Magazin, iulie-decembrie 1984 (Anul 27, nr. 27-52)

1984-07-07 / nr. 27

magazin va răspunde Ochiul și sănătatea MAGDA IONESCU, Oradea . Se spune că ochiul reflectă starea de sănătate a fie­căruia, iar la nivelul său se înregistrează unele suferințe ale diverselor noastre or­gane interne. Citeva detalii in acest sens ar fi interesante. Suntem­ de acord cu dumneavoastră .­ Încercăm să vă oferim detaliile solicitate. Medicii oftalmologi au descifrat la ni­velul ochilor unele modificări strîns co­relate cu starea generală de sănătate. Astfel examenul fundului de ochi dă in­­­­dicații precise nu numai asupra văzului, ci și asupra stării de sănătate a arterelor­­ și venelor din restul organismului. Va­­­­sele retiniene „vorbesc“ și despre stadiul r evolutiv al hipertensiunii arteriale. La­­ rundul său, Irisul reflectă unele maladii­­ localizate la nivelul organelor interne. S-a demonstrat că in cazul îmbolnăvirii se produc unele modificări de culoare,­­ relief, consistență și la nivelul irisului.­­ Mai mult chiar, iridologii afirmă că pot fi chiar anticipate unele îmbolnăviri, nu­mai prin simpla observare a anumitor semne la nivelul irisului. De fapt, ne aflăm la fața unei „redescoperiri“, dacă­­ vreți, pentru că această metodă era practicată, intr-o formă rudimentară,­­ chiar și in antichitate. Adepții iridologiei moderne, subliniază revista „Science et Vie“, pe baza observațiilor au alcătuit o „cartografie“ a irisului, localizînd bolile studiate. Pentru a putea fi studiat mai sistematic irisul a fost împărțit în șapte cercuri concentrice, pornind de lingă pu­pilă, cercuri secționate de 12 raze care delimitează tot atîtea cîmpuri radiale. In caz de îmbolnăvire a unui organ la locul său de protecție pe cadranul irisului se produc modificări de culoare, relief, den­sitate. Și cum unele boli pot lăsa urme permanente la locul de protecție, se pot citi și antecedentele respective. Potrivit opiniei specialiștilor iridoscopia dă indi­cații precise in proporție de 80—85 la sută la afecțiunile pulmonare, ulcer și în afec­țiunile inimii. Operele de artă și... computerul IOANA INDIANA, București : Compu­terul a pătruns in cele mai neașteptate domenii, devenind un aliat al nostru co­tidian. Care ar fi, insă, cele mai recente zone în care s-a făcut util . Arta reprezintă o sferă în care tehnica electronică a început să pătrundă relativ de puțină vreme. Dealtfel despre rela­ția artă-computer sau mai exact despre aportul computerului la restaurarea ope­relor de artă a scris nu demult publica­ția italiană „Il Messaggero“. Directorul institutului național italian pentru res­taurarea operelor de artă, Umberto Bal­­dini, este de părere că „orice am face pentru a prelungi viața unei capodopere, nemurirea nu ne este accesibilă. însuși materialul din care este făcută opera respectivă este supus perisabilității. Ști­ința modernă ln schimb este capabilă să ofere posibilitatea Înregistrării exacte a operelor de artă. Spre deosebire de foto­grafii, care se învechesc, pierd coloritul original și cu timpul se deteriorează, avem în prezent la dispoziție compute­rul care transformă imaginea operei de artă in cifre exacte. Un tablou va arăta peste o sută de ani cu totul altfel decît arată astăzi, dar imaginea sa păstrată în memoria calculatorului va fi aceeași. Computerul va ține minte exact toate nuanțele culorilor, adică va permite re­constituirea operei de artă exact așa cum a fost ea concepută". Pe urmele materialelor publicate Deoarece, in ultimul timp, paternitatea Spitalului de Urgență din București este prezentată cu unele inexactități, am pri­mit din partea dr. Gheorghe Ceculescu următoarele precizări, cu rugămintea de a le insera in revistă. 1) . Spitalul de urgență a fost înființat în anul 1933 (nu în 1934), actul de naș­tere al său fiind decizia nr. 68 920 din 6. X. 1933 a ministrului muncii, sănătății și ocrotirilor sociale (publicată în M.O., I., nr. 251 din 31.X.7983, p. 6 728—7 727), ca urmare a celor două conferințe ce s-au ținut în acest scop la acel minister, prima fiind prezidată de secretarul ge­neral, iar a doua de ministru (ziarul „Universul“ nr. 265 din 28 IX 1933, p. a 5-a, Informații sanitare). 2) . Prin decizia de mai sus, funcționa­rea acestuia a fost încredințată Comite­­tului Soc. „Salvarea“ (al cărui director era prof. dr. N. Minovici), întreținerea sa făcîndu-se din subvențiile ministerului respectiv, Casei Muncii C.F.R. și Regiei Autonome P.T.T. 3) . La înființare, director tehnic al spi­talului a fost delegat prof. dr. I. Iaco­­bovici, iar pentru angajarea personalului necesar a fost delegat prof. dr. N. Mi­novici (Decizia ministerială nr. 69 319 din 7. X. 1933, același M.O., p. 6 727). 4) . Inaugurarea spitalului urma să se facă in luna noiembrie 1933, acesta dis­­punînd de întreg personalul și utilajul (ziarul „Universul“ nr. 300 din 2 XI 1933, p. a 6-a, „Inaugurarea Spitalului de Ur­gențe“) ; schimbindu-se însă conducerea ministerului (la 12 XI 1933), ea nu a mai avut loc atunci. 5) . Drept urmare, autori ai Spitalului de Urgență din București sînt cei ce se aflau la conducerea ministerului în peri­oada iunie 1932 — noiembrie 1933, și anume : ministrul D. R. Ioanițescu, pro­fesor la Academia de înalte Studii Co­merciale și Industriale din București și secretarul general pentru problemele să­nătății publice, Constantin Deculescu, doctor în medicină și chirurgie de la Facultatea de Medicină din București. (După cum se menționează în volumul „Momente din trecutul medicinii“, edi­tat de Ministerul sănătății în anul 1983). Pe scurt • CRISTINA SIMION, Tulcea : Cele mai mici becuri electrice fabricate în serie sînt cele folosite la ceasurile electronice pentru iluminarea cadranului. Aceste mi­­crobecuri, mai mici decît gămălia unui ac, au piesele invizibile pentru ochiul liber : operația de montare se desfășoară sub microscoape puternice, iar personalul muncitor trebuie să-și țină respirația pen­tru că altfel... totul ar fi spulberat ca de un uragan. Rubrică realizată de ECATERINA BATRÎNEANU LOCUL ȘI ROLUL ȘTIINȚEI IN CONTINUA DEZVOLTARE A ECONOMIEI (Urmare din pagina 1) vrii ale științei și tehnicii, ne Îngăduie, totodată, o soluționare rapidă a proble­melor pe care le reclamă înnoirea și mo­dernizarea tehnologiilor, perfecționarea produselor si. Insumînd, o competitivitate crescută în tot mai multe domenii de ac­tivitate. In cuvîntarea rostită la încheierea sesiunii Consiliului Suprem al Dezvoltă­rii Economice și Sociale, tovarășul Nicolae Ceaușescu sublinia necesitatea de a se acționa în viitor tocmai în aseme­nea mod incit, pînă in 1990, „să nu mai existe produs românesc care să fie sub parametrii produselor similare pe plan mondial. Să facem in asa fel incit să avem un anumit procent de produse de vîrf, să fim In primele rînduri in acest domeniu“. Un asemenea obiectiv, un obiectiv re­­voluționînd în fapt, continuu, activitatea tuturor sectoarelor de cercetare-proiecta­­re-producție care converg la ridicarea substanțială a calității și nivelului tehnic al produselor, implică în mod nemijlocit o organizare științifică a Întregului ciclu de fabricație, o dată cu Introducerea au­tomatizării, a mecanizării, a metodelor moderne de comandă și control a proce­selor, a cibernetizării si robotizării pro­ducției. In paralel, cu o acțiune la fel de riguros științifică, de reducere a consu­murilor materiale si energetice, de recu­perare si refolosire a surselor de energie, de materiale, de piese și de subansamble, de reducerea cheltuielilor generale de fa­bricație, totul in vederea aceluiași obiec­tiv însumator de creștere a eficienței și rentabilității. Singura cale pentru a dis­pune de mijloacele necesare pe care le implică realizarea volumului de investiții prevăzut pentru anii 1986—1990 și pentru ridicarea, in continuare, a nivelului de bunăstare materială si spirituală a po­porului. Asigurarea bazei energetice și de mate­rii prime — domeniu prioritar și în per­spectiva anilor ’90 ; înfăptuirea programu­lui de irigații, de îmbunătățiri funciare, de creștere in general a fertilității solu­lui si a recoltelor ; ridicarea nivelului ca­litativ și tehnic al produselor in absolut toate sectoarele economiei, in contextul unei creșteri spectaculoase a productivi­tății, reclamă, asa cum arătam, nu nu­mai însușirea celor mai noi cuceriri ale științei și tehnicii, dar și o abordare ca­litativ superioară a îndatoririlor întregu­lui front științific, o stimulare continuă a creației științifice a maselor, o înțelegere profundă a exigentei ultimative de con­tinuă ridicare a calificării și competentei profesionale de către toti oamenii mun­cii. Acesta fiind modul cel mai direct si cel mai eficient de a ne implica în rea­lizarea obiectivelor anului în curs, ca si a celui viitor, de a întîmpina — prin muncă si cu noi realizări — cea de-a 40-a aniversare a revoluției de eliberare națională și socială, antifascistă și antiim­­perialistă și cel de-al Х [UNK]-lea Congres al partidului. De a ne pregăti cu adevărat pentru mărețele obiective ale anilor vii­tori. Nr. 27 (1­395) din 7 iulie 1984 agendă • Sub semnul celor patru decenii de istorie nouă a patriei, in întreaga țară se desfășoară ample acțiuni politico-ideo­­logice și cultural-educative subliniind îm­plinirile social-economice și tehnico­­științifice ale socialismului in România • Cea de-a XVI-a ediție a „Memorialu­lui Bălcescu“ — prestigioasă manifestare științifică și cultural-artistică din județul Vîlcea, a fost dedicată zilei de 23 August • S-au împlinit 150 de ani de la înfiin­țarea școlii din comuna Măciuca-Vîlcea • Premieră tehnologică la întreprinderea Mecanică din Cîmpina: capul de erupție de 1 400 atmosfere cu caracteristici supe­rioare produselor realizate pe plan mon­dial • Recoltarea plantelor medicinale continuă în toată țara • In județul Bacău s-au aplicat în producție, numai in anul trecut, 135 de invenții și 172 inovații, cu o eficiență economică post-calculată­­ de peste 173 milioane de lei • O premieră românească : excavatorul cu rotor (colos în greutate de 2 000 tone și Înalt cu­ un bloc cu 12 etaje) de la viitoarea carieră de lignit — Husnicioara, județul Mehe­dinți • O lăudabilă inițiativă la Drobeta- Turnu Severin: instituirea și decernarea „Premiului Casei medicului și farma­cistului“ celui mai bun elev la biologie și chimie din municipiu . De pe șantie­rul sistemului hidroenergetic și de navi­gație Porțile de Fier II aflăm că la ba­rajul Gogoșu (200 000 m3 betoane și peste 10 000 tone fier) sînt în curs de finalizare lucrările de finisare a betoanelor de mon­taj • în Tulcea a fost amenajat un fru­mos parc dendrologic cu peste 200 de spe­cii de arbori și arbuști din țara noastră, dar și din China, Japonia, Australia • Exemplare rare de păstrăv și mreană, sensibile la poluare, mai viețuiesc în apele Mureșului și ale Salardului • O „săptămână a educației materialist-știin­­țifice pentru tineret“ s-a desfășurat în localități din județul Suceava, prilejuind organizarea unor dezbateri, gale ale filmului științific precum și expoziții de carte • In stațiunea balneoclimaterică Olănești urmează a fi date în folosință patru izvoare medicinale și o fîntînă arteziană cu apă sulfuroasă • La între­prinderea mecanică Micșa a fost realizată o instalație modernă pentru sudarea auto­mată a tobelor de eșapament ; întreg pro­cesul e urmărit cu ajutorul unui sistem de televiziune in circuit Închis . Din cetina de brad rezultată ca „deșeu“ in instalațiile de la Sebeș și Gîrda, din Apu­seni, se obțin uleiuri eterice și o „făină“ utilizabilă ca furaj pentru animale. cârți noi imunologie Subintitulat :,Bazele imu­­nologice ale stării de sănă­tate și boală“, volumul „Imunologie“ de prof. dr. docent I. Moraru, apărut la Editura Medicală, cuprinde intr-un număr relativ re­­strîns de pagini (632 p.) da­tele fundamentale, pe de­plin verificate, ale unei discipline medico-biologi­­ce in plină dezvoltare. S-a operat o riguroasă selecție aducindu-se in fața citito­rilor — studenți, medici, cercetători — și o parte din valoroasa experiență ro­mânească, aici reprezenta­tă prin­­ cercetările perso­nale ale autorului împreu­nă cu acelea ale colectivu­lui din Institutul Victor Babeș. Interesant de sem­nalat că, pe baza constată­rilor științifice ale unui ro­mân, este vorba de Victor Babeș care observase că „sângele bolnavilor sau al animalelor imunizate asigu­ră rezistența la reinfecție“ — prin apariția in organism a unor „agenți antiinfecți­­oși specifici“ (numiți mai apoi anticorpi), deci dintr-o descoperire de larg răsu­net „s-a dezvoltat apoi în­treaga imunologie“. Noi direcții au apărut: imuno­­chimia, imunogenetica, imunopatologia etc. Am­ploarea cercetărilor de imunologie se explică nu numai prin faptul că — așa cum remarcă autorul in prefață — „două mari probleme de sănătate (can­cerul și transplantul de or­gane) își așteaptă soluții eficace și cu caracter de universalitate, tocmai de la această știință“, ci și pen­tru că numeroase maladii au la bază o reacție imu­nă. Din această perspectiv­­ă, cuprinderea noțiunilor de imunologie și imunopa­­tologie, definitiv consacra­te, intr-o monografie știin­țifică, dovedește vocația de perenitate a cercetării în­treprinse pentru om. Tehnici nucleare in agricultură studiul nutriției plantelor și al aplicării îngrășămin­telor, una dintre cele mai moderne metode bazată pe radioactivitatea unor ele­mente chimice. Cele două decenii de rodnice expe­rimente și rezultate obți­nute de I.C.C.P.T.-Fun­­dulea în domeniul utili­zării izotopilor radioactivi și stabili se află sintetiza­te în monografia „Tehnici nucleare in agricultură“ de Cristian Hera, Alina Idriceanu, Margareta Вo­­loga, apărută la Editura Științifică și Enciclope­dică. Așa cum remarca profesorul Tiberiu Mu­­reșan, președintele A.S.A.S. specialiștii noștri se anga­jează „într-una dintre cele mai importante direcții de acțiune ale cercetării agri­cole a acestui deceniu , optimizarea mecanismelor biofizice și biochimice ale generării biomasei și prin­cipiile sale nutritive, in sensul valorificării mai actinei a energiei primare, solare, care animă aceste procese ți reduceri cores­punzătoare a consumurilor de substanță aflată sau in­trodusă in sol, precum ți a consumurilor de energie pretinse de agricultura din zonele noastre“. Promo­­vind o asemenea agricul­tură economică, de mare randament, Institutul de cercetări pentru cereale și plante tehnice de la Pun­­dulea s-a transformat treptat intr-un „laborator al recoltelor record“, intr-un promotor al progresului ști­ințific in agricultură, pro­gres in care noile tehnici nucleare sînt constant im­plicate. DANIEL COCORU încă din anii ’60, cer­cetarea agricolă româ­nească introducea pentru

Next