Magazin, ianuarie-iunie 1984 (Anul 28, nr. 1-26)
1984-01-07 / nr. 1
125 de ani de la formarea statului național român modern UNIREA DIN 1859 - DORINȚA DE NECLINTIT A MASELOR POPULARE A NAȚIUNII ROMÂNE Idealul Unirii, dorință mereu vie in inima tuturor românilor, a fost determinat dintotdeauna de năzuința lor fierbinte de a trăi liberi și demni într-o țară liberă și demnă, în cuprinsul căreia să-și poată pune plenar în valoare marile lor resurse de energie și creație. Această unire, echivalentă cu libertatea, independența deplină și integritatea, nu putea fi însă realizată decît prin unirea puterilor, prin premănuncherea tuturor energiilor românești într-un unic și de nezăgăzuit șuvoi. Este acesta motivul care a dus la polarizarea, în acele momente de înălțătoare și vibrantă voință națională, a tuturor eforturilor, demonsstrîndu-se că atunci cînd un popor, fie ș oricît de mic, stă neclintit în jurul stindardului său de luptă, cînd este hotărît să nu precupețească nici un efort și nici un sacrificiu, lupta sa va izbîndi, mai devreme sau mai tîrziu, în ciuda oricăror adversități. Pe bună dreptate, la cîțiva ani după memorabilul act isftoric din ianuarie 1359, Mihail Kogălniceanu avea să declare : „Eu nu recunosc nimănui dreptul să zică că Unirea e actul său individual, proprietatea sa exclusivă : Unirea e actul energic al întregii națiuni române... Unirea națiunea a făcut-o“. . .Și, într-adevăr, faptele demonstrează, fără putință de tăgadă, că în marea ac îțiune patriotică pentru realizarea Unirii Moldovei cu Muntenia, forța de neinvins, care și-a spus răspicat cuvîntul și și-a susținut prin fapte suprema dorință au fost, în primul rînd, masele populare de la orașe și sate. .Desfășurate într-o atmosferă de fier".: Sjnte patriotism, de grijă pentru viitorul României, alegerile pentru Adunările ad-hoc, ca și lucrările acestora, au reliefat cu pregnanță dorința tuturor claselor sociale, a maselor largi ale poporului pentru înfăptuirea Unirii. „Să ascultăm, fraților — declara Mihail Kogălniceanu —, inima poporului nostru «are ne strigă neîncetat : Unire și Unire !“. A impresionat în chip deosebit atitudinea deputaților țărani care au arătat că ei așează mai presus de toate necesitatea Unirii, condiție esențială pentru viitoarele prefaceri înnoitoare în societate. Hotărîrile Adunărilor ad-hoc — în fapt hotărîrile țării, glasul unanim al voinței supreme a națiunii —, care cereau Unirea celor două Principate într-un singur stat — România, odată aduse la cunoștința Conferinței de la Paris a marilor puteri, trebuiau să fie supuse spre dezbaterea și aprobarea Adunărilor elective. Revenea acum poporului, marilor personalități aflate în fruntea lui, misiunea istorică de a-și lua soarta în propriile mîini, de a transpune în viață aceste istorice hotăriri. La 5 ianuarie 1859, clădirea în care Adunarea electivă a Moldovei își ținea lucrările, era înconjurată de mii de locuitori ai Iașilor și de țărani din comunele învecinate, care aclamau pe deputați cu înflăcăratele cuvinte „Trăiască Unirea“. Vestea alegerii, în unanimitate, ca domn al Moldovei a lui Alexandru Ioan Cuza a fost întîmpinată cu un entuziasm pe care Iașii nu-l mai trăiseră. Ecoul a străbătut ținuturile Moldovei, a trecut Milcovul și Carpații. Masele populare își strigau bucuria și speranța. Evocînd măreția momentului, unul dintre martorii oculari relata : „N-am văzut niciodată un asemenea entuziasm ca în ziua aceea. Cred că în Piața Palatului se strînseseră vreo 30 000 de oameni. Toată strada Mare era înțesată de lume. Ore în șir au ținut strigătele de entuziasm ale poporului“. Manifestările de entuziasm și bucurie ale maselor populare au continuat și în zilele următoare : „Trei zile, iată, de-a rîndul și manifestările nu se sfîrșesc. Și ce înseamnă mulțimea asta de lume și strigătele acestea entuziaste ? Ele sînt simțămîntul unanim care transportă țara în zile de bucurie, în zile de mărire ale unui popor întreg“. Entuziasmul popular era la fel de mare și în Țara Românească. Alegerea lui Cuza, aprecia „Steaua Dunării“, constituie „dovada supremă că Unirea Principatelor este singura voință cu care românii trăiesc. Pretutindeni venirea la tron a înălțimii Sale este salutată cu Vivat Unirea ; poporul nu se înșală niciodată, el presimte că... astăzi fericirea românilor este Unirea Principatelor“. La București, ca și la Iași, în memorabila zi de 24 ianuarie 1859, în jurul clădirii Adunării elective din Dealul Filaretului era strînsă o masă imensă de zeci de mii de oameni — țărani, meseriași, negustori, lucrători și calfe, meșteșugari și tîrgoveți, gata să-și susție drepturile, așa cum scria N.T. Orășanu, participant direct și activ la evenimente. Aici, în Capitala Țării Românești, datorită majorității conservatoare a Adunării elective, apelul la sprijinul direct al maselor populare s-a impus încă din momentul începerii dezbaterilor. Prin „tribuni“, tineri patrioți care cutreierau orașul pentru a ridica masele, s-a trecut, încă de la 22 ianuarie, la o intensă propagandă, dusă atît în București, cit și în satele din împrejurimi. Efectele acestei intense propagande nu au întârziat. Zeci de mii de orășeni și mii de țărani s-au strîns în jurul Adunării elective în ziua de 22 ianuarie. De la început, lucrările Adunării elective s-au desfășurat sub impactul presiunii maselor populare. Acestea formau „o mare vie ale cărei valuri abia se puteau mișca și care amenința să năvălească pe Uși și pe ferestre în Cameră ca să-și susție drepturile și principiul său“.. Bucureștii se găseau într-o situație revoluționară. In jurul Mitropoliei ardeau peste 1 000 de lampioane, grupuri compacte de tîrgoveți și țărani străbateau străzile orașului manifestînd pentru Unire. Inițiativa era în mina maselor populare ; poporul își dezvăluia din plin dorința ca tot românul să se afle în granițele aceleiași patrii. După trei zile de dezbateri, la 24 ianuarie 1859, voința poporului, exprimată prin tribunii săi, se realiza: Adunarea electivă proclama ca domn al Țării Românești pe același domn ales în Moldova , colonelul Alexandru Ioan Cuza. La aflarea acestei vești, entuziasmul a fost uriaș, fiind întîmpinat de masele populare, de întreaga națiune cu puternice manifestații de bucurie. Astfel, românii înșiși își deschiseseră, prin dubla alegere a lui Cuza, drum larg către viitor. Statul național fusese creat, iar în istoria veșnică a națiunii se înscrisese cu litere de aur unul dintre momentele cele mai mari ale patriotismului și dăruirii de sine a maselor, a poporului român. Pe temelia solidă a luptei unite a maselor populare, la fel ca în 1859, a fost cucerită independența absolută a patriei în 1877—1878 și s-a clădit Marea Unire din 1918, care a reprezentat, după cum subliniază tovarășul Nicolae Ceaușescu, rodul luptei întregului popor, însuflețit de năzuința seculară a unității, de hotărîrea de a împlini visul pentru care au luptat și s-au jertfit atîtea generații de înaintași. Dr. VASILE PETRIȘOR Imagine de la lucrările Adunării elective care a hotărit proclamarea colonelului Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și al Țării Românești. • O mașină de recoltat fructe, cu o mare productivitate a fost realizată de către un colectiv al Întreprinderii mecanice pentru agricultură și industrie alimentară din Cluj-Napoca • Tehnologia de preparare a betoanelor cu superplastifianți aplicată pe șantierele de construcții din Timișoara duce la creșterea calității materialului, reducerea consumului energetic etc. • O așezare datind din mileniul V î.e.n. a fost descoperită în comuna Slobozia Bradului (Vrancea), aici fiind identificate așezări apărtinind culturilor Boian și Monteoru, precum și alte probe care atestă continuitatea de locuire pe aceste meleaguri de peste șase milenii. • In largul stațiunii Agigea a fost găsită la circa 50 de metri adîncime, epava unei corăbii scufundate în Evul Mediu, preconizîndu-ise o cercetare amănunțită a navei cu ajutorul scafandrilor • In comuna Tudor Vladimirescu, județul Brăila, a fost amenajat un muzeu sătesc in cadrul căruia sînt expuse obiecte cu caracter etnografic local • Mai multe microhidrocen agendă trase se amenajează in zonele forestiere montane din județul Covasna în scopul asigurării energiei electrice la ocoalele și cantoanele silvice, precum și la centrele de preluare și prelucrare a fructelor de pădure . Prima turbină eoliană de 50 kW executată de specialiștii Laboratorului pentru cercetarea energiei vîntului a intrat în probe tehnologice pe poligonul experimental ■ de la Ghimbav — Brașov. • Spitalul din Vidra (Vrancea) a împlinit 100 de ani de existență, in prezent el dispunînd de o capacitate de 150 de paturi. • „Cositorul transilvănean de la Renaștere la Baroc“ se intitulează o cuprinzătoare expoziție deschisă la Brașov, in cadrul căreia sînt prezentate obiecte executate de către diferiți meșteșugari din localitate, precum și din Cluj-Napoca, Sibiu, Sighișoara, Mediaș, Baia Mare, Bistrița de-a lungul secolelor . Datorită lucrărilor de restaurare, Teatrul de la Oravița, care a împlinit 165 de ani, și-a recăpătat înfățișarea inițială • Cazane alimentate cu cărbuni inferiori și praf de cocs provenit din turnătorii cu randament bun au fost concepute la întreprinderea de mașini-unelte din Bacău, fiind destinate încălzirii spațiilor de producție • Din zgură sînt recuperate mari cantități de metal cu ajutorul unei instalații puse in funcțiune la Combinatul siderurgic Hunedoara . La I.S.C.P. Traian, județul Bacău, a fost pusă iin funcțiune o instalație de producere a biogazului, datorită căreia se economisesc anual 130 de tone de combustibil convențional • Izvoare de ape minerale cu proprietăți apropiate de cele existente la Bazna, utilizate in tratamentul reumatismului, au fost descoperite la Cetatea de Baltă, județul Alba. N. COZLA Nr. 1 (1369) din 7 ianuarie 19 [UNK]4 Oteluri superioare Un vast program de măsuri menit să ducă la creșterea productivității muncii in industria metalurgică a fost pus în aplicare. Astfel, pina la sfirșitul anului 1985 urmează a fi aplicate in acest sector 10 [UNK] tehnologii noi și modernizate. Totodată va spori coeficientul de obținere a laminatelor dintr-o tonă de oțel, vor fi extinse tehnologiile moderne la obținerea cocsului metalurgic, a oțelurilor cu carbon scăzut și a tablelor groase de înaltă rezistență tratate termic etc. In imagine o uzină siderurgică modernă : „Oțelinox“ din Târgoviște. Procedee moderne Uzinele Vulcan din București au împlinit 75 de ani de activitate. Printre angajamentele colectivului acestei cunoscute unități, care numără peste 16 000 de oameni ai muncii, luate cu prilejul aniversării, se află realizarea unor procedee menite să ducă la creșterea siguranței de exploatare și reducerea consumului de hidrocarburi, precum și scurtarea duratei de reparații la grupurile de 330 MW de la centralele electrice Rovinari și Turceni, îmbunătățirea tehnologiilor in vederea creșterii fiabilității utilajelor energetice, asimilarea in acest an a unor tipuri modernizate de cazane care să valorifice ligniții inferiori și șisturile bituminoase. Imagine dintr-o hală de producție a Uzinelor Vulcan. Utilaj românesc In industria chimică și petrochimică, care beneficiază de numeroase unități moderne, echipate cu utilaj românesc, se preconizează ca pînă in anul 1985 să fie aplicate 850 de tehnologii de înaltă productivitate cu consumuri minime de materii prime și energie. Vor fi perfecționate îndeosebi tehnologiile de obținere a copolimerilor stirenici și obținerea de noi polimeri cu calități superioare, cele pentru fabricarea de lacuri nitro și noi rășini pentru lacuri și vopsele, a produselor prelucrate din poliesteri cu fibră de sticlă etc. In imagine: Combinatul petrochimic de la Borzești.