Magazin, ianuarie-iunie 1984 (Anul 28, nr. 1-26)

1984-01-07 / nr. 1

125 de ani de la formarea statului național român modern UNIREA DIN 1859 - DORINȚA DE NECLINTIT A MASELOR POPULARE­ A NAȚIUNII ROMÂNE Idealul Unirii, dorință mereu vie in inima tuturor românilor, a fost deter­minat dintotdeauna de năzuința lor fierbinte de a trăi liberi și demni într-o țară liberă și demnă, în cuprinsul că­reia să-și poată pune plenar în valoare marile lor resurse de energie și creație. Această unire, echivalentă cu libertatea, independența deplină și integritatea, nu putea fi însă realizată decît prin unirea puterilor, prin premănuncherea tuturor energiilor românești într-un unic și de nezăgăzuit șuvoi. Este acesta motivul care a dus la polarizarea, în acele mo­­­­mente de înălțătoare și vibrantă voință națională, a tuturor eforturilor, demon­s­­­strîndu-se că atunci cînd un popor, fie ș oricît de mic, stă neclintit în jurul stin­­­­dardului său de luptă, cînd este hotărît­­ să nu precupețească nici un efort și nici un sacrificiu, lupta sa va izbîndi,­­ mai devreme sau mai tîrziu, în ciuda­­ oricăror adversități. Pe bună dreptate,­­ la cîțiva ani după memorabilul act is­­f­toric din ianuarie 1359, Mihail Kogăl­­­­niceanu avea să declare : „Eu nu recu­­­­n­osc nimănui dreptul să zică că Unirea­­ e actul său individual, proprietatea sa­­ exclusivă : Unirea e actul energic al în­tregii națiuni române... Unirea națiunea­­ a făcut-o“. . .Și, într-adevăr, faptele demonstrează,­­ fără putință de tăgadă, că în marea ac­­ î­­țiune patriotică pentru realizarea Unirii­­ Moldovei cu Muntenia, forța de nein­­­­­­vins, care și-a spus răspicat cuvîntul și și-a susținut prin fapte suprema do­­­­­­rință au fost, în primul rînd, masele populare de la orașe și sate. .Desfășurate într-o atmosferă de fier­".: Sjnte patriotism, de grijă pentru viito­­­­rul României, alegerile pentru Adună­­­rile ad-hoc, ca și lucrările acestora, au reliefat cu pregnanță dorința tuturor claselor sociale, a maselor largi ale po­porului pentru înfăptuirea Unirii. „Să ascultăm, fraților — declara Mihail Ko­­gălniceanu —, inima poporului nostru «are ne strigă neîncetat : Unire și Unire !“. A impresionat în chip deose­bit atitudinea deputaților țărani care au arătat­ că ei așează mai presus de toate necesitatea Unirii, condiție esen­țială pentru viitoarele prefaceri înnoi­toare în societate. Hotărîrile Adunărilor ad-hoc — în fapt hotărîrile țării, glasul unanim al voinței supreme a națiunii —, care ce­reau Unirea celor două Principate în­tr-un singur stat — România, odată aduse la cunoștința Conferinței de la Paris a marilor puteri, trebuiau să fie supuse spre dezbaterea și aprobarea Adunărilor elective. Revenea acum po­porului, marilor personalități aflate în fruntea lui, misiunea istorică de a-și lua soarta în propriile mîini, de a transpune în viață aceste istorice hotăriri. La 5 ianuarie 1859, clădirea în care Adunarea electivă a Moldovei își ținea lucrările, era înconjurată de mii de lo­cuitori ai Iașilor și de țărani din comu­nele învecinate, care aclamau pe depu­tați cu înflăcăratele cuvinte „Trăiască Unirea“­­. Vestea alegerii, în unanimi­tate, ca domn al Moldovei a lui Ale­xandru Ioan Cuza a fost întîmpinată cu un entuziasm pe care Iașii nu-l mai trăiseră. Ecoul a străbătut ținuturile Moldovei, a trecut Milcovul și Carpații. Masele populare își strigau bucuria și speranța. Evocînd măreția momentului, unul dintre martorii oculari relata : „N-am văzut niciodată un asemenea en­tuziasm ca în ziua aceea. Cred că în Piața Palatului se strînseseră vreo 30 000 de oameni. Toată strada Mare era înțesată de lume. Ore în șir au ținut strigătele de entuziasm ale poporului“. Manifestările de entuziasm și bucu­rie ale maselor populare au continuat și în zilele următoare : „Trei zile, iată, de-a rîndul și manifestările nu se sfîr­­șesc. Și­ ce înseamnă mulțimea asta de lume și strigătele acestea entuziaste ? Ele sînt simțămîntul unanim care trans­portă țara în zile de bucurie, în zile de mărire ale unui popor întreg“. Entuziasmul popular era la fel de mare și în Țara Românească. Alegerea lui Cuza, aprecia „Steaua Dunării“, constituie „dovada supremă că Unirea Principatelor este singura voință cu care românii trăiesc. Pretutindeni ve­nirea la tron a înălțimii Sale este salu­tată cu Vivat Unirea ; poporul nu se înșală niciodată, el presimte că... astăzi fericirea românilor este Unirea Princi­patelor“. La București, ca și la Iași, în memo­rabila zi de 24 ianuarie 1859, în jurul clădirii Adunării elective din Dealul Filaretului era strînsă o masă imensă de zeci de mii de oameni — țărani, meseriași, negustori, lucrători și calfe, meșteșugari și tîrgoveți, gata să-și sus­­ție drepturile, așa cum scria N.T. Oră­­șanu, participant direct și activ la eve­nimente. Aici, în Capitala Țării Românești, datorită majorității conservatoare a Adunării elective, apelul la sprijinul direct al maselor populare s-a impus încă din momentul începerii dezbateri­lor. Prin „tribuni“, tineri patrioți care cutreierau orașul pentru a ridica ma­sele, s-a trecut, încă de la 22 ianuarie, la o intensă propagandă, dusă atît în București, cit și în satele din împreju­rimi. Efectele acestei intense propa­gande nu au întârziat. Zeci de mii de orășeni și mii de țărani s-au strîns în jurul Adunării elective în ziua de 22 ianuarie. De la început, lucrările Adunării elective s-au desfășurat sub impactul presiunii maselor populare. Acestea formau „o mare vie ale cărei valuri abia se puteau mișca și care amenința să năvălească pe Uși și pe ferestre în Cameră ca să-și susție drepturile și principiul său“.. Bucureștii se găseau într-o situație revoluționară. In jurul Mitropoliei ar­deau peste 1 000 de lampioane, grupuri compacte de tîrgoveți și­ țărani străba­teau străzile orașului manifestînd pen­tru Unire. Inițiativa era în mina mase­lor populare ; poporul își dezvăluia din plin dorința ca tot­ românul să se afle în granițele aceleiași patrii. După trei zile de dezbateri, la 24 ia­nuarie 1859, voința poporului, expri­mată prin tribunii săi, se realiza: Adu­narea electivă proclama ca domn al Țării Românești pe același domn ales în Moldova , colonelul Alexandru Ioan Cuza. La aflarea acestei vești, entuziasmul a fost uriaș, fiind întîmpinat de masele populare, de întreaga națiune cu puter­nice manifestații de bucurie. Astfel, românii înșiși își deschiseseră, prin dubla alegere a lui Cuza, drum larg către viitor. Statul național fusese creat, iar în istoria veșnică a națiunii se înscrisese cu litere de aur unul din­tre momentele cele mai mari ale pa­triotismului și dăruirii de sine a mase­lor, a poporului român. Pe temelia solidă a luptei unite a maselor populare, la fel ca în 1859, a fost cucerită independența absolută a patriei în 1877—1878 și s-a clădit Ma­rea Unire din 1918, care a reprezentat, după cum subliniază tovarășul Nicolae Ceaușescu, rodul luptei întregului po­por, însuflețit de năzuința seculară a unității, de hotărîrea de a împlini visul pen­tru care au luptat și s-au jertfit atî­­tea generații de înaintași. Dr. VASILE PETRIȘOR Imagine de la lucrările Adunării elective care a hotărit proclamarea colonelului Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și al Țării Românești. • O mașină de recoltat fructe, cu o mare productivitate a fost realizată de către un colectiv al Întreprinderii meca­nice pentru agricultură și industrie ali­mentară din Cluj-Napoca • Tehnologia de preparare a betoanelor cu superplasti­­fianți aplicată pe șantierele de construc­ții din­ Timișoara duce la creșterea cali­tății materialului, reducerea consumului energetic etc. • O așezare datind din mi­leniul V î.e.n. a fost descoperită în co­muna Slobozia Bradului (Vrancea), aici fiind identificate așezări apărtinind cul­turilor Boian și Monteoru, precum și alte probe care atestă continuitatea de locuire pe aceste meleaguri de peste șase milenii. • In largul stațiunii Agigea a fost găsită la circa 50 de metri adîncime, epava unei corăbii scufundate în Evul Mediu, preco­­nizîndu-ise o cercetare amănunțită a navei cu ajutorul scafandrilor • In comuna Tudor Vladimirescu, județul Brăila, a fost amenajat un muzeu sătesc in cadrul că­ruia sînt expuse obiecte cu caracter etno­grafic local • Mai multe microh­idrocen­ agendă trase se amenajează in zonele forestiere montane din județul Covasna în scopul asigurării energiei electrice la ocoalele și cantoanele silvice, precum și la centrele de preluare și prelucrare a fructelor de pădure . Prima turbină eoliană de 50 kW executată­­ de specialiștii Laboratorului pentru cercetarea energiei vîntului a in­trat în probe tehnologice pe poligonul ex­perimental ■ de la Ghimbav — Brașov. • Spitalul din Vidra (Vrancea) a împlinit 100 de ani de existență, in prezent el dispunînd de o capacitate de 150 de paturi. • „Cositorul transilvănean de la Renaș­tere la Baroc“ se intitulează o cuprinză­toare expoziție deschisă la Brașov, in ca­drul căreia sînt prezentate obiecte execu­tate de către diferiți meșteșugari din loca­litate, precum și din Cluj-Napoca, Sibiu, Sighișoara, Mediaș, Baia Mare, Bistrița de-a lungul secolelor . Datorită lucrări­lor de restaurare, Teatrul de la Oravița, care a împlinit 165 de ani, și-a recăpătat înfățișarea inițială • Cazane alimentate cu cărbuni inferiori și praf de cocs pro­venit din turnătorii cu randament bun au fost concepute la întreprinderea de ma­­șini-unelte din Bacău, fiind destinate în­călzirii spațiilor de producție • Din zgură sînt recuperate mari cantități de metal cu ajutorul unei instala­ții puse in funcțiune la Combinatul siderurgic Hune­doara . La I.S.C­.P.­­ Traian, județul Bacău, a fost pusă iin funcțiune o instala­ție de producere a biogazului, datorită căreia se economisesc anual 130 de tone de combustibil convențional • Izvoare de ape minerale cu proprietăți apropiate de cele existente la Bazna, utilizate in trata­mentul reumatismului, au fost descoperite la Cetatea de Baltă, județul Alba. N. COZLA Nr. 1 (1369) din 7 ianuarie 19 [UNK]4 Oteluri superioare Un vast program de măsuri menit să ducă la creșterea productivității muncii in industria metalurgică a fost pus în aplicare. Astfel, pina la sfirșitul anului 1985 urmează a fi aplicate in acest sec­tor 10 [UNK] tehnologii noi și modernizate. Totodată va spori coeficientul de obți­nere a laminatelor dintr-o tonă de oțel, vor fi extinse tehnologiile moderne la obținerea cocsului metalurgic, a oțelu­rilor cu carbon scăzut și a tablelor groase de înaltă rezistență tratate termic etc. In imagine o uzină siderurgică modernă : „Oțelinox“ din Târgoviște. Procedee moderne Uzinele Vulcan din București au îm­plinit 75 de ani de activitate. Printre angajamentele colectivului acestei cu­noscute unități, care numără peste 16 000 de oameni ai muncii, luate cu prilejul aniversării, se află realizarea unor pro­cedee menite să ducă la creșterea sigu­ranței de exploatare și reducerea con­sumului de hidrocarburi, precum și scur­tarea duratei de reparații la grupurile de 330 MW de la centralele electrice Rovi­­nari și Turceni, îmbunătățirea tehnolo­giilor in vederea creșterii fiabilității uti­lajelor energetice, asimilarea in acest an a unor tipuri modernizate de cazane care să valorifice ligniții inferiori și șisturile bituminoase. Imagine dintr-o hală de producție a Uzinelor Vulcan. Utilaj românesc In industria chimică și petrochimică, care beneficiază de numeroase unități moderne, echipate cu utilaj românesc, se preconizează ca pînă in anul 1985 să fie aplicate 850 de tehnologii de înaltă pro­ductivitate cu consumuri minime de ma­­terii prime și energie. Vor fi perfecțio­nate îndeosebi tehnologiile de obținere a copolimerilor stirenici și obținerea de noi polimeri cu calități superioare, cele pen­tru fabricarea de lacuri nitro și noi ră­șini pentru lacuri și vopsele, a produse­lor prelucrate din poliesteri cu fibră de sticlă etc. In imagine: Combinatul pe­trochimic de la Borze­ști.

Next