Luptătorul, mai-iunie 1946 (nr. 1-9)
1946-06-10 / nr. 7
Anul I, Nr. 7 Proletari din toate țările, uniți-vă ! Să pornim la muncă Apariția Platformei - Program a Blocului Partidelor Democrate este un eveniment de o importanță covârșitoare pentru întreg poporul român, pentru masele largi, care trudesc pe ogoarele refacerii patriei noastre. Platforma-Program a B. P. D. se deosebește în chip fundamental de toate programele politice apărute până azi. Ea reprezintă un plan de muncă de patru ani, un plan „în mare“ pentru refacerea țării, pentru redresarea economiei naționale, a industriei, a agriculturii, a finanțelor țării noastre. Planul acesta este schițat în linii mari, însă el conține într’însul toate punctele necesare, pentru ca să poată adera la dânsul toate păturile sociale, tot poporul. Programul acesta, care trebuie aplicat, tradus către întreg poporul în fapte de român în perioada celor patru ani care urmează, trebuie mai întâi bine cunoscut, pentru a fi însușit de majoritatea poporului român. Este de datoria renilor cu dragoste tuturor ce săcunoască acest plan, de neam să să-l însușească, să-l concretizeze și să-l aplice. Trebuie să ajutăm cu toții, la localizarea planului, la concretizarea lui pentru fabrica sau instituția în care noi lucrăm, pentru strada sau satul în care trăim, pentru județul sau regiunea în care ne aflăm. Fiecare dintre noi trebuie să vie cu propuneri, cu sugestii, care să îmbogățească planul, să-l lărgească, să-l localizeze, să-l transforme într-un program al nostru, al satului nostru, al târgului, al plășii noastre și al județului nostru. Vom lua la întâmplare câteva puncte din Platforma - program, pentru a da unele exemple de felul cum poate fi ea localizată. Vorbind despre „Politica Socială“, la punctul 2. Țărănimea, un subpunct spune : „Pentru a veni în ajutorul micilor gospodării țărănești până la 3 ha. la deal și munte, se va avea în vedere la așezarea impozitului agricol ca, pentru elpeste gospodării sarcinile fiscale să fie cât mai ușoare. Pentru proprietățile mai mari, așezarea impozitului se va face pe baza principiului progresivității. Cum poate fi localizat acest paragraf al Platformei ? Trebuie să arătăm tuturor — în satul nostru — că cei care au până la 3 ha. (la șes), sau până la 4 ha. (la deal și munte) vor plăti un impozit cât mai ușor. Și-i vom număra pe toți cei din satul nostru care intră în această categorie. Vom vedea că ei sunt cei mai mulți, majoritatea. Dar nu ne vom mărgini la atât. Vom face o analiză amănunțită a impozitelor actuale în comuna noastră și vom găsi așa cum am găsit, de exemplu, în satele Ardeoani și Mărăști proprietari care au mai mânt decât au declarat mult păla fisc. Nu întâmplători proprietarii aceștia sunt maniști și astăzi Statului mai puțin plătesc decât ar trebui să plătească. In acelaș timp, am găsit oameni săraci, neștiutori de carte, care au câte o sfoară de pământ și plătesc impozite pentru hectare întregi, pe care nu le au. Situația aceasta nu mai trebuie tolerată. După ce ne-am lămurit asupra st.est.e să lămurim și să mobilizăm tot satul pentru verificarea impunerilor, pentru înlăturarea tuturor nedreptăților. CONST. PRISNEA Continuare în pag. IV-a Luni 10 iunie 1946 Redacția și Ad-uia Bacău Calea Mărășești Telei. 161 APARE IN FIECARE DUMINICĂ Abonamentul pentru 3 luni 2000 lei mmm. primului mirau munit Duminica trecută. Primul ministru al țării, d. Dr. Petru Groza, însoțit de d-nii Romulus Zăroni, ministrul Agriculturii, Mihail Ralea, ministrul Artelor și C. Agiu, membru în comitetul executiv al Frontului Plugarilor, a deschis campania electorală participând la o mare manifestație populară în Capitala Moldovei. Cu acest prilej d-sa a rostit, în aplauzele entuziasmate ale zecilor de mii de muncitori și țărani, un imporant discurs, trecând în revistă principiile de bază ale politicii guvernului : prietenia cu Uniunea Sovietică, desfințarea rămășițelor iobăgești, egalitatea de drepturi între naționalitățile conlocuitoare, respectarea tradițiilor, acordarea de drepturi egale femeilor, etc. Reproducem încheierea cuvântării d-lui Prim-ministru, care trebue să constitue un îndreptar pentru toți cetățenii cu dragoste de Patrie : „Intorcăndu-vă acasă, la locurile voastre de muncă, mergeți de la om la om și faceți o muncă politică, luminând capetele întunecate și arătând că nu este decât o singură cale, aceia creiată după 2H August. Faceți ca jerfele armatelor română și sovietice care au luptat alături, să nu fie zadarnice. Faceți ca prietenia cu Uniunea Sovietelor să continue. Din urnele în față cărora veți fi chemați trebuie să iasă voința populară, care nu poate fi alta decât a păcii și democrației. Dând pecetea hotărîrii noastre la aceste alegeri, democrației, dând puterea celor care cărnuesc să meargă înainte pe acest drum vă așezați și dv. bine destinul Să fim gata deci de aceste alegeri, să muncim până atunci și să facem ca ziua de alegeri să nu mai fie o zi de bătăi, ci să fie o zi de mare sărbătoare, în care plugărimea din sate împreună cu muncitorii din uzine și intelectuali progresiști să meargă să voteze pentru aceeaș cauză sfântă. DEMOCRAȚIA ROMANEASCA ȘI ROMANIA DEMOCRATICA ! Pt manta amearoedului ini electorale Caracterul democratic al anteproectului de lege electorală, care va face ca poporul să aibă realmente posibilitatea de a-și alege reprezentanții în parlamentul țării, reiese limpede din comparația anteproiectului cu legile electorale din trecut. Articolul 1 din legea electorală publicată în 1926 spune: „Adunarea deputaților se compune din deputați aleși de cetățeni români majori, prin vot UNIVERSAL, egal, direct, obligatoriu și secret“. Nu este nevoe de mari eforturi pentru a dovedi că, în fapt, alegerile ce au avut loc sub regimurile așa zise „democratice“ din trecut, n’au respectat nici una din condițiunile de votare, enumărate mai sus. Este de ajuns să ne oprim la condiția universalității votului, pentru a ne da seama de caracterul mincinos al acelei legi. In loc de a da drept de vot tuturor, indiferent de sex, religie, funcție, legea din 1926 excludea femeile, care reprezintă mai bine de 50 la sută din totalul populației țării. Erau excluși de la vot militarii activi. Li se interzicea astfel intrarea în corpurile legislative acelora care aveau sarcina să apere Patria. Nu mai vorbim de alte categorii de cetățeni, ca funcționarii publici și alții. Se vor găsi, fără îndoială, unii, din tagma „democrației istorice", care să spună că și actualul anteproedt are îngrădiri la dreptul de vot. Intr’adevăr. Nu vor putea vota cei ce au fost condamnați pentru crime sau furturi, după cum nu vor avea drept de vot cei vinovați de dezastrul țării și de crime de războiu. Ar fi antidemocratic să fie lăsați să voteze și să fie aleși în fruntea treburilor țării acei care au trădat interesele poporului. Din același motiv, în articolul 6 al anteproectului legii electorale se prevede, pe bună dreptate, că nu sunt demni să fie alegători sau aleși au cei care au îndeplinit funcția de ministru, subsecretar de stat sau prefect, sub legionari sau antonescieni. Dar, întrucât anteproectul este supus discuției publice, vrem să aducem contribuția noastră , credem că acest capitol, al restricțiilor, trebuie să fie lărgit. Credem că trebue să fie excluși de la dreptul de a vota și de a fi aleși toți acei care au colaborat cu nemții, fie pe tărâm economic, fie pe tărâm politic. Să fie excluși și acei care, prin viu graiu sau prin scris, au ajutat războiul de jaf și cotropire al lui Antonescu. Nu este drept ca un dușman al poporului, cum este Ion Nicolau, fostul director al ziarului „Bacăul“, care primea subvenții de la Kilinger, care a aplaudat sfâșierea Ardealului, care a susținut războiul nemților, să poată vota. După cum nu este drept ca Const. Calmuschi, care a făcut afaceri cu criminalul de război, Radu Lecca, în chestia carnetelor de scutire pentru evrei, să aibă drepturi cetățenești. Acelaș lucru cu fostul colonel Eliad, care a terorizat muncitorii, i-au silit să lucreze peste puterile lor, în folosul clicilor care susțineau războiul antisovietic. Să fie înlăturați de la dreptul de vot foștii comisari de „românizare“, care, profitând de legile rassiale, au despuiat o întreagă categorie de cetățeni, și-au însușit avutul acestora sau l-au dat pe mâna nemților. Să nu aibă drept de vot foștii primari dela 6 Septembrie 1940, până la 23 August 1944, ca unii ce au fost slugi, unelte fidele ale regimului de dictatură, de terorizare a poporului. Aceste restricții n’ar știrbi caracterul democratic al legii electorale. Dimpotrivă, l-ar întări. Căci a înlătura pe dușmanii poporului, înseamnă a întări democrația. NECULAI OANCEA Poporul italian s'a pronunțat pentru republica Roma 8. La 24 iunie, adunarea constituantă va alege pe președintele republicii italiene. Niciunul din șefii principalelor partide politice nu va candida. Se vorbește despre candidaturile d-lor : Vittorio Orlando, Francesco Nitti, Carlo Sforza. Președintele consiliului de miniștri, d. Gasperi, va gira conducerea statului italian, până la 25 iunie. FAPTE. COMENTARII POPULARITATE. Maniștii de la Bacău au hotărît să-și mute sediul, la Șerbănești. Cei 138 membri pe care-i numără, majoritatea strânși de pe maidan, au mărturisit că nu se simt bine la centru. In primul rând e periculos, pentru că mulți din ei nu se au bine cu poliția. Alții, In cap cu feciorul șefului, sunt certați cu autoritățile militare. Și apoi, au constatat că e incomod să pui în practică programul pene țeului, dela etaj. La Șerbănești, e mai comod. Lângă sediu, două cârciumi Sumedenie de găini prin curțile oamenilor. De când s'a aflat de planul penetist, cartierul Șerbănești e în panică. Gospodarii își pun zăvoare la porți. Pe limbaj manist, acasta se cheamă MM popularitate. PARADISUL LOR... „Strâmbătatea“ își umple coloanele cu bancuri, intenții și înjurături, înjură și se vaetă. — „Unde-i timpurile de altădată“ ?. — oftează Carandino. Și adaugă : „Drumul înapoi spre coace astâzi ni se pare un paradis pierdut, este cu deosebire anevoios*. nu Te cred, șefule !... Drumul înapoi, paradisul pe care-1 visează penereul, nu e numai anevoios, dar chiar imposibil. Cei ce trag... înapoi, au rămas de.. căruță, definitiv. E firesc... ȘEFUL... Pe trei coloane, unul din „băeți“ își apără șeful, în oficiosul manist. E patriot, (scrie tânărul din gardă]. Vezi procesul Antonescu, cu filitisirile lor (n. n.). „Nu face afaceri pe cont propriu (ci pe numele nepoților) Vezi dosarele „Skoda“ (n. n.) „E profund monarhic... (Vezi încoronarea de la Alba Iulia, unde fratele Iuliu a absentat din... fidelitate pentru monarhie). ...Urmare în numărul viitor. ANUNȚ Se caută, major, român, indiferent de vârstă, origine etnică, statura și situație morală, pentru delegație permanentă in pană. Adresați : P. N. L., la avocat Mârza. A murit mail I. Kalinin S-a stins din viață, în ziua de 3 Iunie, unul din fruntașii Partidului Comunist (b) al Uniunii Sovietice și al Statului sovietic, membru al Prezidiumului Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice, Mihail Ivanovici Kalinin. Fost timp de aproape un sfert de veac, președintele Prezidiumului etului Suprem al Uniunii Sovisovietice, Mihail I. Kalinin și-a dedicat întreaga sa viață luptei pentru cauza muncitorilor, pentru victoria comunismului. Născut în 1875, dintr-o familie de țărani din guvernământul Tver (azi regiunea Kalinin), a intrat la vârsta de 18 ani ca lucrător la uzina „Arsenalul vechiu“ din Petersburg, pentru ca doi ani mai târziu să fie angajat la uzinele Putilov. In această perioadă, Mihail Kalinin a aderat la mișcarea revoluționară a muncitorilor din Petersburg, pentru care fapt a fost deportat de către poliția țaristă. Reîntors în Petersburg, el activat în primele cercuri maraxiste clandestine și în „Uniunea de luptă pentru eliberarea clasei muncitorești". Alături de Lenin și Stalin el a fost unul din intemeitorii și organizatorii Partidului bolșevic. împreună cu Lenin și Stalin a înființat ziarul bolșevic „Pravda" și a luat parte activă la munca de pregătire și realizare a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. Doi ani după izbucnirea revoluției, M. S Kalinin, în urma propunerii lui Lenin, este ales președinte al organului suprem al Republicei Federative Sovietice a Rusiei, Comitetul Executiv Central al Sovietelor Rusiei. Cu prilejul formării Uniunii Republicelor Sovietice Socialiste, Mihail Kalinin, a fost ales preșdintele Comitetului Executiv Central al U. R. S. S. iar în anul 1938 după transformarea acestor organe supreme, a fost ales președinte al Prezidiumului Sovietului Suprem al U. R. S. S. Fiu glorios al marelui popor rus, Mihail Kalinin a câștigat nu numai dragostea popoarelor sovietice, ci și respectul și simpatia lumii întregi. Moartea lui nu înseamnă numai o pierdere imensă pentru Uniunea Sovietică, ci înseamnă, în acelaș timp, o pierdere imensă pentru toate popoarele lumii, care au avut în Mihail Ivanovici Kalinin, un neînfricat luptător pentru drepturile și libertățile lor. Numele lui este simbolul devotamentului și dragostei cu care a știut totdeauna să servească interesele popoarelor pe care le reprezenta. Numele lui Mihail Ivanovici Kalinin a rămas încrustat în istoria popoarelor sovietice, istoria tuturor popoarelor darînnice de pace, libertate și progres Viața lui Kalinin constitue un exemplu. Moartea lui, un îndemn muncă și luptă în slujba popolarului. S'a făcut dreptate Poporul român a primit cu adâncă satisfacție, știrea executării trădătorilor de țară. Sancționarea antoneștilor este dovada că țara noastră a pornit hotărît și cu pași siguri pe drumul democrației și al adevăratului patriotism. Executarea marilor criminali de războiu, cerută cu insistență de întreaga țară, reprezintă totodată manifestarea voinței poporului român de a curma și cu acei care i-au sprijinit în opera lor nefastă și care astăzi se pun deacurmezișul marilor interese ale țării noastre: înlăturarea celor care au provocat dezastrul țării va contribui la consolidarea poziției internaționale a României, în care popoarele iubitoare de pace , libertate, vor vedea o țară hotărîtă să lupte pentru democrație și pentru înfrățirea între popoare. Blocul Partidelor Democrate își propune să realizeze integral programul prezentat țării, mobilizând toate forțe ei în această mare bătălie de care depinde însăși viitorul Statului și al poporului român. (Platforma Program a Blocului Partidelor Democrate) U încorporarea contingentului 1946 Primul contingent al României democrate, va fi încorporat în ziua de 10 Iunie crt. Este primul contingent care va fi încorporat sub auspiciile tinerei democrații instaurată în țara noastră, care va găsi o nouă orânduire în armată, orânduire în care bătaia și teroarea au fost desființate, în care domnește un spirit de adâncă camaraderie, un spirit de viață nouă. Contingentul 1946, vine să slujească astăzi interesele poporului din care face parte, interesele țării întregi. Tinerii recruți sot intra astăzi în rândurile Armatei democrate cu conștiința că își fac datoria față de patrie, față de întregul popor român, pe care îl vor sluji cu credință. ISTORICII Am arătat în numărul trecut al ziarului nostru că deviza echipei țărăniste, instalată în 1929 ca să conducă destinele Buhușului a fost: „Hai să luăm cu toții!“ Credincioșii lui Clement Podoleanu, nu l-au făcut de rușine. Fiecare acolit a primit câte o „însărcinare specială", pe buza căreia ei încasau sumele grase. Unul că a stat la bazinul de apă, altul că a supravegheat în obor, altul că a primit ovăzul și fânul pompieriei, că a verificat registrele, căratul prundișului, că a supravegheat Datorită inițiativei muncitorilor a eforturilor depuse de ei și a presiunilor pe care* * le-au exercitat, asupra direcțiunii, fabrica a fost redeschisă acum câteva zile. Economat cu prețuri de bursă neagră La apariția*legilor economice, INTRE EI cum măsură inginerul de la cadastru , mă rog, cum s’ar spune : „dacă iei tu, dă-mi să iau și eu !“ Iată o parte din fripturiștii care nu făceau decât a semna cererile unde arătau „activitățile speciale" de mai sus: Gh. Balica, Ion Buculei, Ion Mirrea Huzum. Domnii consilieri însă, atacau simultan și alte sectoare ale bugetului dintre care o pradă serioasă le-au rezervat-o jetoanele de prezență. „Adevărată hoție, făcută cu forme legale". Prezența consilierilor la primărie, a costat comuna numai lei 126.750, la valoarea de atunci „Foarte puțin din această sumă s’ar putea în mod frumos și cinstit justifica". Iată numele unei părți din „nevoiași“ consilieri: Neculai Pipa (azi mare director la Fabrica de postav— dar sgărcit la orice colectă a Apărării Patriotice pentru copiii orfani"), Gh. Hăisu, Toader Rusu-Orbic, Mihai Tabacaru. Nu ne miră de fel că „bătăiosul" Toader Rusu, Orbic Costișa, gospodarul Huzum „directorul" Neculai Pipa, „dascălul“ Mihai Tabacaru și alții, nu pot uita acele „vremi de aur“ și de ce azi consideră ei o mare nenorocire guvernul lui Petru Groza (continuare la pag. 4-a) direcțiunea reprezentată prin Nicolau și ing. Hodivoianu, a înființat un economat, care a aprovizionat pe muncitori în 5 luni cu câte 100 gr. untdelemn, puțină brânză și câteva kgf. cartofi la preț de speculă. Urmărind să creieze divergențe între muncitori, familia Brătianu, a trimis cota de bocanci și cele 22 butoaie brânză ce se cuvenea muncitorilor de la „Letea” la fabrica din Zărnești. • Mâncarea de la cantină nu e bună nici pentru câini. Cantina, pe care conform contractului colectiv, direcțiunea a înființat-o, dă masa abia la 10 la sută din salariați. Dar ceace se servește la „cantină", arpacaș cu apă, fasole cu apă și alte asemenea bunătăți, numai mâncare nu se poate numi. „Am dus o strachină cu mâncare d-lui Onu Brătianu, s’o guste și el, să vadă cu ce lături ne ține. Ne-a spus că mâncarea e bună. Când am dat-o câinelui său s’o mănânce, a fugit de dânsa“, ne spun cu durere glas unenirii Gh. Măgirescu în și Doniciie Muncitorii care n'au vrut să hrănească cu lăturile lui Brătianu, n'au primit nici un ban, deși contractul colectiv prevede plata în bani, pentru cei ce nu iau masa la cantină. încadrarea pe sprânceană încadrarea muncitorilor pentru salarizare, ce trebuia făcută conform contractului colectiv, s'a făcut pe sprânceană, direcțiunea încercând să împartă și să învrăjbească pe muncitori, pe funcționari și pe tehnicieni. Multe sunt durerile muncitorilor, lipsurile și mizeria provocate de sabotajul conștient și perfect organizat de „onorata direcțiune“. ,Câinele e credincios, voi nu !“ D-l Onu Brătianu, unul dintre multele vlăstare ale familiei a sosit la Bacău. Din partea Uniunii metalo-chimice a venit muncitorul Titi, spre a-i ajuta pe salariații de la „Letea“ în obținerea revendicărilor lor juste. Patru zile au durat tratativele între comitetul de fabrică și delegatul direcției. Câinelui îi dau mâncare căci mie credincios, vouă nu", răspunde Brătianu, atunci când muncitorii îl întreabă de ce câinele lui este hrănit cu carne, dar ei n’au ce mânca. Nici aceste tratative n’au ajuns la niciun rezultat, reprezentantul direcției recunoscând unele revendicări ca juste, dar arătând că nu le poate satisface „ca să nu se pună rău cu ceilalți fabricanți strânși în cartelul hârtiei“. Brătianu s’a demascat Marți dimineața sirena fabricei a sunat lung. Tăcuți, cu fețele încordate muncitorii au intrat în sala mașinilor să asculte cuvântul reprezentanților lor, să-l întrebe pe Brătianu de ce-i infometează. Vorbesc muncitorii Stanciu, C. Baciu, Buzarin și delegatul Uniunii și sute de voci îi aprobă. Curg acuzațiile, se demască mârșăviile, sunt înfierați vinovații Ony Brătianu răde. Răde de cei 1200 muncitori, răde de cei peste 5000 membri ai familiilor lor, care flămânzesc, care nu mai au haine, care strâng cureaua zi de zi. Muncitorii i-au păzit fabrica, au rezistat în fața nemților, care vroiau s-o arunce în aer. Astăzi, care le e răsplata ? Iat-o : încadrare nedreaptă ; cantină cu lături, în loc de mâncare ; aprovizionare la preț de speculă ; cartofi stricați la economat cu 1200 lei kgr ; economatul Central condus de colonelul Constantinescu, epurat și alungat de la Zărnești ; mărfuri repartizate pentru „Letea” neridicate sau trimise la Zărnești. (continuare în pag. 3-a) * Brătienii s'au demascat Ce vor muncitorii dela «Letea» — Onu Brătianu nu respecta legile. — Muncitorii cer controlul Statului — Am semnalat adeseori în ziarul nostru situația dezastruoasă în care se sbat muncitorii de la fabrica „Letea“. Sabotajul organizat al familiei Brătianu a reușit să țină închisă timp de peste opt luni cea mai mare fabrică de hârtie din țară, să înfometeze pe cei 1200 muncitori, să arunce pe drumuri jumătate din ei. Din răfuiala brătienistului C. R. Cireș cu al său confrate Clement Podoleanu, fost primar ----------- al Buhușului ZZZZZZZT,TT, —