Magazin, iulie-decembrie 1984 (Anul 27, nr. 27-52)
1984-07-07 / nr. 27
magazin va răspunde Ochiul și sănătatea MAGDA IONESCU, Oradea . Se spune că ochiul reflectă starea de sănătate a fiecăruia, iar la nivelul său se înregistrează unele suferințe ale diverselor noastre organe interne. Citeva detalii in acest sens ar fi interesante. Suntem de acord cu dumneavoastră . Încercăm să vă oferim detaliile solicitate. Medicii oftalmologi au descifrat la nivelul ochilor unele modificări strîns corelate cu starea generală de sănătate. Astfel examenul fundului de ochi dă indicații precise nu numai asupra văzului, ci și asupra stării de sănătate a arterelor și venelor din restul organismului. Vasele retiniene „vorbesc“ și despre stadiul r evolutiv al hipertensiunii arteriale. La rundul său, Irisul reflectă unele maladii localizate la nivelul organelor interne. S-a demonstrat că in cazul îmbolnăvirii se produc unele modificări de culoare, relief, consistență și la nivelul irisului. Mai mult chiar, iridologii afirmă că pot fi chiar anticipate unele îmbolnăviri, numai prin simpla observare a anumitor semne la nivelul irisului. De fapt, ne aflăm la fața unei „redescoperiri“, dacă vreți, pentru că această metodă era practicată, intr-o formă rudimentară, chiar și in antichitate. Adepții iridologiei moderne, subliniază revista „Science et Vie“, pe baza observațiilor au alcătuit o „cartografie“ a irisului, localizînd bolile studiate. Pentru a putea fi studiat mai sistematic irisul a fost împărțit în șapte cercuri concentrice, pornind de lingă pupilă, cercuri secționate de 12 raze care delimitează tot atîtea cîmpuri radiale. In caz de îmbolnăvire a unui organ la locul său de protecție pe cadranul irisului se produc modificări de culoare, relief, densitate. Și cum unele boli pot lăsa urme permanente la locul de protecție, se pot citi și antecedentele respective. Potrivit opiniei specialiștilor iridoscopia dă indicații precise in proporție de 80—85 la sută la afecțiunile pulmonare, ulcer și în afecțiunile inimii. Operele de artă și... computerul IOANA INDIANA, București : Computerul a pătruns in cele mai neașteptate domenii, devenind un aliat al nostru cotidian. Care ar fi, insă, cele mai recente zone în care s-a făcut util . Arta reprezintă o sferă în care tehnica electronică a început să pătrundă relativ de puțină vreme. Dealtfel despre relația artă-computer sau mai exact despre aportul computerului la restaurarea operelor de artă a scris nu demult publicația italiană „Il Messaggero“. Directorul institutului național italian pentru restaurarea operelor de artă, Umberto Baldini, este de părere că „orice am face pentru a prelungi viața unei capodopere, nemurirea nu ne este accesibilă. însuși materialul din care este făcută opera respectivă este supus perisabilității. Știința modernă ln schimb este capabilă să ofere posibilitatea Înregistrării exacte a operelor de artă. Spre deosebire de fotografii, care se învechesc, pierd coloritul original și cu timpul se deteriorează, avem în prezent la dispoziție computerul care transformă imaginea operei de artă in cifre exacte. Un tablou va arăta peste o sută de ani cu totul altfel decît arată astăzi, dar imaginea sa păstrată în memoria calculatorului va fi aceeași. Computerul va ține minte exact toate nuanțele culorilor, adică va permite reconstituirea operei de artă exact așa cum a fost ea concepută". Pe urmele materialelor publicate Deoarece, in ultimul timp, paternitatea Spitalului de Urgență din București este prezentată cu unele inexactități, am primit din partea dr. Gheorghe Ceculescu următoarele precizări, cu rugămintea de a le insera in revistă. 1) . Spitalul de urgență a fost înființat în anul 1933 (nu în 1934), actul de naștere al său fiind decizia nr. 68 920 din 6. X. 1933 a ministrului muncii, sănătății și ocrotirilor sociale (publicată în M.O., I., nr. 251 din 31.X.7983, p. 6 728—7 727), ca urmare a celor două conferințe ce s-au ținut în acest scop la acel minister, prima fiind prezidată de secretarul general, iar a doua de ministru (ziarul „Universul“ nr. 265 din 28 IX 1933, p. a 5-a, Informații sanitare). 2) . Prin decizia de mai sus, funcționarea acestuia a fost încredințată Comitetului Soc. „Salvarea“ (al cărui director era prof. dr. N. Minovici), întreținerea sa făcîndu-se din subvențiile ministerului respectiv, Casei Muncii C.F.R. și Regiei Autonome P.T.T. 3) . La înființare, director tehnic al spitalului a fost delegat prof. dr. I. Iacobovici, iar pentru angajarea personalului necesar a fost delegat prof. dr. N. Minovici (Decizia ministerială nr. 69 319 din 7. X. 1933, același M.O., p. 6 727). 4) . Inaugurarea spitalului urma să se facă in luna noiembrie 1933, acesta dispunînd de întreg personalul și utilajul (ziarul „Universul“ nr. 300 din 2 XI 1933, p. a 6-a, „Inaugurarea Spitalului de Urgențe“) ; schimbindu-se însă conducerea ministerului (la 12 XI 1933), ea nu a mai avut loc atunci. 5) . Drept urmare, autori ai Spitalului de Urgență din București sînt cei ce se aflau la conducerea ministerului în perioada iunie 1932 — noiembrie 1933, și anume : ministrul D. R. Ioanițescu, profesor la Academia de înalte Studii Comerciale și Industriale din București și secretarul general pentru problemele sănătății publice, Constantin Deculescu, doctor în medicină și chirurgie de la Facultatea de Medicină din București. (După cum se menționează în volumul „Momente din trecutul medicinii“, editat de Ministerul sănătății în anul 1983). Pe scurt • CRISTINA SIMION, Tulcea : Cele mai mici becuri electrice fabricate în serie sînt cele folosite la ceasurile electronice pentru iluminarea cadranului. Aceste microbecuri, mai mici decît gămălia unui ac, au piesele invizibile pentru ochiul liber : operația de montare se desfășoară sub microscoape puternice, iar personalul muncitor trebuie să-și țină respirația pentru că altfel... totul ar fi spulberat ca de un uragan. Rubrică realizată de ECATERINA BATRÎNEANU LOCUL ȘI ROLUL ȘTIINȚEI IN CONTINUA DEZVOLTARE A ECONOMIEI (Urmare din pagina 1) vrii ale științei și tehnicii, ne Îngăduie, totodată, o soluționare rapidă a problemelor pe care le reclamă înnoirea și modernizarea tehnologiilor, perfecționarea produselor si. Insumînd, o competitivitate crescută în tot mai multe domenii de activitate. In cuvîntarea rostită la încheierea sesiunii Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale, tovarășul Nicolae Ceaușescu sublinia necesitatea de a se acționa în viitor tocmai în asemenea mod incit, pînă in 1990, „să nu mai existe produs românesc care să fie sub parametrii produselor similare pe plan mondial. Să facem in asa fel incit să avem un anumit procent de produse de vîrf, să fim In primele rînduri in acest domeniu“. Un asemenea obiectiv, un obiectiv revoluționînd în fapt, continuu, activitatea tuturor sectoarelor de cercetare-proiectare-producție care converg la ridicarea substanțială a calității și nivelului tehnic al produselor, implică în mod nemijlocit o organizare științifică a Întregului ciclu de fabricație, o dată cu Introducerea automatizării, a mecanizării, a metodelor moderne de comandă și control a proceselor, a cibernetizării si robotizării producției. In paralel, cu o acțiune la fel de riguros științifică, de reducere a consumurilor materiale si energetice, de recuperare si refolosire a surselor de energie, de materiale, de piese și de subansamble, de reducerea cheltuielilor generale de fabricație, totul in vederea aceluiași obiectiv însumator de creștere a eficienței și rentabilității. Singura cale pentru a dispune de mijloacele necesare pe care le implică realizarea volumului de investiții prevăzut pentru anii 1986—1990 și pentru ridicarea, in continuare, a nivelului de bunăstare materială si spirituală a poporului. Asigurarea bazei energetice și de materii prime — domeniu prioritar și în perspectiva anilor ’90 ; înfăptuirea programului de irigații, de îmbunătățiri funciare, de creștere in general a fertilității solului si a recoltelor ; ridicarea nivelului calitativ și tehnic al produselor in absolut toate sectoarele economiei, in contextul unei creșteri spectaculoase a productivității, reclamă, asa cum arătam, nu numai însușirea celor mai noi cuceriri ale științei și tehnicii, dar și o abordare calitativ superioară a îndatoririlor întregului front științific, o stimulare continuă a creației științifice a maselor, o înțelegere profundă a exigentei ultimative de continuă ridicare a calificării și competentei profesionale de către toti oamenii muncii. Acesta fiind modul cel mai direct si cel mai eficient de a ne implica în realizarea obiectivelor anului în curs, ca si a celui viitor, de a întîmpina — prin muncă si cu noi realizări — cea de-a 40-a aniversare a revoluției de eliberare națională și socială, antifascistă și antiimperialistă și cel de-al Х [UNK]-lea Congres al partidului. De a ne pregăti cu adevărat pentru mărețele obiective ale anilor viitori. Nr. 27 (1395) din 7 iulie 1984 agendă • Sub semnul celor patru decenii de istorie nouă a patriei, in întreaga țară se desfășoară ample acțiuni politico-ideologice și cultural-educative subliniind împlinirile social-economice și tehnicoștiințifice ale socialismului in România • Cea de-a XVI-a ediție a „Memorialului Bălcescu“ — prestigioasă manifestare științifică și cultural-artistică din județul Vîlcea, a fost dedicată zilei de 23 August • S-au împlinit 150 de ani de la înființarea școlii din comuna Măciuca-Vîlcea • Premieră tehnologică la întreprinderea Mecanică din Cîmpina: capul de erupție de 1 400 atmosfere cu caracteristici superioare produselor realizate pe plan mondial • Recoltarea plantelor medicinale continuă în toată țara • In județul Bacău s-au aplicat în producție, numai in anul trecut, 135 de invenții și 172 inovații, cu o eficiență economică post-calculată de peste 173 milioane de lei • O premieră românească : excavatorul cu rotor (colos în greutate de 2 000 tone și Înalt cu un bloc cu 12 etaje) de la viitoarea carieră de lignit — Husnicioara, județul Mehedinți • O lăudabilă inițiativă la Drobeta- Turnu Severin: instituirea și decernarea „Premiului Casei medicului și farmacistului“ celui mai bun elev la biologie și chimie din municipiu . De pe șantierul sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier II aflăm că la barajul Gogoșu (200 000 m3 betoane și peste 10 000 tone fier) sînt în curs de finalizare lucrările de finisare a betoanelor de montaj • în Tulcea a fost amenajat un frumos parc dendrologic cu peste 200 de specii de arbori și arbuști din țara noastră, dar și din China, Japonia, Australia • Exemplare rare de păstrăv și mreană, sensibile la poluare, mai viețuiesc în apele Mureșului și ale Salardului • O „săptămână a educației materialist-științifice pentru tineret“ s-a desfășurat în localități din județul Suceava, prilejuind organizarea unor dezbateri, gale ale filmului științific precum și expoziții de carte • In stațiunea balneoclimaterică Olănești urmează a fi date în folosință patru izvoare medicinale și o fîntînă arteziană cu apă sulfuroasă • La întreprinderea mecanică Micșa a fost realizată o instalație modernă pentru sudarea automată a tobelor de eșapament ; întreg procesul e urmărit cu ajutorul unui sistem de televiziune in circuit Închis . Din cetina de brad rezultată ca „deșeu“ in instalațiile de la Sebeș și Gîrda, din Apuseni, se obțin uleiuri eterice și o „făină“ utilizabilă ca furaj pentru animale. cârți noi imunologie Subintitulat :,Bazele imunologice ale stării de sănătate și boală“, volumul „Imunologie“ de prof. dr. docent I. Moraru, apărut la Editura Medicală, cuprinde intr-un număr relativ restrîns de pagini (632 p.) datele fundamentale, pe deplin verificate, ale unei discipline medico-biologice in plină dezvoltare. S-a operat o riguroasă selecție aducindu-se in fața cititorilor — studenți, medici, cercetători — și o parte din valoroasa experiență românească, aici reprezentată prin cercetările personale ale autorului împreună cu acelea ale colectivului din Institutul Victor Babeș. Interesant de semnalat că, pe baza constatărilor științifice ale unui român, este vorba de Victor Babeș care observase că „sângele bolnavilor sau al animalelor imunizate asigură rezistența la reinfecție“ — prin apariția in organism a unor „agenți antiinfecțioși specifici“ (numiți mai apoi anticorpi), deci dintr-o descoperire de larg răsunet „s-a dezvoltat apoi întreaga imunologie“. Noi direcții au apărut: imunochimia, imunogenetica, imunopatologia etc. Amploarea cercetărilor de imunologie se explică nu numai prin faptul că — așa cum remarcă autorul in prefață — „două mari probleme de sănătate (cancerul și transplantul de organe) își așteaptă soluții eficace și cu caracter de universalitate, tocmai de la această știință“, ci și pentru că numeroase maladii au la bază o reacție imună. Din această perspectivă, cuprinderea noțiunilor de imunologie și imunopatologie, definitiv consacrate, intr-o monografie științifică, dovedește vocația de perenitate a cercetării întreprinse pentru om. Tehnici nucleare in agricultură studiul nutriției plantelor și al aplicării îngrășămintelor, una dintre cele mai moderne metode bazată pe radioactivitatea unor elemente chimice. Cele două decenii de rodnice experimente și rezultate obținute de I.C.C.P.T.-Fundulea în domeniul utilizării izotopilor radioactivi și stabili se află sintetizate în monografia „Tehnici nucleare in agricultură“ de Cristian Hera, Alina Idriceanu, Margareta Вologa, apărută la Editura Științifică și Enciclopedică. Așa cum remarca profesorul Tiberiu Mureșan, președintele A.S.A.S. specialiștii noștri se angajează „într-una dintre cele mai importante direcții de acțiune ale cercetării agricole a acestui deceniu , optimizarea mecanismelor biofizice și biochimice ale generării biomasei și principiile sale nutritive, in sensul valorificării mai actinei a energiei primare, solare, care animă aceste procese ți reduceri corespunzătoare a consumurilor de substanță aflată sau introdusă in sol, precum ți a consumurilor de energie pretinse de agricultura din zonele noastre“. Promovind o asemenea agricultură economică, de mare randament, Institutul de cercetări pentru cereale și plante tehnice de la Pundulea s-a transformat treptat intr-un „laborator al recoltelor record“, intr-un promotor al progresului științific in agricultură, progres in care noile tehnici nucleare sînt constant implicate. DANIEL COCORU încă din anii ’60, cercetarea agricolă românească introducea pentru