Magazin Sălăjean, februarie 2004 (Anul 9, nr. 21-40)

2004-02-02 / nr. 21

EDITORIAL de Olivian VĂDAn Puci liberal în nenumărate rânduri, am atras atenția asupra caracterului infam al politicii românești, definit în unele cercuri ca fiind chiar penal, în ce privește moralitatea. Acum, desigur, îți pui problema care jumătate, goală sau plină, a paharului îți place să o privești. Cu toate că ecoul disputelor politice dintre liberali nu s-a stins încă, unii peneliști zălăuani recurg la tehnici destul de interesante, întâlnite numai la noi, cu scopul de a demonstra, fiecare după putință, că are mușchii mai umflați decât toți cei din jur. Evenimentul s-a petrecut acum câteva zile, când, printr-o încercare de puci autentic, o grupare așa-zis liberală, aparținând "municipiului", a complotat împotriva participării lui Dorel Labo în cursa pentru Primăria Zalău, solicitându-i-se acestuia, prin mijloace pe care nu le amintim aici, să renunțe la această intenție. Cel ce ar fi trebuit să-i ia locul este nimeni altul decât Mircea Ciocian, fost lider de sindicat și director la IAIFO Zalău, venit nu cu mult timp în urmă în cadrul PNL, prin fuziunea cu liberalii lui Câmpeanu. Cu toate că termenul de depunere a dosarelor privind candidatura peneliștilor la Primăria Zalău s­­a terminat acum câteva luni, se pare că Mircea Ciocian și-a exprimat decizia în chiar ultima zi a... puciului. Mai mult decât atât, sondajele de opinie indicau cu claritate că unul dintre candidații viabili la Primăria Zalău este Labo, printre concurenții peneliști, din câte știm noi, nefiind nominalizat și Ciocian. Din păcate pentru organizatorii loviturii de grație, unii trâmbițași din "trupa de șoc" au dat "cu ciocul" mai mult decât trebuia. Ca urmare, zvonul s-a răspândit rapid în cercurile liberale, și nu numai, ajungând la urechile celor ce pregătesc campania electorală a lui Dorel Labo, după care s-a organizat "flagrantul"... Sigur, în cele din urmă, nu a ieșit nimic, și pentru faptul că Labo s-a așezat destul de ușor alături de liberalii cu vechi statut în partid, și, ca urmare, trebuie să recunoaștem, ar fi printre puținii peneliști care ar putea face față unei competiții în care s-au înscris, deja, câteva nume cu greutate. Problema este însă cu totul alta. Ne întrebăm pe unde vor scoate cămașa colegii de partid ai lui Labo, subordonați lui într-ale politicii, în urma deconspirării identității lor? SOCIAL Pag. 2 • MAGAZIN SĂLĂJEAN * COTIDIAN DE INFORMAȚIE, OPINIE ȘI PUBLICITATE • 2 FEBRUARIE 2004, LUNI Normalizate: biscuiți f dulci cu brânză topită Dorasil SRL Bobota, firma care răspunde de producerea și distribuirea produselor lactate pentru elevii sălăjeni, a revenit pe piață, la începutul acestui semestru școlar, cu propriul produs de brânză topită. Porțiile zilnice de 30 de grame de brânză topită au trecut, recent, și prin filtrul unui control mixt (Direcția de Sănătate Publică, Direcția Sanitar Veterinară, Oficiul pentru Protecția Consumatoriei, Inspectoratul Școlar și Direcția de Asistență Socială), în urma căruia s-a constatat că produsele corespund normelor sanitare impuse și pot fi distribuite, fără nici un pericol, elevilor. Astfel, copiii care frecventează cursurile școlilor din comunele sălăjene primesc, în fiecare zi, un mic dejun compus dintr-un pachețel de 30 de grame de brânză topită și un pachet de biscuiți dulci. Asta, în afară de copiii din localitățile Bobota, Zalnoc, Derșida, Sărmășag și Măieriște, care primesc, în continuare, porții zilnice compuse din corn și lapte. Despre cum se potrivește biscuitul dulce cu brânza topită, asta doar copiii o pot spune. De altfel, chiar și Direcția de Asistență Socială a primit, în acest sens, câteva reclamații, dar, conform directorului Alexandru Bașa, în această privință nu se mai poate face nimic, deocamdată. "în momentul în care s-a făcut licitația pentru contractarea firmei distribuitoare de produse de panificație, nu a existat nici o unitate producătoare de comuri care să opteze pentru distribuirea acestora în mediul rural. Așa că, din lipsa altor opțiuni, am angajat serviciile firmei producătoare de biscuiți, singura care s-a înscris la licitația respectivă", a declarat directorul Bașa. Oricum, dovada că problemele și lipsurile se rezolvă în timp este chiar firma Dorasil, care, în cursul primului semestru al acestui an școlar, a avut probleme grave în ceea ce privește producerea brânzei topite, iar acum a ieșit pe piață cu un produs propriu. ■ D. Z. Sălajul a trimis la buget aproape 1.000 de miliarde La nivelul anului 2003, Direcția Generală de Finanțe Publice (DGFP) Sălaj a realizat colectarea veniturilor la bugetul de stat, în proporție de peste 118%. Astfel, Sălajul a trimis către bugetul statului peste 921 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că, față de 2002, încasările au crescut cu aproape 32 miliarde de lei. Dacă în lunile noiembrie și decembrie încasările au fost foarte mari, adică de 317%, respectiv 270%, cele mai slabe încasări au fost înregistrate în luna martie, când nu s-a reușit colectarea programului nici măcar în proporție de 50%. Veniturile la buget care au fost încasate de la contribuabili au provenit, în principal, din TVA, impozit pe venit, accize și impozit pe profit. De-a lungul anului 2003, au fost înființate 275 propriii asupra disponibilităților bănești din conturile bancare ale agenților economic cu restanțe la plata obligațiilor bugetare, în valoare de 42 miliarde de lei. în cinci cazuri au fost luate măsuri de executare silită prin sechestrarea bunurilor mobiliare și imobiliare, în valoare totală de 1,6 miliarde de lei. Valoarea obligațiilor restante către bugetul statului, acumulate în 2003, este de aproximativ 729 miliarde de lei, din care, 50% revin administrațiilor financiare ale celor patru orașe sălăjene. De exemplu, datoriile administrației zălăuane sunt mai mari cu 4 miliarde de lei decât cele ale marilor contribuabili. Dintre administrațiile financiare ale comunelor, cele mai mari datorii le înregistrează cele din Ileanda, Nușfalău și Sărmășag. Tot în 2003, DGFP a prelucrat declarațiile de venit global, operațiune în urma căreia peste 62% dintre contribuabili trebuie să primească înapoi peste 26 miliarde de lei, sumă care deja s-a restituit în proporție de 90%. ■ C. GHIORGHIU

Next