Magazin, ianuarie-iunie 1993 (Anul 36, nr. 1-25)
1993-01-09 / nr. 1
ED4 incursiune [UNK] [UNK] [UNK]/ш La relatarea care urmează orice comentariu parapsihologic pare nu doar inutil, ci perturbant. Să lăsăm deci povestea să curgă la adevărul ei necomentat ... „Mi-au trebuit mulți ani de așteptare — Îmi scrie doamna M.A. din Arad — pinâ să pot să-mi destăinui o intimplare care m-a obsedat in permanentă, și căreia nu-i găseam o explicație. Vă aduc la cunoștință că sînt in deplinătatea facultăților mintale — secretară șefă la o școală din Arad. Am copilărit intr-o localitate din Județul Arad si intr-o noapte am avut următorul vis : Mă aflam lingă fîntina din fața sediului Primăriei din localitate. Mi-am Îndreptat privirea, in vis, spre restaurantul din centrul orașului pentru a cere ajutorul cuiva, deoarece fîntâna era defectă și nu puteam scoate apă. Ridicindu-mi privirea, l-am văzut pe Lala țiganul care tocmai venea foarte furios spre mine, străfulgerîndu-mă cu o privire plină de răutate, cum numai In vis o poți vedea. Ingrozindu-mă de privirea lui, fără a fi discutat ceva cu el incep să fug, uitindu-mă din cinci in cinci in urmă să văd dacă mai vine cineva după mine. Cum era de așteptat, tiranul Lala era doar la cîțiva pași in urma mea fugind ca un nebun să mă prindă. Ajungind la o intersecție după ce am ocolit niste șanțuri pentru scurgerea apei, mi-am Îndreptat pașii, inspăimîntată, spre un atelier unde se reparau biciclete, atelier care avea două încăperi. In prima încăpere erau aproximativ 20 de biciclete pentru reparat, o tejghea pen tîmplărie pe care erau tot felul «de piese, scule, cutii cu diverse piulițe, pe ре [UNK]ей erau animate cauciucuri și camere de biciclete etc. Fiind sftrită după fugă, cinci de spaimă și de oboseală simțeam că mă lasă picioarele, mi-am mai scos o dată capul Pe ușă In speranța că poate am scăpat de urmăritor, dar țiganul, care era in virstă, se afla la circa 20 de metri de atelier si mă căuta cu privirea, probabil neștiind unde am dispărut. Negăsind pe nimeni In atelier am fugit in cealaltă Încăpere pentru a mă ascunde. Spre fericirea mea, acolo era de serviciu o cunoștință de-a părinților mei, mai precis un bărbat foarte inalt si puternic căruia am reușit să-i spun doar atît : «Ascunde-mă că mă omoară tata. Bărbatul m-a ascuns in acea încăpere după o perdea care acoperea un raft pentru stare si automat a ieșit spre ușă, moment în care Lala a apărut în încăpere si i-a spus acestuia : «Unde-i, c-o omor ?». Bărbatul l-a apucat cu minulie ne țiganul Lala, l-a scos afară din atelier și afară. In stradă, i-a spus că el trebuie să plece acasă și să încuie atelierul — in care nu se mai află nimeni. A încuiat atelierul cu mine Înăuntru, iar Lala a pornit mai departe, tot in fugă, pentru a mă căuta. Aceasta am văzut-o pe un geam din prima încăpere in care am venit după ce am auzit lncuindu-se ușa atelierului. După aproximativ 10 minute salvatorul meu a venit mi-a spus că Lala a fugit spre cinematograf și că mă conduce acasă. Deci acesta a fost visul la care aș putea să dau și alte amănunte, dar mă limitez la cit v-am povestit. După aproximativ o săptămână ,de la acel vis, de data aceasta în realitate, am plecat spre fintură după apă și mi-am reamintit instantaneu visul. Mă gîndeam că ar fi culmea să pățesc ceea ce am pățit un vis ! Ajungind lingă fîntîna am rămas stupefiată cind am constatat că fîntina este defectă. Efectiv mi-a fost groază să-mi ridic privirea, dar cu toată groaza am privit înainte și am văzut că la 7—8 metri de mine se afla țiganul Lala ! Totul a fost identic cu visul, țiganul se apropia de mine, eu am urmat exact același traseu din vis, cu ocolirea șanțurilor pentru scurgerea apei, apoi am ajuns la intersecția cunoscută. Aici m-am oprit neștiind, in realitate, încotro e-o apuc. Intr-o fracțiune de secundă am reconstituit traseul din vis și am luat-o spre stingă, unde se afla atelierul de reparat biciclete. Intrînd în atelier mi am fost surprinsă că nu am găsit in încăperea dinții pe nimeni, deoarece deja știam că mai am timp să ajung ln cealaltă Incăpere unde voi fi ajutată să scap de Lala. Totul s-a Intîmplat ca după un program riguros prestabilit Respectivul bărbat, cunoscîndu-mă, m-a ascuns după perdea, l-a dat pe țigan afară imbrincindu-L a inouiat atelierul. Iar eu am așteptat liniștită să revină, după care m-a dus acasă. După citeva zile m-am intilnit cu soția țiganului, eu fiind insotită. ai tocmai dorea să-și ceară scuze pentru cele petrecute, deoarece auzise din nu știu rare surse ce s-a intîmplat Aram nu ar vrea să credeți că absolut toate visele mele se adeveresc după cîteva zile. Nu chiar toate, dar mi sе intimplă foarte des așa*. ION ȚUGUI ly UN VIS PREMONITORIU SENZAȚIONAL 15 zile de existență In plus pentru organisme care trăiesc In mod obișnuit doar O lună înseamnă prelungirea vieții cu un procentaj fabulos — 50 la Sută. Prin aplicarea procedeului la om dacă s-ar putea aplica bine ar fi, dar dacă nu a venit vremea, longevitatea sa ar crește la 120 ani ! Ar fi de-a dreptul fantastic. Această speranță incredibilă a fost prefigurată In urma unui experiment realizat la Universitatea din Băle (Elveția), In cadrul căruia un grup de ..nnmele bețive* (drosophila) au fost transformate genetic de un grup de biologi aflat sub conducerea lui Walter Gehring. O altă semnificație importantă a experiențelor de la Băleși consta in faptul că oamenii de stiintă au repurtat pentru prima oară o victorie împotriva morții programate. In opinia specialiștilor, relevă Sciences et Avenir, „nu este vorba de un efort terapeutic menit să mențină scînteia vieții intr-un organism ruinat, nu de un surplus de existență normală acol D VICTORIE ÎMPOTRIVA MORȚI PROGRAMATE dat micii insecte ca și cind savanții ar fi modificat controlul biologic, care, in fiecare organism, numără timpul scurs din momentul nașterii și dă semnalul „stop* «tunel cind s-a Împlinit durata maximă a vieții, caracteristică speciei*. Cum a acționat grupul de biologi din „Țara cantoanelor* asupra acestui contor ” Sursa menționată subliniază : „In cursul oricărei imbătrîniri se constată un «declin progresiv al sintezei de proteine In celule, care Își inratinesc activitatea Si pun In perival funcționarea organismului*. 01 Încă un indiciu la drosophila melanogaster s-a observat că deficierea producției de proteine este precedată de declinul sintezei unei proteine speciale —EF-1 alfa. Numit si „factor de elongație”, acest produs începe să scadă destul le repede, incă din timpul stadiului de adult. Rolul acestui factor în procesul imbătrinirii a fost deci dovedit în ceea ce privește drosophila. Ulterior, el a mai fost dovedit la șoareci si chiar pe fibroplastele umane aflate in cultură. Proteina FF-1 asfa nu este insă singurul factor care condiționează imbătrînirea. Nu se cunoaște încă mecanismul răspunzător de încetinire a exprimării genei „factorului de elongație”. Experiențele de lazăre nu au rezolvat enigma imbătrinirii, dar i-au determinat pe oamenii de știință să-și pună noi Întrebări (la care sperăm să răspundăm peste mult timp). Ele au deschis, totuși, cal«» unor cercetări susținute, de amploare. Dr. PILEA IOAN IVANA Psihoterapia între certitudine și speranță UN FEL DE PAIDE0MA A STĂRILOR PSIHICE Red. După cum se vede, oamenii vin la Dv. cu cele mai diferite simptome și probleme ... Jean Chi Нас (JC) Am uitat Să vă spun de ipohondri ... Red. Chiar voiam să vă Întreb , probabil că sunt unii care vin și vă spun. Știu eu, că suferă de una-alta, de pildă de ceva „vecin la ciroza“... Adrian Voichovski (A.v.) Asta depinde foarte mult de numărul de medici pe la care a avut șansa să treacă și de cărțile de medicină pe care le-a citit — cărți pe care nu avea pregătirea să le citească. Red. — Și iși vun singuri diagnosticul... A.V. — Da, și își iau informațiile de la alți pacienți, de la cei „la experiență”. J.C. — Vedeți, „a pune un diagnostic* este un adevărat tur de forță. Ne temem, de exemplu, de psihoze. Nu știi, «facă sapi prea adine, ce poate ieși. Și încă un lucru extrem de important : nu știm până la «e nivel s-au produs aceste distorsiuni, disocieri mentale, după 40—50 de ani. Red. — Ceea ce faceți Dv. este chiar un început ! A.V. — ...O explorare. Red. — Vă confruntați pentru prima oară «și un asemenea gen de experiență. A.V. — Sintem in total necunoscut. J.C. — Vedeți, eu urmăresc de exemplu cazuistica franceză. Acolo lucrurile sînt oarecum clare : nevroza obsesională e nevroză, isteria e isterie(deși, e drept că a apărut de larînd o nevroză narcisistă, și au și ei aceleași probleme ca țp ei — nu știu cum să o trateze). Ceea ce ne îngrijorează pe noi acum este această paletă slab conturată... A.V. — Lucrurile aparent ușoare, beeigne. J.C. — Problemele grave apar „de mic", cum spune și Adrian, și înăuntru de fapt , un dezastru. Dacă luați de exemplu visul — căcu vom ajunge și acolo — ce poate să fie acolo, ce suprapunere si confuzie de personaje ... Și el, săracul, este intr-o continuă luptă să ierarhizeze personaje si structuri, in timp ce... A.V. — ...în timp ce tu ii dai altă combinație, altă schemă. Nu apucă bine să Înțeleagă ceva și se schimbă totul ! Nu mai are principii de operare. Red. — Aici se intră în ceea ce spuneți Dv., intr-un labirint de indroplări. Și în loc să te trezești dimineața odihnit, ești hărțuit de coșmaruri și vise îngrozitoare, mai obosit decit atunci cind te-ai culcat seara. A.V. — Acesta este conținutul bio-psihologic al problemei, dar dezastrul este legat de conținutul trăirilor onirice, care de fapt exprimă lucrurile foarte grave care se petrec acolo, in adine... J.C. — Noi ne-am dori să realizăm un fel de paideamă, o vedere generală asupra stărilor psihice omenești, a structurilor înnăscute la care funcționăm noi. Căci bineînțeles că ai un stil de viață Înăuntru. Red. — o metri«». J.C. — Și câtă vreme nu cunoști această matrice, este foarte greu să te situezi numai la nivelul pur formal, accidental. Acesta, ca să spun așa, este aspectul negativ al psihanalizei : concentrarea pe accidental, pe traumatic. Probleme este mult mai largă, metafizică, retragerea în totalitate, un brahman. Or, psihanaliza tocmai acest lucru il Împiedică. Vă spun un lucru surprinzător : occidentalul $1 mai ales românul, au stări fuzionate la tot pasul. Luați exemplul Dv. cu tendința regresivă spre copilărie... Ce este ea de fapt ? O stare. De plenitudine. Asta vrei să regăsești, pentru că acum te simți imbucățit, ipotecat. Iar sarcina biologicului, deci a evoluției, este să obții fuzionatul heterosexual, relațional. Asta este și obligația mea. Red. — Și dacă omul depășește niște etape, se grăbește. A.V. — Aici nu merge pe sărite. J.C. •— N-are cum ! Biologicul interferează psihicul. Și noi vorbim de psihosexual. Nu ne referim in nici un fel la calitățile intelectuale ale Individului, ci la trăirile la nivel sexual odată la maturizarea organelor genitale. Iar Instalarea unei faze anacronice intr-o stare ce trebuie depășită, ce Înseamnă T Nevroza. De fapt, o regresiune. Sînt in afara timpului ! Un fenomen de Inadaptare, de inadecvare la ceea ce si pretinde existenta lui socială. A.V. — Și așa se ajunge la necesitatea găsirii unei soluții acceptabile și fezabile, care să-l scoată din impas. Aceasta este psihoterapia Red. — Și afară de mica pregătire de la început, trecînd prin Yoga ... A.V. — De fapt noi nu facem Yoga ! Preluăm doar niște elemente, in speță tehnica de relaxare. Red. — Prescrieți medicamente, plimbare, aer, gimnastică, hrană consistentă , J.C. — Medicamente niciodată. Iar subnutriții intem cu toții. Acesta este un „dat”. Luați un om neantrenat și supuneți-1 la un efort intelectual : adoarme ! Intră automat In stare alfa se autoprotejează. Și mai interesant este că 10 la sută din oamenii pe care-i infilnesc pe stradă se află continuu in stare alfa ț A.V. — Și atunci luse mai e nevoie să-i înveți tehnici de relaxare ? J.C. — Ei sînt totdeauna la nivel de acte reflexe. Fac mereu același lucru. Aceasta numesc eu stare de monotonie delirantă Și există interferențe ! Corpul creează automat anomalii : «C ea ce ti dai, el face. A.V. — Și este extraordinar să vezi cum In alterarea unui organ, a unei funcții, se reflectă în mod simbolic o Întreagă simptomatologie psihică. MIHAELA DOROBANȚU Nr. 1 (1837) «fin 9 tonueife m3 Ш8аЖШЯШЕВ^ПГТ11¥!ШГШМ No Șl SWjllMi Ш0С1ЩТШ1 «o Un procedeu care solicită perseverentă și eforturi suplimentare îl constituie .implantarea gindului contrar", o trăire pe dos a propriilor noastre sentimente custuri, principii. Să spui (și să asimilezi acest pseudoadevăr) ,multe foame", cind senzația de foame e evidentă și masa e întinsă, să spui: „ii iubesc" pe cei care, cu puțin timp înainte, te-a lovit. Prin refularea senzațiilor de „necesitate", a dorințelor, devenim din ce în ce mai independenți, iată «ie stimuli negativi prevanindu-ne atît de prețioasa imunitate psihică de care avem nevoie intr-o societate devorantă, intr-o continuă explozie a surselor de stres. Am putea, In sfirșit, să nu mai suferim In dragoste, să nu ne mai simțim umiliți, trădat«, să nu păstrăm «»Imul și luciditatea In orice imprejurare, să ne controlăm durerile sufletești. Acest exercițiu nu duce la sterilizarea capacității noastre senzoriale, la degenerarea afectelor ci la un nou mod de abordare a senzațiilor, la reglarea sistemului de autocontrol al psihicului d organismului nostru, la sănătatea noastră. In ultimă instanță. Ce poate fi mai de preț pentru om decit eliberarea sa de sub povara gindurilor nocive, a suferințelor și împlinirea sa intr-o lume deopotrivă, reglată de sentimente și precepte morale binefăcătoare . Intr-o perspectivă ideală, totul pare necesar firesc, simplu : dacă toată lumea ar fi binevoitoare, afectuoasă, s-ar crea o armonie generală, o stere de detentă, de confort interior, de bucurii , sănătate. Conflictele, războaiele ar rimine o mărturie a unui trecut absurd, irațional. Dar atîta vreme iit resentimentele, ideologiile. Interesele politice sunt mai puternice decit ideea de «alvar» a ««menirii, etna vreme ci existenta umană stă sub semnul fatidic al dereglărilor genetice In fata cărora medicina, educația familială, justiția, rămân neputincioase, atita vreme cit realitatea exterioară e mai puternică decit viata Interioară a individului, o astfel de idee nu poate triumfa. Iar «cei «sare se Încumetă cei blinzi, oricumsecade, cei sensibili, cei toleranți, ori iubitori, nu sunt ««are victime sigure intr-o lume vorace d oarbă . Un sfânt In zilele noastre nu poate decit o budațenie, un idiot dostoievschian, un «raz de anormalitate. Cei tari, fără scrupule vor profita de bunătatea de slăbiciunea lui, vor căuta să-l ingenunchieze, să-l jefuiască, într-una din emisiunile legate d de Afacerea deșeurilor, un personaj implicat in relațiile eneroase ,la partenerul german, un oarecare dome Weiner. Il cita pe acesta din urmă î .Ia fiecare cinci secunde, se naște rste un fraier pe pămînt Totul e să-1 găsești și să profiți". Dar nu e mai puțin adevărat că în fiecare secundă (unitatea de timp e pur simbolică) se naște lste un IR. Ewing, că în nouă din zece familii educația se bazează pe deviza : ca să reușești in viață trebuie să fii mai puternic, mai șiret, mai rapace decit semenul tău. Ce vor răspunde cei slabi, ore rare simt că din dosul unui tufiș, un animal de pradă este gata să sară, să sfișie ?_ Cum vor reacționa ? Isi vor ascuți si ei unghiile, vor Învăța și nu să prindă gustul singelui ? Vor fugi 7 San vor Ingenunchle ? Să fie inutile, oare eforturile monahilor, sihastrilor, yoglnikii care-si concentrează energiile mentale asupra omenirii Incercind s-o vindece de ginduri malefice si boli ? Se spune că dacă ni-ar Înceta rugăciunile și emisiile de biocurenți omenirea s-ar afla in pragul unui dezastru... Cit de infirmi trebuie să fim, devreme ce acești anonimi aflați la distante continentale, sunt mai aproape de noi decit ne aflăm noi «ie noi înșine... Shivananda ne întinde o mină. Cui o vor pura 7 С [UNK] au nevoie de as 7 DORIN MARAN