Magazin, iulie-decembrie 1998 (Anul 41, nr. 27-52)

1998-07-02 / nr. 27

SERIE NOUĂ - 372 • ANUL XLI • 2 IULIE 1998 • 16 PAGINI • 1500 LEI Nr. 27 (2122) Adresă INTERNET -HTTP://WWW.M­AGAZIN.RO SĂPTĂMÎNAL CULTURAL - ȘTIINȚIFIC INDEPENDENT Geoffrey Marcy, care conduce un grup de astronomi din San Francisco, a anunțat la o reuniune în Canada că a descoperit, folosind un telescop din Hawaii, o planetă de 1,9 ori ma mare decît Jupiter care se învîrte în jurul unei stele pe nume Gliese 876, o treime din mărimea Soarelui nostru. Această stea, aflată la o distanță de numai 15 ani-lumină de Pămînt este cea mai apropiată stea de noi în jurul căreia a fost descoperită o planetă. Marcy este de părere că planeta este compusă în principal din hidrogen și heliu, avînd o temperatură la suprafață de 80g sub 0. Pînă acum cea mai apropiată planetă descoperită a fost una care orbitează în jurul unei stele aflată la 35 de ani lumină de noi. 1 Ol JpP^" Programele posturilor'—Ш ^ bucureștene de televiziune**^­­ TVR 1 • TVR 2 • PRO TV • ACASĂ . • ANTENA 1 • PRIMA TV p oare că a trebuit să se abată inundațiile asupra a jumătate din țară ca să înțelegem cît de prețioa­să e apa. Apa de băut, apa dulce din fîntîni, din pînzele freatice tot mai asaltate de poluare și uneori tot mai secate. Adevărul este că resursele de apă potabilă ale Planetei sunt tot mai puține și din ce în ce mai scumpe, probabil că peste un secol apa bună de băut, pentru o planetă suprapopulată, nu doar pentru cîțiva însetați, va deveni la fel de scumpă ca aurul. Pentru a ieși din acest impas de care încă nu suntem conștienți, e bine de știut că unii cercetători au ca obiect de studiu nu numai planetele și Uni­versul, ci chiar și banala apă, exprimată atît de simplu prin formula H2O. Aflu cu surprindere, dovadă, îmi zic, că ceea ce e simplu poate fi și foarte complicat, că există un fel de premiu Nobel, un echivalent al lui, care se acordă de Institutul din Stockholm...pentru apă. Se nu­mește „Stockholm Water Price” și se acordă anual numai pentru acele contribuții științifice substanțiale în cercetarea aplicată pentru mai buna conservare a resurselor mondiale de apă. GEORGE CUȘNARENCU Anul acesta, Premiul apei a fost atribuit profesorului Gedeon Dagan de la Universitatea din Tel Aviv. De pe Internet aflăm că timp de 20 de ani, profesorul Dagan „a contribuit mai mult decît oricare alt savant la o mai bună gos­podărire a resurselor de apă ale omenirii, inclu­siv la obținerea unei ape mai bune de băut”. Ar putea fi acest premiu un imbold pentru cerce­tătorii români ca să se străduiască să ne ofere în pahare apa de care avem nevoie? Faptul că la noi încă mai poți avea surpriza să-ți curgă la robinet apă ruginie, cu pămînt sau cu păcură ar putea fi încă un stimulent pentru viitorii laureați români ai Premiului apei. Dar probabil că pînă atunci va mai curge ceva pe apa Sîmbetei. Dar să revin la lucruri mai serioase. Profesorul Dagan a propus comunității științifice, pentru prima oară, cum afla dintr-o știre a unei agenții de presă „o structură cuprinzătoare și generală pentru cuantificarea statistică a efectelor pe care unele fenomene din straturile acvifere le au asupra resurselor de apă de la sol”, această structură purtînd chiar numele cercetătorului israelian, fiind folosită pe scară largă la monitorizarea apei disponibile de pe glob. Cercetările teoretice ale profesorului Dagan au oferit pentru prima dată specialiștilor „o bază rațională care permite crearea unor modele matematice cu totul noi în vederea unei analize mai realiste în numeroase domenii, inclusiv în evaluarea raportului cost­­beneficiu”. Nu știu dacă în urma acestor studii teoretice apa de băut va fi suficientă pentru toți locuitorii Planetei în următorii 10.000 de ani, să zicem, dar cu siguranță ceva trebuie făcut și făcut acum pentru a conserva acest rezervor mai prețios decît aurul și practic indispensabil vieții. O planetă fără apă pota­bilă este o planetă moartă. Am lăsat la sfîrșit amănuntul pentru care m-am oprit în această sâptâmînă la acest premiu Nobel al apei. Ei bine, profesorul Gedeon Dagan este de origi­ne română, el s-a născut la Galați în anul 1932 pentru a emigra în Israel la vîrsta de 30 de ani. Este căsătorit, aflăm din știrea acele­iași agenții, are trei copii și locuiește la Ramat Hasharon. Unde, probabil, apa de băut este foarte bună. • TELE 7 abc ■ Fascinația științei Misterul de dinaintea nașterii g incursiune în paranormal­­ 4 Putem comunica în stare de transaf­ică a amazoanelor Medicina la zi Vom muri de „boala sărutului"? Homo Sapiens Dosarele planetei (IQ Terra Seinfeld, un sitcom de milioane

Next