Magazin, ianuarie-iunie 2009 (Anul 52, nr. 1-25)

2009-01-08 / nr. 1

Ne scriu cititorii La 21 august 2008 s-a inaugurat Acceleratorul de Particule (Large Hadron Collider - LHC) de lângă Geneva, a cărui construire a durat 14 ani și a costat 8 miliarde de dolari. Experimentul va realiza ciocniri între protoni la temperaturi foarte mari pentru a verifica ipoteza creării Uni­versului printr-o explozie (Big- Bang) și a dovedi ca lumea e con­struita din multiplicarea unei parti­cule elementare simple, indivizibile, eterne. „Tunelul circular, cu circum­ferința de 27 km, săpat în munte la 100 m adâncime, este căptușit cu 5000 de magneți supraconductori ră­ciți la minus 271,25 grade Celsius, cu care vor fi propulsați protoni (par­ticule subatomice cu sarcina electrică pozitiva) cu viteze uriașe. Asemenea particule vor fi eliberate în fiecare se­cundă. Pentru că protonii vor fi lan­sați (sau „accelerați”) simultan din ambele sensuri, va avea loc și „cioc­nirea” la o viteza aproape egala cu cea a luminii (mai precis 99,9999991% din aceasta). în aceste momente (care nu vor dura decât câteva fracțiuni de secunda) se va degaja o caldură i­­mensa (apreciata a fi de circa 100000 ori mai mare decât cea din interiorul Soarelui). Astfel, se vor crea condi­țiile apariției unor noi particule. Se spera să se gâseasca bosonul Higgs, o particula instabila numita și „a lui Dumnezeu” pe care mulți au studiat-o fǎrǎ s-o fi vâzut vreodată” (Wikipedia). (Dupa pǎrerea noastra, cele mai mici particule care intră în compozi­ția luminii trebuie numite în conti­nuare fotoni. Ei sunt eterni, aleargă continu cu viteza absoluta și nu-și schimbă identitatea. La ei se refera afirmația biblica: „la început era lu­mina” (fotonii..., particulele elemen­tare, prin care se încheie și cu care încep dezvoltările ciclice ce au loc din eternitate în Univers). „Niciunul dintre participanți nu au fost de acord cu...”. Greșeala este cauzată de neatenție sau, poate de dorința de a fi cât mai corecți. Subiectul propoziției este ,niciunul", pronume negativ, ■ genul masculin, singular. ■ Acordul predicatului se face ■, așa cum se știe cu subiectul, sta deci verbul trebuie pus tot la 3 singular, în niciun caz ■ șj predicatul nu se acordă cu Im atributul (participanți)și nu 3 trebuie pus la plural. în acest­­ caz hipercorectitudinea trebuie controlată mai atent. La fel de greșite sunt exprimări ca: »Fiecare dintre gy, cei de fată au stabilit...’. .Oricare dintre noi au știut -o să...’. în exemplele respective , toate subiectele sunt la singular așa cum trebuie să fie bd și predicatul. Situația rămâne evident aceeași și în cazul predicatului nominal. Așadar nu spunem :Niciunul dintre noi nu au fost prezenți" ci .Niciunul dintre noi nu a fost prezent”. (I.S.) Nr. 1 (2667) din 8 ianuarie 2009 ul­almaçazm con­firm­ata experimental pentru simplul motiv ca aceasta „unitate” lipsește cu desă­vârșire. Pentru ca amestecul parti­culelor elementare sa genereze cor­puri diferențiate trebuie ca ele sa fie la rândul lor diferite. Această idee o întâlnim la­ Leibniz, care, în lucrarea „Monadologia”, le denumește mona­de („substanțe simple, care intra în tot ce e compus, simplă, adică fără părți”) (2). Și atunci, dacă avem așa de multe incertitudini cu privire la unitatea formelor de energie, de ce sä între­prindem experimente costisitoare, cu riscuri „apocaliptice” (?!). în acest sens a devenit actuala critica filosofului român Lucian Bla­­ga, care în cartea „Despre conștiința filosofică” (3) îi reproșează lui Eins­tein câ „a redus existența la ceea ce se poate mâsura prin mijloace fizi­cale”. „Einstein­­ afirmă filosoful ro­mân — începe, adicâ, să faca filosofie cu mijloace exclusive științifice. Ori, din punct de vedere filosofic, afirma­ția ca «nu ar exista în lume decât ceea ce se poate masura» este o teză pur și simplu lamentabila. Einstein se încu­meta sâ rezolve prin aceasta afirma­ție o problemă filosofică (aceea a existenței) prin mijloace și dintr-o perspectiva de fizician. Einstein n-a înțeles ca pentru o asemenea între­prindere trebuie sâ-și păstreze cadrul problematic neatins de nici un punct de vedere fizical. Procedeele și unel­tele ce l-au servit pe eminentul sa­vant de atâtea ori în chip admirabil și în fizică, erau de această data con­damnate sâ eșueze, prin ceea ce se dovedea încâ odatā câ un mare fizi­cian nu este ec­ipso și un strălucit filosof­ (3, p.98). Dupǎ pǎrerea noastră, faptul câ s-a construit acceleratorul DHL fǎrâ sâ se aibǎ în vedere cǎ acesta poate sâ prezinte un pericol grav pentru în­treaga omenire, constituie, cum afir­ma fizicianul Walter Wagner, „un delict juridic și moral”. Era firesc sâ se soluționeze, mai întâi filosofic, in­certitudinile legate de natura particu­lelor elementare și apoi sâ se treacă la crearea de temperaturi de milioane de grade ce pot aprinde aerul și chiar solul Terrei. De exemplu, mai înainte de proiectarea acceleratorului, fizi­cienii experimentatori trebuiau sa se întrebe, daca particulele elementare sunt numai materie, numai energie, numai psihic sau o entitate care le cu­prinde simultan pe toate...; daca miș­carea, respectiv accelerația, are rea­litate în sine, sau întotdeauna este ci­neva sau ceva care se mișcă; daca es­te posibila trecerea prin simple cioc­niri de la mișcarea orbitala a particu­lelor electrice (de pe orbita unui atom, pe orbita altui atom) la mișca­rea liniara fotonica, radiala..., etc. (Va urma) LIVIU FILIMON Sfcsirsa de veghe« ACCELERATORUL DE PARTICULE nn expmn]a­pocaliptic­a construirii LHC-ului a fost sugerata de adepții teoriei Big-Bang, care, la rândul lor, au fost influențați de ipoteza lui Einstein refe­ritoare la unitatea celor 3 forme de e­­nergie. Astfel, o ipoteza incertă, pe ca­re, cum spune fizicianul Hawking ( 1 ), genialul fizician n-a putut-o soluționa, a devenit premisa a proiectării unui ac­celerator cu riscuri încâ neevaluate. Inaugurarea acceleratorului de particule a fost întâmpinată prin nu­meroase proteste. Unii au invocat su­ma de dolari cheltuiți (8 miliarde), mare în condițiile sârâciei mondiale. Alții au exprimat teama ca „scântei­le” produse prin ciocnirea protonilor „accelerați” la temperaturi mai mari decât cele din centrul Soarelui, ar putea sa aprindă Pământul­­ îndepli­nind astfel „Apocalipsa Biblica” („sfârșitul lumii prin foc”). Fizicia­nul Walter Wagner și omul de știința Luis Sand­o au mers și mai departe cu protestele dând în judecata Labo­ratorul CHL sub acuzația ca ridicarea temperaturii la milioane de grade va aprinde Pământul. Dupa pǎrerea noastra, inițierea experimentului LHC este motivata eronat în sensul ca se pornește de la premise filosofice incerte și se acțio­nează cu metode „fizicale” neconfir­mate practic. Punctam, mai jos, câteva dintre aceste premise — contrazise de postulatele filosofice ale infinității. Ideea ca Universul s-a născut în urma unei explozii (Big Bang) acum 15 miliarde de ani, este calificata ca eronata de tot mai mulți cercetători. Ea e contrazisa de informațiile acu­mulate cu telescoapele moderne des­pre diferențierea evoluției stelelor. Unele sunt în curs de formare, altele în faze de dezagregare. Deci, nu s-a produs simultan o explozie a întregu­lui Univers (care conține miliarde de miliarde de galaxii distanțate la mi­liarde de ani lumină...), ci mai multe, în locuri și momente diferite, repeta­te de-a lungul timpului infinit. La fel de eronată este și teoria ca Universul e format dintr-un singur fel de particule numite bosoni. Fap­tul ca lumea e variată dovedește ca ea e constituita din elemente diferențiate. Deci, ipoteza einsteineanâ a „unității formelor de energie „pe care vor s-o experimenteze CHL-iștii nu poate fi Invențiile ultimului mileniu istoria invențiilor, cel­ei a celor despre care ni s-au transmis date concrete, se concentrează mai ales în mileniul care a trecut. Se știe astfel că în 1014, în China s-a des­coperit un tratament antivariolic prin vaccin, în 1070, în Persia, a fost făcută prima clasificare a ecuațiilor de gradul 2 și 3 și la sfârșitul vea­cului respectiv a fost inventată busola și au fost construite primele mori acționate de ma­ree. Morile de vânt apar abia cu circa 100 de ani mai târziu, și, în a doua jumătate a seco­lului al XIV-lea, se folosesc tunurile pentru pri­ma oară în Europa. Tiparul, o adevărată revoluție în cultura universală,­este inventat de Johannes Guten­berg în 1440 și în 1482 Leonardo Da Vinci des­crie o mașină zburătoare. Folosirea primului­ ceas este consemnată în 1511, între 1530- 1542 este descrisă apendicita ca boală, prima operație realizându-se abia în 1736. Secolele XVI-XVII sunt marcate de alte descoperiri fundamentale și de nume cu rezonanță deosebită pentru știința universală, în 1584 Giordano Bruno declară că Universul este infinit și există și alte sisteme solare, în 1590 Z. Jansen descoperă microscopul, în 1592 apare termometrul lui Galilei, în 1628 William Harvey face prima descriere a circula­ției sângelui și, în aceeași perioadă, Blaise Pascal inventează mașina de calculat. Secolul al XVII - ea poate fi consi­derat și el remarcabil din acest punct de ve­dere. In 1705 este construită prima mașină cu aburi, în 1777 în SUA se lansează primul submarin, la sfârșitul secolului respectiv este definit metrul în raport cu meridianul terestru, Nicolas Jacques Conte realizează primul cre­ion cu mină de grafit și este inventata de către N.L. Robert, mașina de fabricat hârtie. La începutul secolului al XIX- lea Johann Wilhelm Ritter descoperă radia­țiile ultraviolete și în 1807 se inventează pri­mul vapor cu aburi. Este veacul în care se reali­zează mașina de cusut de către Barthélemy Thi­­monnier, chibriturile cu fosfor de Charles Sauria, seringa de Charles G. Pavaz. Se face prima anestezie generala, este descoperită aspirina (1853), este inventată dinamita. Apare motorul cu benzina, Graham Bell inventează telefonul, Edison fonograful și becul. Sunt puse în circulație tramvaiele și metroul, sunt descoperite grupele sangvine (Karl Landsteiner), razele gamma (Paul Willard) și Sigmund Freud pune bazele psihana­lizei, dominat de zborurile în Cosmos, primul zbor uman fiind realizat de Iuri Gagarin în 1961 și primul pas pe Lună fiind făcut de Neil Arms- Alături de aceste preocupări explodează industria calculatoarelor și este descoperită, ca o adevărată minune a lumii, genomul uman, luând astfel naștere genetica. Nu ne mai rămâne decât să știm să folosim totul pentru binele omenirii. IRINA STOICA F­emei-inventatori în afara unor figuri ,jcite ca Maria SKIodowska/ Â| \ Curie, exista o serie de *­ *­­ -nei care au inventat acele­­ obiecte care astăzi ne­­­­ ușureaza viața. Printre a­­­­­i Donovan a <«*' a Heal päpus Sglssi trong. Secolul care a trecut a descoperit adrenalina și face o serie de alte invenții de importanța epocală: avionul, tancul, robotul, bomba atomi­că, panourile solare, laserul, compu­terul, inima artificială, donarea. Apar fotografia în culori, cinematograful, avionul cu reacție. Sunt inventate o serie de aparate de uz casnic: mașina de spălat, cuptorul cu microunde. Din această sumară trecere în revistă nu poate fi omisă penicilina, inventată în 1928 de Alexander Flemming. Sfârșitul secolului este cestea trebuie amintita«# у Josephine Garis Cochrau ^ ^ Înmatriculata la Oficiul Registrului Comerțului București sub nr. 1­ 40/2623/1991 din 8 mai 1991. Adresa: București sector 1, Piața sei Libere nr.1, cod. 013701. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE: ECATERINA BĂTRÂNEANU - Președinți GEORGE CUȘNARENCU­­Administrator NICUȘOR DINCA - Administrator ISSN 0258-1523 REDACȚIA: Telefon: 021.317.89.64 Paul Ioan, Dorin Moran, Adrian-Nicolae Popescu, Gabriel Tudor, Irina Stoica, Ionel Cojocaru, Vasilica Margarita ECHIPA DE SERVICIU: Responsabil de număr: Dorin Mâran Secretar de redacție: Ionel Cojocaru PUBLICITATE: TeL/Fax: 021.317.89.66 DIFUZARE: Tel./Fax: 021.317.89.65 Nicușor Dinca (director)­­ 0722.625.622, Simion Ionescu FINANCIAR-CONTABIL: Natașa Munteanu Cont: R074 BACX 0000 0030 0016 0000 (LEI) R047 BACX 0000 0030 0016 0001 (USD) R020 BACX 0000 0030 0016 0002 (EURO) Unicredit Țiriac Bank S.A. - Sucursala Panduri ECATERINA BATRÂNEANU Președintă a Consiliului de Administrație Tel­ Fax: 021.317.89.66. GEORGE CUȘNARENCU Redactor șef Tel.: 021.317.89.63. DOREL DORIAN, ADRIAN HORJA, PAUL IOAN COLEGIUL DE REDACȚIE: =4 Săptămânalul „Magazin” este editat de CASA EDITORIALĂ „MAGAZIN” S.R.L.­­ Г­­ T­I ' ШJaYa г Cititorii din străinătate se pot abona prin Casa Editoriala „Magazin” S.R.L. Piața Presei Libere nr. 1, sector 1, București, România Fax: 021.317.89.66 TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ: „MAGAZIN” 4­­ Gabriela Nițu, J Rodica Nițu Redactorii semnatari ai articolelor publicate în revistă sunt direct răspunzători, material și penal, conform art. 205, 206 Cod penal, de exactitatea și corectitudinea celor relatate. Revista își declină orice responsabilitate. Tiparul: INTACT S

Next