Magazin, ianuarie-iunie 2012 (Anul 55, nr. 1-26)

2012-01-05 / nr. 1

Omhan (На­­в [UNK] [UNK] Dupa ce a înghițit o pradă de talie mare, masa inimii pitonului birmanez crește cu 40% în urmă­toarele trei zile, deopotrivă cu creș­terea volumului. O observație făcută de cercetători americani de la Universitatea din Colorado. Ex­plicația constă în faptul că nivelul de trigliceride din sângele șarpelui crește vertiginos, devenind de 50 de ori mai mare, un fenomen aso­ciat cu producția unei enzime care are rol de protecție a mușchilor cardiaci. Creșterea temporară a masei și volumului inimii nu are un impact negativ asupra sănătății acesteia care s-a adaptat în cursul evoluției la aceasă anomalie, extrem de gra­vă în cazul omului. Studiile vor fi continuate în vederea obținerii unei combinații de acizi grași, en­zime etc... eficace în tratarea unor afecțiuni cardiovasculare. Nr. 1 (2823) din 5 ianuarie 2012 O nouă fereastră spre Univers Observatorul Alma din Anzii chilieni a furnizat recent imagini spectaculoase grație unui calculator superputernic. D­eși , în curs de finali­zare, uriașa rețea de an­tene, și-a ațintit „pri­virile” spre o formațiune cerească denumită în mod derutant. Antenele, produsă prin coliziunea a două galaxii. Observată adesea în lumină vizibilă și în infra­­roșu, acum și-a dezvăluit mai clar pre­zența în mijlocul norilor denși consti­tuiți din gaze reci. Proiectul, cu participarea unor țări din Europa, de pe continentul ameri­can și asiatic, va fi finalizat în 2013. Până acum au fost instalate 20 de antene cu un diametru de 12 metri pe un platou din Anzi, la o altitudine de 5000 metri, într-o regiune în care cerul e mereu transparent, ideal pentru a capta cu precizie undele radio milime­trice și submilimetrice emise de cele mai reci obiecte celeste (între­­ 263aC și­­ 173aC) și cele mai îndepărtate (pri­mele galaxii formate după Big Bang). în vara lui 2013, Observatorul Al­ma va fi constituit din 66 de antene cu un diametru între 7 și 12 metri, legate cu cabluri din fibră optică. Datele ob­ținute vor fi tratate de un super­cal­culator capabil să efectueze 17 mili­oane de miliarde de operațiuni pe se­cundă. Antenele sunt mobile iar dis­tanța dintre ele poate oscila între 150 metri și 16 kilometri. Sute de proiecte științifice sunt vi­zate în cadrul activității acestui obser­vator: detectarea formațiunilor mole­culare din care se formează stelele și planetele, a găurilor negre superma­­sive, a norilor de gaze din care se for­mează galaxiile ș.a.m.d. Radioastronomia va intra triumfal în era gigantismului. se știe că celulele aflate L­A la sfârșitul vieții în­­. ] Г~­cetează să se mai di­­sp­a vizeze, un fenomen care se accentuează mai ales după vârsta de 60-65 de ani. Mai multe echi­pe de geronto­­logi de Japo­nia, SUA, Fran­ța, încearcă de câțiva ani să re­ Cocktail de tinerețe programeze celulele adulte pentru a se ob­ține celule pluripotente induse, capabile să se divizeze. Primele încercări au fost făcute de japonezi în 2007, continuând pâ­nă în prezent, dar rezul­tatele nu au fost cele scontate, tehnica folo­sită constând în infuzarea în corpul subiecților a unui număr de patru factori genetici esen­țiali. Specialiștii francezi de la Universitatea din Montpellier au îmbunătățit această tehnică, adăugând alți doi factori gene­tici. Testele au fost făcute pe fe­mei și bărbați cu vârste cuprin­se între 74 și... 101 ani! S-a constatat că celulele îmbătrâ­nite ale subiecților au redevenit capabile să se diferențieze, pre­zentând morfologia și carac­teristicile celulelor stem­ em­brionare. O performanță senza­țională care prelungește durata de viață, ameliorează sănătatea și, teoretic (rezultatele se vor vedea în timp) va asigura efecte vizibile de întinerire. A Teorii învechite care ar trebui reevaluate VITEZA LUMINII S-A MICȘORAT în mod. пе [UNK] [UNK]е [UNK] [UNK]!? ultimii ani, cosmologii au vânturat fel și fel de ipoteze uimitoare. Ba­că Uni­versul nostru (Un), este plat, ba­că (Un) are 4, după unii 7 și chiar 11 dimen­siuni, ba­că (Un) s-a născut dintr-un punct fără materie, spațiu și timp, printr-un Big Bang, sau că nu este absolut sigur că existăm. Pe mine m-a impresionat cel mai mult ultima lor desco­perire și anume aceea că materia obișnuită (mo), reprezintă numai 4 la sută din materia (Un) și că restul de 96 la sută este materie neagră și energie neagră. Și atunci eu, un om de rând, un profesor de liceu, mi-am zis: „Ia stai, dacă fiecare spune ce vrea, ia să pun eu punctul pe i, și să cizelez Teoria Big Bang, înlocuind PUNCTUL acela gol și fără nici un Dum­nezeu, cu o ditamai gaură neagră, care poate să exis­te acvea și să umplu spațiul infinit cu o materie nea­gră, roșie,... cum să-i zic, că eu mai de­grabă mi-a închipui că este total transparentă, odată ce nu a văzut-o nimeni până acum. Și i-am zis MATERIA COMPLEMENTARA, fiindcă o completează pe cea obișnuită sau COMATERIE. Am arătat în numerele anterioare ale revistei „Magazin” că există o infinitate de universuri finite, în spațiul infinit, structură pe care au intuit-o și alții și au numit-o METAVERS și deducem că (Un) este unul din elementele Metaversului. Am mai demons­trat, că cele patru forțe fundamentale simt trei, fiindcă forța de gravitație nu există, corpurile nu se atrag între ele, în opinia mea. Acum am să arăt că viteza luminii nu este constantă. Știm că Eistein a descoperit pe cale teoretică, în urma calculelor matematice, că lumina se curbează când trece pe lângă corpuri foarte mari și ulterior s-a confirmat, experimental, că așa este. Adevărul este însă că lumina se curbează și când trece pe lângă corpurile mici, însă curbura este insignifiantă și nu poate fi pusă în evidență în mod experimental. Și nu corpurile, pe lângă care trece, produc curbarea lumi­nii, ci acțiunea co materiei (mc), care presează foto­nii, deoarece sunt tot materie obișnuită, sub formă de energie. Și atunci, unul din două lucruri este ade­vărat: ori FOTONII AU ȘI EI O MASĂ ORICÂT DE MICĂ, ori FOTONII SUNT ALCĂTUIȚI DIN ENERGIE PURĂ ȘI TOTUȘI ÎNTÂMPINĂ O MICĂ REZISTENȚA LA ÎNAINTARE PRIN CO­MATERIE. In ultimul caz, viteza luminii înceti­nește continuu și se produce o expansiune accelerată falsă a Universului nostru (Un), ceea ce ar însemna că (Un) se dilată și se contractă ciclic și are o in­finitate de „vieți”. Atunci Me­­taversul ar avea, între univer­surile finite, o infinitate de spa­ții uriașe goale, cu adevărat vi­de. Dacă fotonii au masă, ori­cât de mică, atunci Universul nostru se extinde până pătrun­de în alte universuri din Meta­­vers și toate noile universuri din Metavers se extind la fel. în acest caz, probabil că nu ar mai exista spații vide în Metavers. Prof. CONSTANTIN GÂDEA Pagină realizată de DORIN MĂRAN Potop de apă înghețată în urma analizei ultimelor date obținute de sonda ameri­cană Galileo care a monitorizat satelitul Europa al planetei Jupiter, cercetătorii de la NASA au ajuns la o concluzie tran­șantă: acesta conține uriașe cantități de apă înghețată, mai ales într-o zonă foarte activă în care se produc importante schimburi de gheață între cea aflată la suprafață și oceanul în­ghețat care se află la o adân­cime de câțiva zeci de kilometri. Se estimează faptul că apa din oceanul subteran al sate­litului e echivalentă, din punct de vedere cantitativ, cu toate mările și oceanele Terrei. Așa­dar, un mediu propice pentru existența unor forme de viață. O perspectivă (ipoteză) fascinantă pentru cercetători. Oamenii de știință din lume interesați de această descoperi­re au solicitat omologilor de la NASA să le pună la dispoziție datele obținute pentru a le ana­liza, întrucât sunt rezervați în acreditarea acestei descoperiri. Reacții cerebrale la filmele cu violență O echipă de neurobiologi de la Universitatea Redboud din Nimegue (Țările de Jos) a încercat să pună în evidență, pentru prima oară, zonele creierului care sunt activate în urma unui stres accentuat care poate apărea în condițiile vizionării unui film cu scene violente. Pentru a pune în evidență înlănțuirea de răspunsuri biochimice ale creierului a fost utilizată o tehnică specială de imagistică prin rezonanță magnetică (denumită RMN-BOLD). S-a observat la voluntarii participanți la test care au urmărit un film cu scene violente și la cei care urmăreau un film obișnuit, mari diferențe ale activității cerebrale. Activitatea rețelelor neuronale legate de atenție și cea a sistemului neuroendo­­crinian, în cazul primului lot, a fost cu mult mai intensă decât cea a celuilalt lot. Pentru a obține mai multe date, cercetătorii au procedat și la analiza efectelor a doi hormoni legați de stres: adrenalina și cortizolul, constatându-se faptul că doar adrenalina e responsabilă de,reorganizarea ” cerebrală în aceste condiții.

Next