(O). MITICA — Știi că fac politică liberală. M’am dus eri la un ministru ca să intervin pentru Popescu să-l nu­mească într’o slujbă. — Pe ce? Că e un prost. — A stat însă zece ani lângă mine. — Păi eu ce spuneam?! _„L._. SLUJBA 4

Next