Magazin, iulie-decembrie 2014 (Anul 57, nr. 27-52)
2014-07-03 / nr. 27
2 «ațjaz în Muzee „rușinoase” de pe mapamond V -am prezentat în numărul precedent al „Magazinului” o serie dintre cele mai bizare și poate șocante muzee din lume, menționând că ele sunt de fapt cu mult mai numeroase și cel puțin la fel de interesante. De data aceasta, situându-ne în același domeniu, cu siguranță că pe unii cititori chiar îi vom șoca, prezentând câteva muzee ori colecții referitoare la o arie a vieții noastre de fiecare zi pe care, din motive mai mult sau mai puțin justificate și normale, o trimitem frecvent la index, cu „ștampila” secret ori interzis. Să remarcăm totuși că, deși nu ne-am grăbi să numim asemenea instituții locașuri de cultură, suntem obligați de însăși natura și evoluția ființei umane să le includem în istoria noastră reală. Lăsând deoparte ideea de falsă pudoare, francezii (cine alții?!) s-au gândit să prezinte publicului o față a iubirii carnale pe care mulți nu o cunosc cuadevărat. Muzeul erotismului, din Paris, a fost fondat în 1997 și este dedicat operelor de artă cu tematică erotică, incluzând de la opere antice de artă religioasă din India, Japonia și Africa, până la artă contemporană de gen. Muzeul are 5 etaje, iar unul dintre ele este dedicat bordelurilor de la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX. Mult mai șocant, în special pentru pudibonzi, este Muzeul falusului, din Islanda, care expune o mulțime de penisuri și părți legate de acest organ, de la nenumărate mamifere terestre și acvatice (balene, urși polari, foci, morse și altele), de forme și mărimi cum nici indivizii cu cea mai perversă imaginație nu-și pot închipui. Mai mult, muzeul respectiv a primit o declarație certificată legal, conform căreia va avea într-un viitor apropiat și un „organ” uman. Situată în Husavik, un orășel islandez pescăresc, „instituția” unde puțini părinți și-ar duce copiii, are un patrimoniu impresionant de circa 275 de falusuri animalice. Cel mai mare exponat (170 cm) provine de la o balenă— mascul, se-nțelege — dar vizitatorii sunt foarte atrași și de cei provenind de la o morsă canadiană sau de fuduliile unui taur. Destinat nu numai interesului doamnelor, Muzeul menstruației, aflat într-o suburbie a Washingtonului, este dedicat ritualurilor legate de „ciclul lunar”. Vizitatorii pot vedea primele tampoane și ceea ce foloseau femeile înainte de apariția acestora, inclusiv o pereche de „chiloți menstruali”. O parte a muzeului este dedicată istoriei promovării igienei în timpul menstruației, existând peste 1.000 de reclame din diferite țări, precum și cărți și alte materiale printate sau vizuale. Iată deci și o latură educativă, realmente foarte utile pentru oamenii din orice epocă în Muzeul toaletei, din India, vizitatorii pot observa detalii ale evoluției acestui spațiu foarte intim și, fatalmente, omniprezent, în plus, probabil pentru a mai elimina din eventuala crispare, ei pot auzi cele mai noi glume care se fac pe seama toaletei, din întreaga lume. Ca să vedeți că nu vorbim despre o grozăvie neinteresantă, aflați că un muzeu similar se află și în orașul american Worcester, prezentând turiștilor numeroase exemple de toalete, unele dintre ele de la începutul secolului XIX. Muzeul are în patrimoniu vase de toaletă din porțelan, din lemn și se poate găsi aici chiar și hârtie igienică din 1800! Deloc surprinzător, muzeul fascinează și distrează vizitatorii încă din 1979. în fine, am mai putea face referire la un muzeu al chiloților, existent în orașul polonez Opatowek, care expune respectivele piese de lenjerie intimă femeiești, dar și indispensabili bărbătești; la un muzeu al vibratoarelor antice (deși, inevitabil, include și piese moderne), înființat în California și ale cărui piese „de rezistență” erau folosite — să nu vă mirați! — de medici care, ziceau ei, tratau astfel isteria, sau la un muzeu al canalizării, ce poate fi vizitat la Paris. Ne oprim totuși aici, fără a intra în (alte) amănunte... A redacta „Cererile au fost redactate în scris” sau „Vă rugăm să redactați o cerere în scris” sunt exprimări pe care le auzim adesea atât la unele posturi tv cât și în viața de fiecare zi. Pleonasmul apare din ignorarea sensului corect al verbului „a redacta” în dicționar, în dreptul acestuia putem citi: „A compune, a formula în scris, a scrie, a întocmi (un studiu, un act etc.). De aici substantivul „redactor” care înseamnă „Persoană care lucrează la redacția unui ziar... etc.” și „care scrie, care întocmește, care compune un articol, un act etc.”. Informulările citate exprimarea corectă ar fi fost „Cererile au fost formulate în scris” sau „Vă rugăm să formulați o cerere în scris (sau și mai bine, o petiție). (I.S.) Nr. 27 (2951) din 3 iulie 2014 C sileidoscop oceanice Apele mărilor și oceanelor sunt din ce în ce mai acide. De la începutul industrializării, aciditatea, ca urmare a acumulării de bioxid de carbon, a crescut cu aproximativ 30%, afectând nenumărate viețuitoare, bulversând ecosisteme. în urma explorării vieții din unele zone ale Oceanului Pacific, cercetători din cadrul unui institut oceanografic din Seatle au descoperit în largul coastelor californiene melci, cunocuți sub denumirea de „fluturi de mare” (sunt dotați cu apendice în formă de aripi, asemănătoare celor ale fluturilor, folosite pentru înot) ale căror cochilii erau deteriorate. Mai exact, prezentau asperități, orificii și fisuri la suprafață. O suprafață care altădată era extrem de fină și lucioasă. în urma evaluărilor, s-a estimat faptul că numărul melcilor afectați de aciditate depășește procentul de 40% India, tot mai „mică” Datele furnizate de Organizația indiană de cercetare spațială relevă faptul că 69% din teritoriul țării este amenințat de pericolul deșertificării, ceea ce va afecta grav securitatea alimentară. Terenurile sunt afectate de secetă, eroziune, salinizare, de fenomenul de compactare. Pentru India, în care trăiește 17% din populația mondială, fiind cea de-a doua țară ca număr de populație după China, acest proces ireversibil, imposibil de stopat, pune în greu cumpănă viitorul țării. DORIN MĂRAN pu!sintagma care definește și concentreaază, într-o bună măresură, ideea de neînțelegere extrema între doi parteneri (în principiu, soț și soție, dacă ținem la încadrarea în statutul oficial al celor doi) - violență conjugală - are în mentalul colectiv o imagine unică și aproape imposibil de schimbat: bărbatul care își jignește, umilește, lovește etc. soția, până la actul extrem, iresponsabil al crimei. Din păcate, nu vorbim despre un comportament limitat la un anume spațiu sau perioadă de timp, căci ceea ce azi numim violență conjugală denumește un tip de relații bolnave stabilite, paradoxal, între persoane care se presupune că s-au apropiat datorită dragostei. Sentiment ce se dovedește însă până la urmă o tristă iluzie ori un pretext, nepotrivirile reale și nemulțumirile partenerilor generând mai devreme sau mai târziu episoade de agresiune și violență, în plan verbal, fizic și/sau psihic. Am amintit, de fapt, un clișeu bine fixat în mintea noastră. In realitate, așa cum au demonstrat studii recente cât se poate de elocvente, bărbatul este la fel de bine — dacă ne putem exprima astfel — victimă a violențelor conjugale de toate tipurile. Menționăm aici că, totuși, agresiunile fizice acoperă ca imagine generală aria actelor despre care vorbim. Ei bine, și la acest capitol, nu de puține ori, bărbatul se arată a nu mai întruchipa „sexul tare”. Și nu pentru că forța efectivă a mușchilor nu l-ar ajuta, ci fiindcă nu ripostează asalturilor... contondente ale partenerei. Oricât ar fi de incredibil, un experiment practic realizat de agenția britanică Dave London pentru asociația Mankind Inițiative a dus la concluzia că 40% din victimele violențelor conjugale sunt, de fapt, bărbați! Dacă situația reală este cea menționată, cel puțin la fel de surprinzător, dar și absolut elocvent pentru robotizarea gândirii noastre (preluarea fără discernământ a unor idei, clișee, concepții „date” de persoane ori entități cu autoritate și forță decizională) este modul cum reacționează persoanele străine de subiect care se află întâmplător în contextul unui conflict conjugal accentuat. în cazul agresării femeii, nu puțini sunt cei care intervin sau măcar au o reacție clară de respingere a comportamentului partenerului ei; însă, dacă un bărbat e agresat în public de consoarta sa (verbal, dar și fizic), episodul nu numai că nu revoltă și nu alertează niciun martor ocazional, ci deseori provoacă amuzamentul trecătorilor, în pofida gravității conflictului transformat într-un jenant „spectacol” stradal. Filmat cu o camera ascunsă, experimentul - realizat, repetăm, în Londra, nu în vreo comună săracă din cine știe ce țărișoară a lumii a treia! - demonstrează în ce măsură, în conștiința publicului, un bărbat nu se poate regăsi în mod logic în postura de victimă a agresiunii unei femei. Și încă ceva, procentajul menționat mai sus (40%) se referă la bărbații agresați de consoarte în Marea Britanie. Nu știm cum stau lucrurile la noi, dar vă întrebăm altfel: dumneavoastră cum ați reacționa dacă ați vedea, pe stradă, cum o femeie își jignește și își lovește bărbatul? Pagină realizată de ADRIAN-NICOLAE POPESCU Violența conjugală, altfel Săptămânalul „Magazin” este editat de CASA EDITORIALĂ „MAGAZIN” S.R.L. ш [UNK] [UNK]înmatriculata la Oficiul Registrului Comerțului București sub nr. 140/2623/1991 din 8 mai 1991. Adresa: București sector 1, Piața Presei Libere nr.1, cod. 013701. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE: ECATERINA BÂTRÂNEANU 2 Președintă GEORGE CUȘNARENCU - Administrator NICUȘOR DINCĂ - Administrator ISSN 0258-1523 REDACȚIA: Telefon: 021.317.89.64 Paul Ioan, Dorin Maran, Irina Stoica, Ioana Floria, Ionel Cojocaru, Adrian-Nicolae Popescu ECHIPA DE SERVICIU: Responsabil de număr: Dorin Măran Secretar de redacție: Gabriela Nițu PUBLICITATE: Tel/Fax: 0722.625.622 DIFUZARE: Tel/Fax: 021.317.89.65 Nicușor Dinca (director) 0722.625.622, Simion Ionescu FINANCIAR-CONTABIL: Cont: R074 BACX 0000 0030 0016 0000 (LEI) Unicredit Țiriac Bank SA - Sucursala Panduri Cont: B024 BNCB 0072 0496 8985 0001 B.C.R. - Sector 1, București COLEGIUL DE REDACȚIE: ECATERINA BÂTRÂNEANU Președintă a Consiliului de Administrație Tel Fax: 021.317.89.66 GEORGE CUȘNARENCU Redactor șef DOREL DORIAN, ADRIAN HOAJĂ, PAUL IOAN Cititorii din strâinatate se pot abona prin Casa Editoriala „Magazin” S.R.L. Piața Presei Libere nr.1, sector 1, București, România Fax: 021.317.89.66 Redactorii semnatari ai articolelor publicate în revistă sunt direct răspunzători, material și din punct de vedere juridic, pentru exactitatea și corectitudinea celor relatate. Revista își declină orice responsabilitate. TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ: *4 .MAGAZIN” Gabriela Nițu, Rodica Nițu Tiparul: INTACT S.A.J