N. D. Popescu: Santinela de la Grivița (1889)
i şi din nisce fiinţe slabe şi neputincioase contra elementelor, făcuse nisce titani, nisce nemuritori. In deşert se repetreau vânturile din peşterile negrului adâncit ca să respingă santinela Română de la postul seur în deşert viscolul şi chiciura îşi dădeau mâna cu vânturile turbate spre a face şi mai grosnică viaţă afară din casă, în deşert sute de pâlcuri de nori fumurii alergau încurcându-se pe întinsa pânză a negrului firmament spre a umplea aerul de mii de fantasme schilode, grosnice şi cobitore, căciRomânul sta nemişcat la postul său precum a stat d’atâtea secole străbunii sei ca să oprescă păgânismul d’a copleşi creştinismul şi precum strenepoţii marei naţiuni Romane au stat veacuri nenumerate nemişcaţi la poarta oriertuluî ţiind mereu în mâni şi mereu aprinsă flaca civilisaţiunii care să rîsipescă întunericul produs de negura barbariei. Trecură veacuri peste veacuri, năvăliri peste năvăliri, prinejdii peste primejdii . Românul le înfruntă pe tote, cu tote î luptă, adesea rasturna leul turcesc în florea mărire!sale ne-ori căpiu, dar se ridica îndată înzestrat cu noui puteri, și In loc nu se clinti, postul nu’şi părăsi o singură clipă. El a avut tot-d'a-una duşmani, tot d’ăi mari şi puternici ; tot-d’a-una a avut primejdii de înfruntat, tot de cele josnice; nici o dată însă nu ’şi a numerat duşmanii, nici dată n’a măsurat mărimea primejdii, ci ’şi a făcut semiul crucii şi cu D-(mea înnainte. Aşa a fost Românul, aşa e şi aşa va fi d’apururea cât va mai fi pruncuţ la sîn de mamă Română, flăcăiandru la vatră de tată Român, o fiinţă de om pe păment care** să zică : Român mia fost tata, Român sunt, Român voia sămor. Asemenea fiinţe oţelite printr’atâtea veacuri de sufferinţe şi răbdări, nu se dau înapoi dinnaintea vântului şi chiciurii, mai cu seama când mai deună di au înfruntat viscolul bombelor, viforul şrapnelelor şi ploia granatelor Turcesc. Nu, de giaba dar ve deslănţuiţi nuinele venturi turbate şi ve înmulţiţi spaimele neguri cobitoare. Santinela Română nu spie ce e dosirea, nu scie ce este