Magazin, iulie-decembrie 1980 (Anul 24, nr. 1187-1212)
1980-07-05 / nr. 1187
Revistă săptămînală editată de Frontul Democrației și Unității Socialiste ANUL XXIV Nr. 1187 SIMBATA 5 IULIE 1980 8 PAGINI 1,50 LEI 15 ANI DE LA CONGRESUL AL IX-LEA AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN EPOCĂ STRĂLUCITĂ DE AFIRMARE A ȘTIINȚEI, A SPIRITULUI CREATOR Trăim cea mai spectaculoasă epocă din istoria omenirii, datorită progresului vertiginos al cunoașterii care a permis înțelegerea multor fenomene rămase pînâ mai ieri enigmatice, dar poate mai ales, datorită implicațiilor practice ale cercetării, amploarei și rapidității cu care roadele investigării științifice se impun in tehnica și tehnologiile moderne. Știința a devenit astfel, prin complexitatea ariilor pe care le subsumează direct sau indirect, o condiție sixte qua non a progresului. Or, chiar cu 15 ani în urmă, secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu o înțelegere magistrală a sensului timpului, i-a conferit științei acel rol major, esențial, de puternică forță materială de producție. Urmărind cu consecvență această idee forță a fost cu putință ca acest ev inaugurat la Congresul al Г [UNK]-lea să se înscrie ca cel mai fertil din istoria patriei. La temelia acestei mari opere constructive, care este societatea socialistă multilateral dezvoltată și comunismul, se află această concepție : necesitatea cunoașterii. Cele mai înaintate cuceriri ale științei și tehnicii, munca, gindirea omului și ipostazele continuu perfecționate — ele asigură transformarea înnoitoare a naturii și societății, progresul și dezvoltarea civilizației umane. Realitatea timpului nostru sancționează imobilismul și vetustul. Accelerarea ritmurilor a devenit cadența firească a muncii: spiritul inventiv, creator, eficient — exprimarea necesară a omului nou. In fapt, a fiecărui cetățean al tării. Căci atingerea reluirilor pe care ni le-am propus — și înscrise în Marea Cartă a devenirii noastre — implică polarizarea tuturor energiilor creatoare ale națiunii. Și s-a demonstrat că, așa cum spunea secretarul general al partidului încă la prima Conferință națională a cercetării științifice și proiectării, „poporul român a dovedit din plin că posedă deosebite virtuți creatoare, temeritate în gîndire, spirit inventiv, novator, pasiune pentru cunoaștere, capacitate de a da viață marilor descoperiri ale științei !“ Stimularea acestor virtuți a dat roade. Să ne gîndim numai la faptul că in cincinalul 1976—80, cercetarea științifică românească a asigurat aproximativ 90 la sută din tehnologiile și materialele noi puse în fabricație. In această uriașă mobilizare a forței de muncă și gîndire, tineretul ocupă un loc important, îmi amintesc că în trecut, era considerat asemenea unui „safe“ de valori care avea să se deschidă la timpul „său“. I se recunoștea viitorul dar i se refuza prezentul. Or, participarea lui la viața de idei, la întreaga operă de construcție a societății noastre constituie una dintre cele mai sublime cuceriri ale partidului. Integrarea învățămîntului cu cercetarea și producția a devenit, cu deosebire în ultimii ani o puternică pîrghie de instruire științifică, de corelare aplicativă și de formare a caracterelor. Mă voi opri puțin asupra unor aspecte din învățămîntul superior, pentru a argumenta valoarea acestui potențial. Din cei И 000 de absolvenți ai anului trecut, mai mult de jumătate au susținut In examenul de stat lucrări oferind soluții cu aplicabilitate practică. Și nu puține sînt temele din cadrul catedrelor ce au fost nominalizate în planul de stat sau in cel depar tariental. Anul acesta la institutele politehnice din țară, aparatele și instrumentele realizate de absolvenți la examenul de stat s-au constituit în expoziții ce ar putea sta cu mîndrie alături de cele mai pretențioase ..saloane“ internationale, prin originalitatea concepției, prin realizarea practică, eficientă , de la „celula solară cu implan- Prof. univ. dr. EDMOND NICOLAU (Continuare in pagina a 2-a) ISTORIA Ф ,,Cel dinții și cel mai mare dintre regii din lumea tracă" Ф Una din cele mai mărețe pagini din istoria veche a patriei ф Ce spune istoricul Strabon, contemporan cu Burebista % Inscripțiile din Dionysopolis ф Faptele și personalitatea lui Burebista ф Identificarea Argedavei cu așezarea getică de la Popești Aniversarea a 2050 de ani de la instituirea Statului centralizat al tuturor geto-dacilor sub conducerea lui Burebista ne oferă prilejul de a evoca una din cele mai mărețe pagini din istoria veche a patriei noastre. Știrile scrise ce ni s-au păstrat despre acest eveniment sunt puține și concise, dar esențiale și concordante. Trei sînt izvoarele de temelie care le conțin și anume: istoricul-geograf Strabon, autor de prestigiu, contemporan cu, Burebista; apoi retorul Dion Chrysostomos („gură de aur“), care un secol și jumătate mai târziu, fiind expulzat din Roma de împăratul Domițian și silit să pribegească prin părțile noastre, a ajuns și la curtea regelui Decebal, unde a luat direct cunoștință de cultura și istoria dacilor, informațiile sale fiindu-ne transmise în mare parte printr-o scriere latină a episcopului got Iordanes din sec. VI; în sfîrșit, al treilea izvor constă dintr-o importantă inscripție din Dionysopolis (Balcicul de azi) reprezentând un decret onorific emis de acel oraș elenic de pe litoralul meridional al Dobrogei, pentru răsplătirea cetățeanului său Acornion, care îndeplinise solii pe lângă ilustrul rege get. Din aceste izvoare, confirmate și prin scurte mențiuni răzlețite în alte serieri, aflăm cât de mare și de puternică a fost formația politică realizată aluiei de geto-daci. Astfel, Strabon scrie că „Burebista, bărbat get, ajungind la fruntea neamului său, și-a disciplinat oamenii, dedați la dezordini în urma prea deselor războaie de pradă, și i-a Înălțat într-atîta, prin exerciții, prin cumpătare și prin ascultare de porunci, nicit in puterei ani a creat o mare domnie și a supus geților pe cei mai mulți dintre vecinii lor, fiind temuți chiar de romani, căci treceau Dunărea fără teamă, străbătînd Tracia pînă in Macedonia și Iliria. el i-a pustiit pe celții, amestecați cu tracii și cu ilirii (adică pe scordisci) și i-a nimicit pe tauriscii și pe boiii lui Critasiros (alți celți), iar pentru a-și convinge poporul, l-a luat ca ajutor pe Decerxeu (marele preot al zeului Zamolxis), a cărui influență a fost atît de mare iicit i-a făcut pe geți să-și stirpească vine și să ducă o viață fără vin; dar Burebista a sfîrșit prin a fi răsturnat de conspirația unor nemulțumiți, iar urmașii săi i-au îmbunătățit domnia în patru părți". Același autor mai Prof. univ. dr. RADU VULPE (Continuare in pag. a 3-a) Figurină de bronz descoperită în săpăturile din așezarea getică de la Popești, care se presupune a fi Argidava (sec. 1 i.e.n ). Secrete din viața animalelor • Ce este adaptarea? Ф De la ținuturile înghețate sau arșița deșerturilor la clima Bucureștiului Ф Și puii au probleme de acomodare ф Soluția — modificarea treptată a mediului nou de viață Viața animalelor, dorințele, reacțiile, comportamentele lor sînt încă departe de a se dezvălui omului precum o carte ce poate fi deschisă oricînd. Etologilor le mai rănim încă multe de descoperit,, multe lacune de înlăturat. Cercetările lor, pline de reușite, dar nu lipsite de trecătoare eșecuri, ne înlesnesc nu doar o simplă cunoaștere a faunei Terrei; ele ne sugerează și atitudinea justă, adevărată, ce poate fi adoptată de om față de aceste animale care nu sînt, nu pot fi considerate, așa cum subliniază dr. Mihail Cociu, directorul Grădinii zoologice din București, niște automate ce reacționează doar la factorii externi de mediu, ci „ființe vii cu un înalt grad de relativă autonomie față de mediu, pe care îl percep în mod activ. Animalul are o lume internă ce asimilează într-un sens pro- LUCIA MANOLESCU (Continuare în paginile 4—5) Un grup de flamingo ф ANUL SOARELUI MAXIM Calculatorul și inteligența artificiala (Pagina a 2-a) Viața rațională Rezervele de sănătate" ф O originală definiție a sănătății . Citeva mijloace simple pentru a întări „capacitatea de rezervă a celulelor" Ф Cumpătarea înțeleaptă este recomandată de întreaga experiență a omenirii Ce înseamnă sănătatea ? Se obișnuiește să se spună că sănătatea este o noțiune strict calitativă și privește doar anumite „norme“ : temperatura normală, cantitatea normală de zahăr in singe, număr normal de eritrocite, tensiune arterială normală, cardiogramă normală... M-aș încumeta să continui definiția ; sănătatea înseamnă „capacitatea de rezervă“ a celulelor, a organelor, a organismului întreg. Rezervele noastre sînt programate in gene, dar această programare (Continuare in pag. a 6-a)