Magazin, iulie-decembrie 1980 (Anul 24, nr. 1187-1212)

1980-07-05 / nr. 1187

Revistă săptămînală editată de Frontul Democrației și Unității Socialiste ANUL XXIV Nr. 1­187 SIMBATA 5 IULIE 1980 8 PAGINI 1,50 LEI 15 ANI DE LA CONGRESUL AL IX-LEA AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN EPOCĂ STRĂLUCITĂ DE AFIRMARE A ȘTIINȚEI, A SPIRITULUI CREATOR Trăim cea mai spectaculoasă epocă din istoria omenirii, datorită progresului ver­tiginos al cunoașterii care a permis în­țelegerea multor fenomene rămase pînâ mai ieri enigmatice, dar poate mai ales, datorită implicațiilor practice ale cerce­tării, amploarei și rapidității cu care roadele investigării științifice se impun in tehnica și tehnologiile moderne. Știința a devenit astfel, prin complexitatea ariilor pe care le subsumează direct sau indi­rect, o condiție sixte qua non a progre­sului. Or, chiar cu 15 ani în­ urmă, secre­tarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu o înțelegere ma­gistrală a sensului timpului, i-a conferit științei acel rol major, esențial, de puter­nică forță materială de producție. Urmă­rind cu consecvență această­ idee forță a fost cu putință ca acest ev inaugurat la Congresul al Г [UNK]-lea să se înscrie ca cel mai fertil din istoria patriei. La temelia acestei mari opere constructive, care este societatea socialistă multilateral dezvolta­tă și comunismul, se află această concep­ție : necesitatea cunoașterii. Cele mai îna­intate cuceriri ale științei și tehnicii, munca, gindirea omului și ipostazele con­tinuu perfecționate — ele asigură trans­­for­marea înnoitoare a naturii și societății, progresul și dezvoltarea civilizației uma­ne. Realitatea timpului nostru sancționează imobilismul și vetustul. Accelerarea rit­murilor a devenit cadența firească a muncii: spiritul inventiv, creator, eficient — exprimarea necesară a omului nou. In fapt, a fiecărui cetățean al tării. Căci atingerea reluirilor pe care ni le-am pro­pus — și înscrise în Marea Cartă a de­venirii noastre — implică polarizarea tu­turor energiilor creatoare ale națiunii. Și s-a demonstrat că, așa cum spunea secre­tarul general al partidului încă la prima Conferință națională a cercetării științifi­ce și proiectării, „poporul român a do­vedit din plin că posedă deosebite virtuți creatoare, temeritate în gîndire, spirit in­ventiv, novator, pasiune pentru cunoaș­tere, capacitate de a da viață marilor descoperiri ale științei !“ Stimularea a­­cestor vir­tuți a dat roade. Să ne gîndim numai la faptul că in cincinalul 1976—80, cercetarea științifică românească a asigu­rat aproximativ 90 la sută din tehnologiile și materialele noi puse în fabricație. In această uriașă mobilizare a forței de mun­că și gîndire, tineretul ocupă un loc im­portant, îmi amintesc că în trecut, era consider­at asemenea unui „safe“ de valori care avea să se deschidă la timpul „său“. I se recunoștea viitorul dar i se refuza prezentul. Or, participarea lui la viața de idei, la întreaga operă de construcție a societății noastre constituie una dintre cele mai sublime cuceriri ale partidului. Inte­grarea învățămîntului cu cercetarea și pro­ducția a devenit, cu deosebire în ultimii ani o puternică pîrghie de instruire ști­ințifică, de corelare aplicativă și de for­mare a caracterelor. Mă voi opri puțin asupra unor aspecte din învățămîntul su­perior, pentru a argumenta valoarea aces­tui potențial. Din cei И 000 de absolvenți ai anului trecut, mai mult de jumătate au susținut In examenul de stat lucrări ofe­rind soluții cu aplicabilitate practică. Și nu puține sînt temele din cadrul catedre­lor ce au fost nominalizate în planul de stat sau in cel depar­ ta­riental. Anul a­­cesta la institutele politehnice din țară, aparatele și instrumentele realizate de absolvenți la examenul de stat s-au con­stituit în expoziții ce ar putea sta cu mîndrie alături de cele mai pretențioase ..saloane“ internationale, prin originalita­tea concepției, prin realizarea practică, eficientă , de la „celula solară cu implan- Prof. univ. dr. EDMOND NICOLAU (Continuare in pagina a 2-a) ISTORIA Ф ,,Cel dinții și cel mai mare dintre regii din lumea tracă" Ф Una din cele mai mărețe pagini din istoria veche a patriei ф Ce spune istoricul Strabon, contemporan cu Burebista % Inscripțiile din Dionysopolis ф Faptele și personalitatea lui Burebista ф Identificarea Argedavei cu așezarea getică de la Popești Aniversarea a 2050 de ani de la instituirea Statului centralizat al tuturor geto-dacilor sub conducerea lui Burebista ne oferă prilejul de a evoca una din cele mai mărețe pagini din istoria veche a patriei noastre. Știrile scrise ce ni s-au păstrat despre acest eveniment sunt puține și concise, dar esențiale și concor­dante. Trei sînt izvoarele de temelie care le conțin și anume: istoricul-geograf Strabon, autor de prestigiu, contemporan cu, Burebista; apoi retorul Dion Chr­ysostomos („gură de aur“), care un secol și jumătate mai târziu, fiind ex­pulzat din Roma de împăratul Domițian și silit să pribegească prin părțile noastre, a ajuns și la curtea regelui Decebal, unde a luat direct cunoștință de cultura și isto­ria dacilor, informațiile sale fiindu-ne transmise în mare parte printr-o scriere latină a episcopului got Iordanes din sec. VI; în sfîrșit, al treilea izvor constă dintr-o importantă inscripție din Diony­­sopolis (Balcicul de azi) reprezentând un decret onorific emis de acel oraș elenic de pe litoralul meridional al Dobr­ogei, pentru răsplăti­rea cetățeanului său Acor­­nion, care îndeplinise solii pe lângă ilus­trul rege get. Din aceste izvoare, con­firmate și prin scurte mențiuni răzlețite în alte ser­ieri, aflăm cât de mare și de puternică a fost formația politică reali­zată aluiei de geto-daci. Astfel, Strabon scrie că „Burebista, bărbat get, ajungind la fruntea neamului său, și-a disciplinat oamenii, dedați la dezordini în urma prea deselor războaie de pradă, și i-a Înălțat într-atîta, prin exerciții, prin cumpătare și prin ascultare de porunci, nicit in puterei ani a creat o mare domnie și a supus geților pe cei mai mulți dintre vecinii lor, fiind temuți chiar de rom­ani, căci treceau Dunărea fără teamă, străbătînd Tracia pînă in Macedonia și Iliria. el i-a pustiit pe celții, amestecați cu tracii și cu ilirii (a­­dică pe scordisci) și i-a nimicit pe tau­­riscii și pe boiii lui Critasiros (alți celți), iar pentru a-și convinge poporul, l-a luat ca ajutor pe Decerxeu (marele preot al zeului Zamolxis), a cărui influență a fost atît de mare iicit i-a făcut pe geți să-și stirpească vin­e și să ducă o viață fără vin; dar Burebista a sfîrșit prin a fi răsturnat de conspirația unor nemulțu­miți, iar urmașii săi i-au îmbunătățit domnia în patru părți". Același autor mai Prof. univ. dr. RADU VULPE (Continuare in pag. a 3-a) Figurină de bronz descoperită în să­păturile din așezarea getică de la Po­pești, care se presupune a fi Argidava (sec. 1 i.e.n ). Secrete din viața animalelor • Ce este adaptarea? Ф De la ținuturile înghețate sau arșița deșerturilor la clima Bucureștiului Ф Și puii au probleme de acomodare ф Soluția — modi­ficarea treptată a mediului nou de viață Viața animalelor, dorințele, reacțiile, comportamentele lor sînt încă departe de a se dez­vălui omului precum o carte ce poate fi deschisă oricînd. E­­tologilor le mai rănim încă multe de descoperit,, multe la­cune de înlăturat. Cercetăr­ile lor, pline de reușite, dar nu lipsite de trecătoare eșecuri, ne înlesnesc nu doar o simplă cunoaștere a faunei Terrei; ele ne sugerează și atitudinea jus­tă, adevărată, ce poate fi a­­doptată de om față de aceste animale care nu sînt, nu pot fi considerate, așa cum subli­niază dr. Mihail Cociu, direc­torul Grădinii zoologice din București, niște automate ce reacționează doar la factorii externi de mediu, ci „ființe vii cu un înalt grad de relativă autonomie față de mediu, pe care îl percep în mod activ. Animalul are o lume internă ce asimilează într-un sens pro- LUCIA MANOLESCU (Continuare în paginile 4—5) Un grup de flamingo ф ANUL SOARELUI MAXIM Calculatorul și inteligența artificiala (Pagina a 2-a) Viața rațională Rezervele de sănătate"­ ф O originală definiție a sănătății . Citeva mijloa­ce simple pentru a întări „capacitatea de rezervă a celulelor" Ф Cumpătarea înțeleaptă este recoman­dată de întreaga experiență a omenirii Ce înseamnă sănătatea ? Se obișnuiește să se spună că să­nătatea este o noțiune strict calitativă și privește doar anu­mite „norme“ : temperatura normală, cantitatea normală de zahăr in singe, număr normal de eritrocite, tensiune arterială normală, cardiogramă nor­mală... M-aș încumeta să con­tinui definiția ; sănătatea în­seamnă „capacitatea de rezer­vă“ a celulelor, a organelor, a organismului întreg. Rezervele noastr­e sînt pr­ogramate in gene, dar această programare (Continuare in pag. a 6-a)

Next