Magazin, ianuarie-iunie 1978 (Anul 22, nr. 1057-1081)
1978-01-07 / nr. 1057
Revistă săptămînală editată de Frontul Unității Socialiste ANUL XXII NR. 1057 SÎMBATA 7 IANUARIE 1978 8 PAGINI 1,50 LEI O nouă calitate în procesul de educație științifică Convorbire cu prof. univ. dr. TAMARA DOBRIN vicepreședinte al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste Făurirea pe pămintul României a unei înalte civilizații socialiste se găsește in etapa unei mutații majore, cind trebuie sa se treacă de la faza acumulării cantitative la o fază superioară, aceea a luptei pentru o nouă calitate. Aceasta implică insă — așa cum rezultă din Raportul prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Conferința Națională o ridicare la o nouă calitate nu numai a activității economice ci și a celei politico-ideologice, a muncii de educație științifică a oamenilor, de făurire a unei conștiințe înaintate, socialiste, a unei concepții materialistdialectice despre natură, viață și societate. Care sunt deci — acum la început de drum, in cel de-al treilea an al cincinalului — obiectivele de bază privind ridicarea muncii de educație la o nouă calitate ? — O primă coordonată este intr-adevăr evaluarea activității de educație științifică a maselor în raport cu obiectivele economice aprobate de Congresul al XI-lea al partidului și de Conferința Națională. Este necesară orientarea fundamentală a tuturor temelor și subiectelor care decurg din cuceririle cunoașterii contemporane — indiferent de formele în care vor fi cuprinse — către dezbaterea, clarificarea înțelegerea și aplicarea politicii științifice a partidului și statului nostru, a indicațiilor și sarcinilor exprese trasate de cel mai iubit fiu al poporului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu, acestui important sector, activității de formare a omului nou, proces extrem de complex și de lungă durată. Conținutul muncii de difuzare a cunoștiințelor științifice trebuie să poarte pecetea responsabilității din partea tuturor specialiștilor, a intelectualilor muncitori, a cadrelor tehnice, a oamenilor muncii înaintați și să răspundă necesităților care revin fiecărui domeniu aplicativ, in ceea ce privește obținerea unor produse calitativ superioare, valorificarea materiilor prime, a surselor de energie, perfecționarea tehnologiei, a gradului de organizare a producției, realizarea unui mod de viață înaintat, menit să asigure sănătatea fizică și morală a tuturor membrilor societății. Cu alte cuvinte, ridicarea calității muncii de educație trebuie să se reflecte, inainte de toate, in rezultatele superioare pe care oamenii muncii, le obțin in procesul de făurire a noii civilizații socialiste ? — Activitatea de educație științifică trebuie corelată în acest context cu vastul program de perfecționare a cadrelor desfășurat în fiecare unitate de muncă și condus de ministerele de specialitate, trebuie să se integreze permanent acțiunii politice educative desfășurate de organele și organizațiile de partid. Aceasta inseamnă că activitatea de educație științifică ION VADUVA-POENARU (Continuare in pag. a 2-a) PORTRETUL TERREI VĂZUT DIN COSMOS • Observații care urmăresc descifrarea unor procese geofizice • Un aparat care poate „vedea" lumina unei luminări de la 10 000 km • Vast proiect internațional pentru alcătuirea unor hărți geologice cu ajutorul aparatajului navelor cosmice • O nouă știință - cosmogeologia • „Radiotemperatura" Pâmintului. Luna decembrie a fost marcată de un experiment științific de o importanță notabilă, reprezentat de plasarea pe o orbită circumterestră a navei cosmice „Soiuz 26“, la bordul căreia se află doi cosmonauți. Dincolo de multiplele și complexele experiențe care au loc în spațiul extraterestru, prin cuplarea acesteia cu stația orbitală „Saliut-6“ deosebit de importante se anunță a fi cercetările efectuate direct asupra planetei noastre. Observațiile urmăresc aspecte global planetare, în vederea aprecierii cît mai detaliate a caracterului și dinamicii diferitelor procese care se desfășoară în atmosferă, la suprafața Terrei, ca și în interiorul acesteia. Aparatajul de care dispun cosmonauții este deosebit de sensibil. Iuri Zaițev, șef de secție la Institutul de cercetări cosmice al Academiei de Științe a U.R.S.S., de pildă, referindu-se la capacitatea noilor aparate imaginate de specialiștii sovietici descria, într-un recent articol, un dispozitiv capabil să capteze de la o depărtare de 10 000 kilometri radiațiile termice emise de o simplă luminare. (Continuare in paginile 4—5) GH. BRATESCU / INELELE PLANETEI URANUS (Pagina a 2-a) • LABORATORUL DIN INIMA PĂDURII ViI (Pagina a 2-a) / 4 / EXIGENȚELE UNEI VIEȚI RAȚIONALE • Progresul științei și sănătatea oamenilor • Rolul mișcării fizice • Totul depinde de noi • Remarcabile cercetări românești au făcut posibilă reducerea incidenței infarctului și a cardiopatiilor ischemice ALIMENTAȚIA. Oricît s-ar părea de curios, abia in ultimele două decenii s-a ajuns la concluzii ferme în ceea ce privește concepția despre o alimentație rațională. In 1957 și 1963 Keys demonstrează prin cercetări epidemiologice că între consumul masiv de grăsimi (peste 40—45 la sută din cantitatea totală calorică) și mortalitatea prin ateroscleroză există o strînsă legătură. Abia în 1952 Kinsell, Bronte-Stewart presupun că grăsimile nesaturate (uleiurile vegetale) au proprietatea de a scădea colesterolul din singe și abia în 1968 și 1969 Renzler Stamler ș.a. demonstrează prin cercetări mari populaționale că grăsimile nesaturate scad incidența infarctului. In 1970 P. Gyorgy demonstrează experimental că Prof. univ. dr. docent IULIAN MINCU șeful catedrei de Boli de nutriție și metabolism I.M.F. — București (Continuare în pagina a 6-a) С [UNK]Л. c. Cunoașterea fascinantului univers al celulei realizează un ritm tot mai mare datorită folosirii tehnicilor moderne care au permis să se evidențieze cele mai complexe mecanisme ale vieții. EVOLUȚIA OMULUI ȘI CUNOAȘTEREA Cunoașterea contemporană a produs spectaculoase mutații in mai toate domeniile, dar în mod deosebit în biologie, în genetică, în biologia moleculară. Mai mult ca în oricare știință, aici, în universul mecanismelor vieții și ale evoluției omului, restructurările sunt mai profunde și mai accelerate. Cel mai elocvent exemplu îl constituie teoria evoluționismului formulată de Darwin in secolul trecut, teorie care pune în prim plan importanța selecției naturale. Astăzi avem o viziune mult mai exactă asupra evoluției și evident asupra rolului jucat de selecție în dezvoltarea viețuitoarelor și în apariția lui Homo Sapiens. In acest context, cercetarea contemporană oferă date noi și în ceea ce privește evoluția creierului viețuitoarelor și transmiterii informației (la nivelul întregii materii, nu numai la nivelul lumii vii). Acum se cunosc tot mai multe lucruri despre mecanismele intime ale vieții, despre potențialul organismelor de a-și apăra existența. Pe această linie tematică, se înscriu, și întîlnirile cu publicul pe care le-a avut brigada științifică „Magazin“ în județul Vrancea — la Focșani și la Urechești — la invitația Consiliului județean al sindicatelor și al Comitetului județean pentru cultură și educație socialistă. Din brigada organizată sub auspiciile Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, au făcut parte : prof. univ. dr. Paul Popescu-Neveanu, dr. Constantin Maximilian, Institutul de Endocrinologie „С. I. Parhon“, dr. Marcel Uluitu, cercetător științific principal, Institutul de fiziologie normală și patologică „D. Danielopolu“ și dr. Viorel Florescu, Institutul de fizică și tehnologia materialelor. In numărul de azi prezentăm dialogul care a avut loc cu cooperatorii din Urechești, urmînd ca într-un număr viitor să inserăm dezbaterile din municipiul Focșani. Dezvoltarea funcțională a creierului . De-a lungul unei vieți ,valorificăm numai 10 la sută din potențialul cerebral • Creierul omenesc, un gigantic agregat totalizind 1S miliarde de neuroni • Ne naștem ca personalități umane nu odată cu nașterea propriu-zisă, ci pe parcursul vieții prin invâțare și educare ILIE JITIA. Evoluția pe scară animală inseamnă in ultimă instanță și evoluția creierului. Ce ne puteți spune, însă, in mod deosebit, despre evoluția funcțională a creierului uman. Prof. univ. dr. PAUL POPESCU-NEVEANU. Mai întîi, trebuie să precizez că, în general, creierul omenesc este un gigantic agregat totalizind 15 miliarde de neuroni, apți, fiecare, să participe la 10 miliarde de circuite. Acest agregat a avut o apariție bruscă datorită mutației genetice ce a determinat nașterea organismului uman. Deci, nu vom vorbi despre evoluția creierului ca atare. Ceea ce trebuie să consemnăm de la început este însă faptul că odată cu apariția acestui creier definitoriu pentru om, apar și colosale imprevizibile disponibilități. Noi nu reușim să valorificăm intr-o viață lungă și foarte activă mai mult de 10 la sută din potențialul cerebral. Restul rămîne în rezervă. Poate că în aceasta și constă explicația creativității umane prin nesfirșite combinații și variante ce se construiesc în cîmpurile emisferelor cerebrale. Pentru că cel mai remarcabil fapt ce trebuie consemnat aici este cel al continuei elaborări de operații, ten(Continuare in pagina a 3-a)