Luptătorul, mai-iunie 1946 (nr. 1-9)

1946-06-10 / nr. 7

Anul I, Nr. 7 Proletari din toate țările, uniți-vă ! Să pornim la muncă Apariția Platformei - Program a Blocului Partidelor Democrate este un eveniment de o impor­tanță covârșitoare pentru în­treg poporul român, pentru ma­sele largi, care trudesc pe o­­goarele refacerii patriei noastre. Platforma-Program a B. P. D. se deosebește în chip fundamen­tal de toate programele politice apărute până azi. Ea reprezintă un plan de mun­că de patru ani, un plan „în mare“ pentru refacerea țării, pentru redresarea economiei na­ționale, a industriei, a agricul­turii, a finanțelor țării noastre. Planul acesta este schițat în linii mari, însă el conține într’în­­sul toate punctele necesare, pentru ca să poată adera la dân­sul toate păturile sociale, tot poporul. Programul acesta, care tre­buie aplicat, tradus către întreg poporul în fapte de român în perioada celor patru ani care urmează, trebuie mai întâi bine cunoscut, pentru a fi însușit de majoritatea poporului român. Este de datoria renilor cu dragoste tuturor ce să­cunoască acest plan, de neam să să-l însu­șească, să-l concretizeze și să-l aplice. Trebuie să ajutăm cu toții, la localizarea planului, la concre­tizarea lui pentru fabrica sau instituția în care noi lucrăm, pentru strada sau satul în care trăim, pentru județul sau re­giunea în care ne aflăm. Fiecare dintre noi trebuie să vie cu propuneri, cu sugestii, care să îmbogățească planul, să-l lărgească, să-l localizeze, să-l transforme într-­un program al nostru, al satului nostru, al târ­gului, al plășii noastre și al ju­dețului nostru. Vom lua la întâmplare câteva puncte din Platforma - program, pentru a da unele exemple de felul cum poate fi ea localizată. Vorbind despre „Politica So­cială“, la punctul 2. Țărănimea, un subpunct spune : „Pentru a veni în ajutorul micilor gospodării țărănești până la 3 ha. la deal și munte, se va avea în vedere la așezarea im­pozitului agricol ca, pentru el­peste gospodării sarcinile fiscale să fie cât mai ușoare. Pentru proprietățile mai mari, așezarea impozitului se va face pe baza principiului progresivității. Cum poate fi localizat acest paragraf al Platformei ? Trebuie să arătăm tuturor — în satul nostru — că cei care au până la 3 ha. (la șes), sau până la 4 ha. (la deal și munte) vor plăti un impozit cât mai u­­șor. Și-i vom număra pe toți cei din satul nostru care intră în această categorie. Vom vedea că ei sunt cei mai mulți, majo­ritatea. Dar nu ne vom mărgini la atât. Vom face o analiză amănun­țită a impozitelor actuale în co­muna noastră și vom găsi așa cum am găsit, de exemplu, în satele Ardeoani și Mărăști pro­prietari care au mai mânt decât au declarat mult pă­la fisc. Nu întâmplători proprietarii a­­ceștia sunt maniști și astăzi Statului mai puțin plătesc decât ar trebui să plătească. In acelaș timp, am găsit oameni săraci, neștiutori de carte, care au câte o sfoară de pământ și plătesc impozite pentru hectare întregi, pe care nu le au. Situația acea­sta nu mai trebuie tolerată. După ce ne-am lămurit asu­pra st.est.e să lă­murim și să mobilizăm tot sa­tul pentru verificarea impuneri­lor, pentru înlăturarea tuturor nedreptăților. CONST. PRISNEA Continuare în pag. IV-a Luni 10 iunie 1946 Redacția și Ad-uia Bacău Calea Mărășești Telei. 161 APARE IN FIECARE DUMINICĂ Abonamentul pentru 3 luni 2000 le­i mmm. primului mirau m­unit Duminica trecută. Primul ministru al țării, d. Dr. Petru Groza, însoțit de d-nii Romulus Zăroni, ministrul Agriculturii, Mihail Ralea, ministrul Artelor și C. Agiu, membru în comitetul executiv al Frontului Plugarilor, a deschis campania electorală participând la o mare manifestație populară în Capitala Moldovei. Cu acest prilej­ d-sa a rostit, în aplauzele entuziasmate ale zecilor de mii de muncitori și țărani, un imporant discurs, tre­când în revistă principiile de bază ale politicii guvernului : prie­tenia cu Uniunea Sovietică, desfințarea rămășițelor iobăgești, ega­litatea de drepturi între naționalitățile conlocuitoare, respectarea tradițiilor, acordarea de drepturi egale femeilor, etc. Reproducem încheierea cuvântării d-lui Prim-ministru, care trebue să constitue un îndreptar pentru toți cetățenii cu drago­ste de Patrie : „Intorcăndu-vă acasă, la locurile voastre de muncă, mergeți de la om la om și faceți o muncă politică, luminând capetele întunecate și arătând că nu este decât o singură cale, aceia creiată după 2H August. Faceți­ ca jerfele armatelor ro­mână și sovietice care au luptat alături, să nu fie zadarnice. Faceți ca prietenia cu Uniunea Sovietelor să continue. Din urnele în față cărora veți fi chemați trebuie să iasă voința po­pulară, care nu poate fi alta decât a păcii și democrației. Dând pecetea hotăr­îrii noastre la aceste alegeri, democrației, dând puterea celor care cărnuesc să meargă înainte pe acest drum vă așezați și dv. bine destinul Să fim gata deci de aceste alegeri, să muncim până atunci și să facem ca ziua de alegeri să nu mai fie o zi de bătăi, ci să fie o zi d­e mare sărbătoare, în care plugărimea din sate împreună cu muncitorii din uzine și intelec­tuali progresiști să meargă să voteze pentru aceeaș cauză sfântă. DE­MOCRAȚIA ROMANEASCA ȘI ROMANIA DEMOCRATICA ! Pt manta amearoed­ului ini­ electorale Caracterul democratic al anteproectului de lege elec­torală, care va face ca popo­rul să aibă realmente posi­bilitatea de a-și alege repre­zentanții în parlamentul țării, reiese limpede din comparația anteproiectului cu legile e­­lectorale din trecut. Articolul 1 din legea elec­torală publicată în 1926 spune: „Adunarea deputaților se compune din deputați aleși de cetățeni români majori, prin vot UNIVERSAL, egal, direct, obligatoriu și secret“. Nu este nevoe de mari e­­forturi pentru a dovedi că, în fapt, alegerile ce au avut loc sub regimurile așa zise „de­mocratice“ din trecut, n’au respectat nici una din condi­­țiunile de votare, enumărate mai sus. Este de ajuns să ne oprim la condiția universali­tății votului, pentru a ne da seama de caracterul mincinos al acelei legi. In loc de a da drept de vot tuturor, indiferent de sex, re­ligie, funcție, legea din 1926 excludea femeile, care repre­zintă mai bine de 50 la sută din totalul populației țării. Erau excluși de la vot mili­tarii activi. Li se interzicea astfel intrarea în corpurile legislative acelora care aveau sarcina să apere Patria. Nu mai vorbim de alte categorii de cetățeni, ca funcționarii publici și alții. Se vor găsi, fără îndoială, unii, din tagma „democrației istorice", care să spună că și actualul anteproedt are în­grădiri la dreptul de vot. Intr’adevăr. Nu vor putea vota cei ce au fost condam­nați pentru crime sau furturi, după cum nu vor avea drept de vot cei vinovați de dezas­trul țării și de crime de răz­boiu. A­r fi antidemocratic să fie lăsați să voteze și să fie aleși în fruntea treburilor țării acei care au trădat in­teresele poporului. Din ace­lași motiv, în articolul 6 al anteproectului legii electo­rale se prevede, pe bună dreptate, că nu sunt demni să fie alegători sau aleși au cei care au îndeplinit funcția de ministru, subsecretar de stat sau prefect, sub legionari sau antonescieni. Dar, întrucât anteproectul este supus discuției publice, vrem să aducem contribuția noastră , credem că acest ca­pitol, al restricțiilor, trebuie să fie lărgit. Credem că tre­bue să fie excluși de la dreptul de a vota și de a fi aleși toți acei care au colaborat cu nemții, fie pe tărâm economic, fie pe tărâm politic. Să fie excluși și acei care, prin viu graiu sau prin scris, au aju­tat războiul de jaf și cotro­pire al lui Antonescu. Nu este drept ca un dușman al poporului, cum este Ion Nicolau, fostul director al ziarului „Bacăul“, care pri­mea subvenții de la Kilinger, care a aplaudat sfâșierea Ar­dealului, care a susținut răz­boiul nemților, să poată vota. După cum nu este drept ca Const. Calmuschi, care a fă­cut afaceri cu criminalul de război, Radu Lecca, în ches­tia carnetelor de scutire pen­tru evrei, să aibă drepturi cetățenești. Acelaș lucru cu fostul colonel Eliad, care a terorizat muncitorii, i-au si­lit să lucreze peste puterile lor, în folosul clicilor care susțineau războiul antiso­­vietic. Să­ fie înlăturați de la drep­tul de vot foștii comisari de „românizare“, care, profitând de legile rassiale, au despu­iat o întreagă categorie de cetățeni, și-au însușit avutul acestora sau l-au dat pe mâna nemților. Să nu aibă drept de vot foștii primari dela 6 Septem­brie 1940, până la 23 August 1944, ca unii ce au fost slugi, unelte fidele ale regimului de dictatură, de terorizare a poporului. Aceste restricții n’ar știrbi caracterul democratic al le­gii electorale. Dimpotrivă, l-ar întări. Căci a înlătura pe dușmanii poporului, în­seamnă a întări democrația. NECULAI OANCEA Poporul italian s'a pronunțat pentru republica Roma 8.­­ La 24 iunie, adunarea constituantă va alege pe președin­tele republicii italiene. Niciunul din șefii principalelor partide politice nu va candida. Se vorbește despre candidaturile d-lor : Vittorio Orlan­do, Francesco Nitti, Carlo Sforza. Președintele consiliului de mini­ștri, d. Gasperi, va gira conducerea statului italian, până la 25 iunie. FAPTE. COMENTARII POPULARITATE. Maniștii de la Bacău au hotărît să-și mute sediul, la Șerbănești. Cei 138 membri pe ca­­re-i numără, majoritatea strânși de pe maidan, au mărturisit că nu se simt bine la centru. In primul rând e peri­culos, pentru că mulți din ei nu se au bine cu poliția. Alții, In cap cu feciorul șefului, sunt certați cu autoritățile militare. Și­ apoi, au constatat că e incomod să pui în prac­tică programul pe­ne­ țe­­ului, dela etaj. La Șerbănești, e mai comod. Lângă sediu, două cârciumi Sumedenie de găini prin curțile oamenilor. De când s'a aflat de pla­nul penetist, cartierul Șer­bănești e în panică. Gospodarii își pun ză­­voare la porți. Pe limbaj manist, acasta se cheamă MM popularitate. PARADISUL LOR... „Strâmbătatea“ își um­ple coloanele cu bancuri, intenții și înjurături, înjură și se vaetă. — „Unde-i timpurile de altădată“ ?. — oftează Ca­­randino. Și adaugă : „Drumul înapoi spre co­ace astâzi ni se pare un paradis pierdut, este cu deosebire anevoios*. nu Te cred, șefule !... Drumul înapoi, paradisul pe care-1 visează penereul, nu e numai anevoios, dar chiar imposibil. Cei ce trag... înapoi, au rămas de.. căruță, definitiv. E firesc... ȘEFUL... Pe trei coloane, unul din „băeți“ își apără șeful, în oficiosul manist. E patriot, (scrie tânărul din gardă]. Vezi procesul Antonescu, cu filitisirile lor (n. n.). „Nu face afaceri pe cont propriu (ci pe numele ne­poților) Vezi dosarele „Skoda“ (n. n.) „E profund monarhic... (Vezi încoronarea de la Al­ba Iulia, unde fratele Iuliu a absentat din... fidelitate pentru monarhie). ...Urmare în numărul vi­itor. ANUNȚ Se caută, major, român, indiferent de vârstă, ori­gine etnică, statura și si­tuație morală, pentru de­legație permanentă in pană. Adresați : P. N. L., la avocat Mârza. A murit mail I. Kalinin S-a stins din viață, în ziua de 3 Iunie, unul din fruntașii Partidului Comunist (b) al Uni­unii Sovietice și al Statului so­vietic, membru al Prezidiumu­­lui Sovietului Suprem al Uni­unii Sovietice, Mihail Ivano­­vici Kalinin. Fost timp de a­­proape un sfert de veac, pre­ședintele Prezidiumului etului Suprem al Uniunii Sovi­so­vietice, Mihail I. Kalinin și-a dedicat întreaga sa viață luptei pentru cauza muncitorilor, pen­tru victoria comunismului. Născut în 1875, dintr-o fa­milie de țărani din guvernămân­tul Tver (azi regiunea Kalinin), a intrat la vârsta de 18 ani ca lucrător la uzina „Arsenalul vechiu“ din Petersburg, pentru ca doi ani mai târziu să fie an­gajat la uzinele Putilov. In această perioadă, Mihail Kalinin a aderat la mișcarea re­voluționară a muncitorilor din Petersburg, pentru care fapt a fost deportat de către poliția ța­ristă. Reîntors în Petersburg, el activat în primele cercuri mar­a­xiste clandestine și în „Uniunea de luptă pentru eliberarea cla­sei muncitorești". Alături de Lenin și Stalin el a fost unul din intemeitorii și organizatorii Partidului bolșe­vic. împreună cu Lenin și Sta­lin a înființat ziarul bolșevic „Pravda" și a luat parte activă la munca de pregătire și reali­zare a Marii Revoluții Socia­liste din Octombrie. Doi ani după izbucnirea re­­voluției, M. S Kalinin, în urma propunerii lui Lenin, este ales președinte al organului suprem al Republicei Federative Sovi­etice a Rusiei, Comitetul Exe­cutiv Central al Sovietelor Ru­siei. Cu prilejul formării Uniunii Republicelor Sovietice Socia­liste, Mihail Kalinin, a fost a­­les preșdintele Comitetului E­­xecutiv Central al U. R. S. S. iar în anul 1938 după transfor­marea acestor organe supreme, a fost ales președinte al Prezi­diumului Sovietului Suprem al U. R. S. S. Fiu glorios al marelui popor rus, Mihail Kalinin a câștigat nu numai dragostea popoarelor sovietice, ci și respectul și sim­patia lumii întregi. Moartea lui nu înseamnă nu­mai o pierdere imensă pentru Uniunea Sovietică, ci înseamnă, în acelaș timp, o pierdere imen­să pentru toate popoarele lumii, care au avut în Mihail Ivano­­vici Kalinin, un neînfricat lup­tător pentru drepturile și liber­tățile lor. Numele lui este simbolul de­votamentului și dragostei cu care a știut totdeauna să ser­vească interesele popoarelor pe care le reprezenta. Numele lui Mihail Ivanovici Kalinin a rămas încrustat în istoria popoarelor sovietice, istoria tuturor popoarelor dar­în­nice de pace, libertate și progres Viața lui Kalinin constitue un exemplu. Moartea lui, un îndemn muncă și luptă în slujba popo­la­rului. S'a făcut dreptate Poporul român a primit cu adâncă satisfacție, știrea exe­cutării trădătorilor de țară. Sancționarea antoneștilor este dovada că țara noastră a pornit hotărît și cu pași si­guri pe drumul democrației și al adevăratului patriotism. Executarea marilor crimi­nali de războiu, cerută cu in­sistență de întreaga țară, re­prezintă totodată manifesta­rea voinței poporului român de a curma și cu acei care i-au sprijinit în­ opera lor ne­fastă și care astăzi se pun deacurmezișul marilor inte­rese ale țării noastre: înlăturarea celor care au provocat dezastrul țării va contribui la consolidarea po­ziției internaționale a Româ­niei, în care popoarele iubi­toare de pace , libertate, vor vedea o țară hotărîtă să lupte pentru democrație și pentru înfrățirea între popoare. Blocul Partidelor Democrate își propune să realizeze integral programul prezentat țării, mobilizând toate forțe ei în această mare bă­tălie de care depinde însăși viitorul Statu­lui și al poporului român. (Platforma­ Program a Blocului Partidelor Democrate) U încorporarea contingentului 1946 Primul contingent al României democrate, va fi încorporat în ziua de 10 Iunie crt. Este primul contingent care va fi încorporat sub auspiciile tine­rei democrații instaurată în țara noastră, care va găsi o nouă o­­rânduire în armată, orânduire în care bătaia și teroarea au fost desființate, în care domnește un spirit de adâncă camaraderie, un spirit de viață nouă. Contingentul 1946, vine să slu­jească astăzi interesele poporului din care face parte, interesele țării întregi. Tinerii recruți s­ot intra astăzi în rândurile Armatei democrate cu conștiința că își fac da­toria față de patrie, față de în­tregul popor român, pe care îl vor sluji cu credință. ISTORICII Am arătat în numărul trecut al ziarului nostru că deviza e­­chipei țărăniste, instalată în 1929 ca să conducă destinele Buhușului a fost: „Hai să luăm cu toții!“ Credincioșii lui Cle­ment Podoleanu, nu l-au făcut de rușine. Fiecare acolit a pri­mit câte o „însărcinare specială", pe buza căreia ei încasau su­mele grase. Unul că a stat la bazinul de apă, altul că a supra­vegheat în obor, altul că a pri­mit ovăzul și fânul pompieriei, că a verificat registrele, căratul prundișului, că a supravegheat Datorită inițiativei muncitorilor a eforturilor depuse de ei și a presiunilor pe care* * le-au exerci­tat, asupra­ direcțiunii, fabrica a fost redeschisă acum câteva­ zile. Economat cu prețuri de bursă neagră La apariția*legilor economice, INTRE EI cum măsură inginerul de la ca­dastru , mă rog, cum s’ar spune : „dacă iei tu, dă-mi să iau și eu !“ Iată o parte din fripturiștii care nu făceau decât a semna cererile unde arătau „activitățile speciale" de mai sus: Gh. Ba­­lica, Ion Buculei, Ion Mirrea Huzum. Domnii consilieri însă, atacau simultan și alte sectoare ale bugetului dintre care o pradă serioasă le-au rezervat-o jetoa­­nele de prezență. „Adevărată hoție, făcută cu forme legale". Prezența consilierilor la pri­mărie, a costat comuna numai lei 126.750, la valoarea de a­­tunci „Foarte puțin din această sumă s’ar putea în mod frumos și cinstit justifica". Iată numele unei părți din „nevoiași“ consilieri: Neculai Pipa (azi mare di­rector la Fabrica de postav— dar sgărcit la orice colectă a Apărării Patriotice pentru copiii orfani"), Gh. Hăisu, Toader Rusu-Orbic, Mihai Tabacaru. Nu ne miră de fel că „bătă­iosul" Toader Rusu, Orbic Cos­tișa, gospodarul Huzum „direc­torul" Neculai Pipa, „dascălul“ Mihai Tabacaru și alții, nu pot uita acele „vremi de aur“ și de ce azi consideră ei o mare neno­rocire guvernul lui Petru Groza (continuare la pag. 4-a) direcțiunea reprezentată prin Nicolau și ing. Hodivoianu, a înființat un economat, care a aprovizionat pe muncitori în 5 luni cu câte 100 gr. untdelemn, puțină brânză și câteva kgf. cartofi la preț de speculă. Urmărind să creieze diver­gențe între muncitori, familia Brătianu, a trimis cota de bo­canci și cele 22 butoaie brânză ce se cuvenea muncitorilor de la „Letea” la fabrica din Zăr­­nești. • Mâncarea de la cantină nu e bună nici pentru câini. Cantina, pe care conform con­­tractului colectiv, direcțiunea a înființat-o, dă masa abia la 10 la sută din salariați. Dar ceace se servește la „can­tină", arpacaș cu apă, fasole cu apă și alte asemenea bunătăți, numai mâncare nu se poate numi. „Am dus o strachină cu mân­care d-lui Onu Brătianu, s’o guste și el, să vadă cu ce lături ne ține. Ne-a spus că mâncarea e bună. Când am dat-o câine­lui său s’o mănânce, a fugit de dânsa“, ne spun cu durere glas unenirii Gh. Măgirescu în și Donici­­ie Muncitorii care n'au vrut să hrănească cu lăturile lui Brătianu, n'au primit nici un ban, deși contractul colectiv prevede plata în bani, pentru cei ce nu iau masa la cantină. încadrarea pe sprânceană încadrarea muncitorilor pen­tru salarizare, ce trebuia făcută conform contractului colectiv, s'a făcut pe sprânceană, direcțiunea încercând să împartă și să în­vrăjbească pe muncitori, pe func­ționari și pe tehnicieni. Multe sunt durerile muncitorilor, lip­surile și mizeria provocate de sabotajul conștient și perfect or­ganizat de „onorata direcțiune“. ,Câinele e credincios, voi nu !“ D-l Onu Brătianu, unul dintre multele vlăstare ale familiei a so­sit la Bacău. Din partea Uniunii metalo-chimice a venit muncito­rul Titi, spre a-i ajuta pe sala­riații de la „Letea“ în obținerea revendicărilor lor juste. Patru zile au durat tratativele între comitetul de fabrică și de­legatul direcției. Câinelui îi dau mâncare căci mi­­e credincios, vouă nu", răspunde Brătianu, atunci când muncitorii îl întreabă de ce câinele lui este hrănit cu carne, dar ei n’au ce mânca. Nici aceste tratative n’au ajuns la niciun rezultat, repre­zentantul direcției recunoscând unele revendicări ca juste, dar arătând că nu le poate satisface „ca să nu se pună rău cu cei­lalți fabricanți strânși în car­telul hârtiei“. Brătianu s’a demascat Marți dimineața sirena fabri­­cei a sunat lung. Tăcuți, cu fe­țele încordate muncitorii au in­trat în sala mașinilor să asculte cuvântul reprezentanților lor, să-l întrebe pe Brătianu de ce-i infometează. Vorbesc muncitorii Stanciu, C. Baciu, Buzarin și delegatul Uniunii și sute de voci îi aprobă. Curg acuzațiile, se demască mârșăviile, sunt înfierați vino­vații Ony Brătianu răde. Răde de cei 1200 muncitori, răde de cei peste 5000 membri ai fami­liilor lor, care flămânzesc, care nu mai au haine, care strâng cureaua zi de zi. Muncitorii i-au păzit fabrica, au rezistat în fața nemților, care vroiau s-o arunce în aer. Astăzi, care le e răsplata ? Iat-o : în­cadrare nedreaptă ; cantină cu lături, în loc de mâncare ; a­­provizionare la preț de speculă ; cartofi stricați la economat cu 1200 lei kgr ; economatul Cen­tral condus de colonelul Cons­­tantinescu, epurat și alungat de la Zărnești ; mărfuri reparti­zate pentru „Letea” neridicate sau trimise la Zărnești. (continuare în pag. 3-a) * B­rătienii s'au demascat Ce vor muncitorii dela «Letea» — Onu Brătianu nu respecta legile. — Muncitorii cer controlul Statului — Am semnalat adeseori în ziarul nostru situația dezastruoasă în care se sbat muncitorii de la fabrica „Letea“. Sabotajul organizat al familiei Brătianu a reușit să țină închisă timp de peste opt luni cea mai mare fabrică de hârtie din țară, să înfometeze pe cei 1200 muncitori, să arunce pe drumuri jumătate din ei. Din răfuiala brătienistului C. R. Cireș cu al său confrate Clement Podoleanu, fost primar ----------- al Buhușului ZZZZZZZT,TT, —

Next