Magazin, iulie-decembrie 2017 (Anul 60, nr. 27-52)

2017-07-06 / nr. 27

Cel puțin în­ perioada copilăriei, oare există vreo ființă umană care să nu seri înfricoșat de întuneric? Ca să nu mai vorbim că există și destul de mulți adulți de-a dreptul îngroziți numai la ideea că și-ar putea petrece­­ să zicem­­ o noapte în întuneric, de unii singuri. Sau nu neapărat singuri, dar, oricum, lipsiți de lumină. De unde vine acest sentiment ce pare o reminiscență tenebroasă a vieții subterane a oamenilor primitivi? Teama de „prezența” și negarea „absenței” Oamenii de știință oferă o expli­cație surprinzătoare: frica de întuneric e motivată de alterarea reperului nos­tru senzorial dominant: văzul. Atunci, realitatea face loc imaginarului, so­licitat de celelalte simțuri și în special de auz. Un pocnet în întuneric: e un hoț? poate o fantomă? Noaptea nu înseamnă numai o absență (a luminii), ci mai ales o pre­zență (a întunericului). „Tocmai de acolo vin spaimele și un soi de teamă interioară pe care obscuritatea nopții le face să fie resimțite aproape de fiecare om.” - scria Buffon în secolul al XVIII-lea în „Istoria naturală”. Iar dacă majoritatea adulților au învățat să-și coordoneze această frică, în schimb ea e foarte frecventă la copii mai ales în jurul vârstei de 18-24 de luni, o etapă importantă a dezvoltării psihomotorie. Ea este legată de sentimentul de abandon, mult mai apăsător în întuneric. De altfel, copilul începe să coboare singur din pat, iar ab­sența luminii perturbă raportarea sa la spațiul înconjurător. In ge­neral, această angoasă dispare în jurul vârstei de 6 ani, dar instinc­tul nostru de supraviețuire ne împinge să ne menținem neîncrederea în obscuritate pe toată durata existen­ței noastre. în toate culturile care au fost studiate aprofundat, noaptea este asociată cu pericolul, afir­mă antropologul Jacques Gali­­nier. Pericol posibil sau pericol imaginar. Obscuritatea face cor­pul și obiectele, bunurile mate­riale mai vulnerabile și deci acestea devin obiectul unei pro­tecții speciale. In Roma antică, de exemplu, hoții care acționau noaptea erau pedepsiți mai aspru. Sub influ­ența creștinismului, imaginarul colectiv occidental a asociat noaptea cu tenebrele, cu moar­tea și cu păcatul. Ea este ambi­valentă și în alte culturi. Popu­lația Yukuna din Columbia amazoniană, de pildă, nu are în­credere în starea de veghe di­urnă; în mentalul lor, numai noaptea este capabilă să determine cir­culația științei șamanilor. Tot noaptea constituie și momentul propice pentru ritualurile de inițiere, deoarece ea este sinonimă cu transfor­marea și cu renașterea. Tinerele din rândul populației apare mescalero, ca­re sălășluiesc în apropierea zonei White Mountains din Statele Unite, dansează toată noaptea în jurul unui foc, atunci când este Lună Plină în iu­lie, pentru a deveni femei adulte! Frica de întuneric Ritualuri nocturne de maturizare Din nou despre neologisme De-a lungul timpurilor limba română a suferit o serie de influențe. Nu e vorba de conlocuirea pașnică între români și alte na­ționalități, ci de avalanșa cuvintelor grecești, latinești, italienești sau franțuzești, folosite în special de persoanele „subțiri”, care se mândreau cu o anumită educație. E suficient să rememorăm comediile lui Vasile Alec­­sandri sau „Trei crai de la Răsărit” de B.R Hașdeu sau multe­ alte opere din epocile respective. în perioada interbelică au existat influența franceză și cea germană, dar cele mai multe cuvinte erau necesare, dată fiind evoluția tehnică și cea socială. în zilele noastre, influența engleză este atât de puternică încât de multe ori se uită complet limba română. Nu este vorba de cuvintele legate de calculator ___ - influență absolut firească - ci de acelea folosite cu ifos de anumite persoane care vor cu orice chip să se dea mari cunos­cători ai limbii lui Shakespeare. Am auzit astfel la tv, mulți români care altfel vorbesc o limbă destul de corectă, uitând că există în română expresiile, „cu toate că”, „în orice caz” sau cuvântul „oricum” și au adoptat en­glezescul „anyway” pe care îl aruncă dega­jat în conversație. Pare - pentru ei - o dovadă de rafina­ment, dar de fapt rămâne doar un barbarism ridicol, evidențiind snobismul vorbitorului , respectiv. (I.S.) . Nr. 27 (3106) din 6 iulie 2017 De fapt, nu poți s-o faci! Potrivit cercetătorilor de la Institutul de neurologie din University College, Londra, este imposibil să ne gâdilăm singuri pur și simplu deoarece creierul nostru nu ține cont de o asemenea stimulare. Oamenii de știință au putut identifica în urma examenului prin rezonanță magnetică (RMN) o zonă cerebrală care se activează atunci când ne gâdilăm „direct”: aceasta avertizează restul creierului să nu țină cont de aceste senzații. De fapt, vorbim despre un filtru, un mecanism care permite selectarea informațiilor inutile, astfel încât întregul organism să se păstreze vigilent față de adevăratele amenințări. Prin urmare, creierul se poate concentra astfel asupra senzațiilor provocate de evenimente exterioare organismului: înțepături de insecte, atacuri ale unor prădători etc. și să rămână concentrat pe informațiile vitale. Oarecum mai banal, dar la fel de important, în viața cotidiană tocmai acest filtru cerebral ne permite să ignorăm presiunea exercitată asupra bolții plantare atunci când mergem sau mișcările ochilor atunci când citim indiferent ce fel de text. Pesticidele și informarea eronată Agenția Anses a făcut o constatare mai mult decât îngrijorătoare privitoare la o lipsă masivă de date referitoare la expunerea la pesticide a lucrătorilor din agricultură. De altfel, în 2014 ea a lansat un apel la contribuția pentru recoltarea de informații cu prioritate de la agenții europeni, asociații, oameni de știință etc. ste adevărat că există nu­meroase date, însă ele pro­vin din studii efectuate de industriași, care au un in­discutabil interes economic în ceea ce privește vânzările acestor produse chimice. Mai mult, pe lângă problema informațiilor, agenția a con­statat și lacune în reglementari și în purtarea de echipamente de protecție, care lipsesc de foarte multe ori în acti­vitățile efective. Această penurie de informații este revelatoare în măsura în care se subes­timează efectele nefaste ale produselor fitosanitare asupra omului. Totuși, în 2012, maladia Parkinson a fost recu­noscută ca boală profesională legată de utilizarea pesticidelor, iar în 2014 un studiu american a stabilit o legătură între expunerea la pesticide, autism și tulburările de comportament, în anul 2013, un studiu Inserm pu­sese în evidență o altă legătură între ex­punerea la pesticide și numeroase alte patologii (cancere, maladii neurodege­­nerative, malformații ale fetusului etc.), iar în 2015 au fost clasificate ofi­cial cancerigene de către Organizația Mondială a Sănătății 5 pesticide (gly­­phosat și insecticide). Care este efectul concret al acestor influențe nocive? Ansel reamintește că în 2010 peste 1 milion de persoane din Franța aveau o activitate profesională regulată în domeniul agricol, fără a lua în calcul și muncitorii sezonieri și sta­giarii. Dar pe lângă profesioniști mai intră în discuție și familiile lucrătorilor agricoli, precum și riveranii zonelor tratate care sunt afectați în aceeași mă­sură. Dincolo de impactul de mediu, Ansel subliniază imensele riscuri le­gate de sănătate cărora le sunt expuși toți acești oameni, victime ale unei in­dustrializări forțate, avide de obținerea rapidă de avantaje materiale, goană oarbă, fără scrupule, în care viața omu­lui nu mai valorează ceva decât atât timp cât poate produce bani!... Pagină realizată de ADRIAN-NICOLAE POPESCU E Săptămânalul „Magazin” este editat de CASA EDITORIALĂ „MAGAZIN” S.R.L. Easa înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului București sub nr. 1­40/2623/1991 din 8 mai 1991. Adresa: București sector 1, Piața Presei Libere nr.1, cod. 013701. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE: ECATERINA BATRÂNEANU­­Președintă GEORGE CUȘNARENCU­­Administrator NICUȘOR DINCA - Administrator ISSN 0258-1523 REDACȚIA: Telefon: 021.317.89.64 Paul Ioan, Dorin Măran, Irina Stoica, Ionel Cojocar, Adrian-Nicolae Popescu Responsabil de număr: Ionel Cojocam Secretar de redacție: Gabriela Nițu PUBLICITATE: Tel.: 0722.625.622 DIFUZARE: TeleFax: 021.317.89­65 Nicușor Dinca (director)­­ 0722.625.622, Simion Ionescu FINANCIAR-CONTABIL: Cont R074BACK 0000 0030 0016 0000 (Ш) Unicredit Țiriac Bank SA - Sucursala Panduri Cont No24 BNC8 0072 0496 8985 0001 B.C.R. - Sector 1, București COLEGIUL DE REDACȚIE: ECATERINA BATRÂNEANU Președintă a Consiliului de Administrație Tel­ Fax: 021.317.89.66 GEORGE CUȘNARENCU Redactor-șef ADRIAN HORJA, PAUL IOAN, MELANIA CONSTANTINIU Cititorii din străinătate se pot abona prin Casa Editoriala „Magazin” S.R.L. Piața Presei Libere nr.1, sector 1, București, România Fax: 021.317.89.66­1. ,­­siNvS . Redactorii semnatari ai articolelor publicate in revista sunt direct răspunzători, material și din punct de vedere juridic, pentru exactitatea și corectitudinea celor relatate. Revista își declină orice responsabilitate. TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ: „MAGAZIN” Gabriela Nițu, Rodica Nițu Tiparul: TIPOMEDIA PROD S.R.L. Jf

Next