Magazin, ianuarie-iunie 2011 (Anul 54, nr. 1-26)

2011-01-06 / nr. 1

CREIERUL UMAN A INTRAT LA APĂ? Oamenii încearcă de secole să afle secretele creierului, dar până acum nu au reușit să dea decât răspunsuri vagi și incom­­plete la numeroasele întrebări legate de acestea. Creierul rămâne încă o mare necunoscută. Nu știm dacă el este sediul conștiinței și nici măcar cum se formează memoria și mai ales unde se află ea. Ceea ce este cert, potrivit antropologilor americani, e faptul că, în ultimii 20.000 de ani, creierul uman pare să „­i intrat la apă”, micșorându-se tot mai mult! Volumul creierului uman a ajuns de la 1.500 cm cubi la 1.350 cm cubi Nu este un lucru pe care l-am pu­tea admite cu plăcere, dar se pare că rasa umana devine tot mai „limitata” din punct de vedere al capacităților mintale­­ și nu trebuie neapărat să trecem în revistă pasiunile majorității oamenilor din ziua de azi în materie de televiziune și „cultură” spre a ne da seama de asta. De acum, o asemenea supoziție se bazează și pe argumente: după 2 milioane de ani de evoluție, răstimp în care craniul uman a crescut per­manent în mărime, acesta a înregis­trat, în ultimele 20 de milenii, o mic­șorare graduală, ce continuă să se manifeste și azi: „în ultimii 20.000 de ani, volumul mediu al creierului masculin a scăzut de la 1.500 cen­timetri cubi la 1.350 centimetri cubi, pierzându-se astfel o porțiune de mărimea unei mingi de tenis. Și cre­ierul feminin a înregistrat o scădere similară”, precizează cercetătoarea Kathleen McAuliffe, într-un articol publicat recent în revista Discover. Această luare de poziție a revenit ca replică la afirmațiile antropologu­lui dr. John Hawks, de la­­niversi­­tatea Wisconsin, care a sugerat că scăderea volumului creieru­lui uman nu înseamnă neapărat că și nivelul nostru de inteli­gența ar fi în declin. Unii pa­leontologi sunt de acord cu opinia lui, acceptând că deși creierul uman s-a micșorat, el a devenit în egală măsură și mai eficient. Mulți alți savanți consideră însă că omul a devenit tot mai puțin inteligent, în cursul ulti­milor zeci de mii de ani de evo­luție. Mai mic, dar mai eficient Pentru a explica misterul micșo­rării creierului au fost emise câteva ipoteze. Potrivit uneia dintre ele, existența din Paleoliticul superior, ce implica mai ales activități exterioare, într-un mediu rece, ostil, a făcut ne­cesară dezvoltarea unor capete mai mari. O altă teorie ar fi că dezvoltarea craniului a vizat cu precădere mări­mea maxilarului, pentru ca omul să poată mesteca mai eficient — hrana lui din această perioadă constând în special în carne de iepure, ren sau cal sălbatic. Pe măsură ce alimentația s-a diversificat, creșterea capetelor a fost stopata. Doi psihologi de la Universitatea Missouri, David Geary și Drew Bai­ley, au explorat modul cum dimen­siunile craniilor s-au modificat, pe masura ce oamenii s-au adaptat la mediul social, devenit tot mai com­plex, într-o perioada care s-a întins pânâ acum 10.000 de ani. Ei au ajuns la concluzia ca pe măsură ce apăreau societăți tot mai complexe, creierul se micșora, fiindcă oamenii erau­ deja suficient de inteligenți spre a putea supraviețui. Totodată, cei doi specialiști au re­marcat câ atunci când densitatea populației a fost scâzutâ, de-a lungul evoluției umane, craniul a crescut în mǎrime. Când populația dintr-o anumita regiune a devenit însâ densâ, mărimea craniului a început sâ scadǎ. „Este adevărat câ creierul uman s-a micșorat, dar asta nu înseamnă câ omul primitiv era mai inteligent sau mai creativ decât noi, fiindcâ îi lipsea suportul cultural și infrastructura de care omul modern dispune. Apariția agriculturii și a urbanizării bazate pe specializarea economică a permis celor mai inteli­genți oameni să-și concentreze efor­turile pe știință, arte și alte domenii de activitate. Oamenii primitivi nu a­­veau asemenea posibilități, ei fiind nevoiți zi de zi la lupte pentru supra­viețuire”, afirma Bailey. Planeta Marte, reconstituită în deșertul Atacama Oameni de știință din Chile și alte țări ale lumii vor definitiva curând proiectul unei baze ce va fi construită în deșertul Atacama, cea mai aridă zonă din lume, cu scopul de a simula o colonie marțiană, alături de o rampă de lansare pentru rachete și sere pentru cultivarea de plante, menite să producă oxigen. Centrul de Cercetare Lună-Marte va fi realizat pe platoul Cham­antor, la 55 km est de orașul San Pedro de Atacama, la o altitudine de 5.150 m. Experții au mai desfășurat și în trecut experiențe de simulare a condițiilor existente pe Marte, în statul american Utah sau pe insula Devon, din Canada, dar acest experiment va fi, consideră Carmen Gloria Jimenez, profesor la Universitatea Antofagasta și unul dintre coordonatorii chilieni ai pro­iectului, cel mai realist de până acum. Primele laboratoare vor fi construite la începutul acestui an și aici vor fi studiate microorganismele numite extremofile, care au uimitoarea capacitate de a supra­viețui mii de ani în vulcanii, paturile de sare și lacurile din apropiere, inclusiv Licancabur și Acotan. NASA, Societatea Marte, Insti­tutul SETI, Agenda Spațială Chineză și alte peste 40 de compa­nii și instituții care asigură servicii pentru programul spațial american participă la proiect. în martie, o delegație chineză va vizita zona, China anunțându-și deja intenția ca în jurul anului 2020 să constru­iască prima bază de pe Lună, pentru extragerea de minerale. ■ва [UNK]вм1м [UNK]11­ а1 [UNK] [UNK]мя [UNK]1 ■ O concluzie marchează întot­deauna momentul în care ai obosit să gândești. Michael Linz ■ Cine a spus că banii nu aduc fericirea înseamnă că nu a știut unde să meargă să facă cumpărături. Bo Derek SĂPTĂMÂNAL CULTURAL - ȘTIINȚIFIC INDEPENDENT Femina club Pentru dumneavoastră, doamnă' Trupul reflectă punctele sale slabe Dosarele frumuseții Efecte rapide MANDARINA un„medicament” dulce SUDOKU jocul săptămânii: 1 Soluția în numărul viitor

Next