Magazin, iulie-decembrie 2017 (Anul 60, nr. 27-52)
2017-07-06 / nr. 27
Cel puțin în perioada copilăriei, oare există vreo ființă umană care să nu seri înfricoșat de întuneric? Ca să nu mai vorbim că există și destul de mulți adulți de-a dreptul îngroziți numai la ideea că și-ar putea petrece să zicem o noapte în întuneric, de unii singuri. Sau nu neapărat singuri, dar, oricum, lipsiți de lumină. De unde vine acest sentiment ce pare o reminiscență tenebroasă a vieții subterane a oamenilor primitivi? Teama de „prezența” și negarea „absenței” Oamenii de știință oferă o explicație surprinzătoare: frica de întuneric e motivată de alterarea reperului nostru senzorial dominant: văzul. Atunci, realitatea face loc imaginarului, solicitat de celelalte simțuri și în special de auz. Un pocnet în întuneric: e un hoț? poate o fantomă? Noaptea nu înseamnă numai o absență (a luminii), ci mai ales o prezență (a întunericului). „Tocmai de acolo vin spaimele și un soi de teamă interioară pe care obscuritatea nopții le face să fie resimțite aproape de fiecare om.” - scria Buffon în secolul al XVIII-lea în „Istoria naturală”. Iar dacă majoritatea adulților au învățat să-și coordoneze această frică, în schimb ea e foarte frecventă la copii mai ales în jurul vârstei de 18-24 de luni, o etapă importantă a dezvoltării psihomotorie. Ea este legată de sentimentul de abandon, mult mai apăsător în întuneric. De altfel, copilul începe să coboare singur din pat, iar absența luminii perturbă raportarea sa la spațiul înconjurător. In general, această angoasă dispare în jurul vârstei de 6 ani, dar instinctul nostru de supraviețuire ne împinge să ne menținem neîncrederea în obscuritate pe toată durata existenței noastre. în toate culturile care au fost studiate aprofundat, noaptea este asociată cu pericolul, afirmă antropologul Jacques Galinier. Pericol posibil sau pericol imaginar. Obscuritatea face corpul și obiectele, bunurile materiale mai vulnerabile și deci acestea devin obiectul unei protecții speciale. In Roma antică, de exemplu, hoții care acționau noaptea erau pedepsiți mai aspru. Sub influența creștinismului, imaginarul colectiv occidental a asociat noaptea cu tenebrele, cu moartea și cu păcatul. Ea este ambivalentă și în alte culturi. Populația Yukuna din Columbia amazoniană, de pildă, nu are încredere în starea de veghe diurnă; în mentalul lor, numai noaptea este capabilă să determine circulația științei șamanilor. Tot noaptea constituie și momentul propice pentru ritualurile de inițiere, deoarece ea este sinonimă cu transformarea și cu renașterea. Tinerele din rândul populației apare mescalero, care sălășluiesc în apropierea zonei White Mountains din Statele Unite, dansează toată noaptea în jurul unui foc, atunci când este Lună Plină în iulie, pentru a deveni femei adulte! Frica de întuneric Ritualuri nocturne de maturizare Din nou despre neologisme De-a lungul timpurilor limba română a suferit o serie de influențe. Nu e vorba de conlocuirea pașnică între români și alte naționalități, ci de avalanșa cuvintelor grecești, latinești, italienești sau franțuzești, folosite în special de persoanele „subțiri”, care se mândreau cu o anumită educație. E suficient să rememorăm comediile lui Vasile Alecsandri sau „Trei crai de la Răsărit” de B.R Hașdeu sau multe alte opere din epocile respective. în perioada interbelică au existat influența franceză și cea germană, dar cele mai multe cuvinte erau necesare, dată fiind evoluția tehnică și cea socială. în zilele noastre, influența engleză este atât de puternică încât de multe ori se uită complet limba română. Nu este vorba de cuvintele legate de calculator ___ - influență absolut firească - ci de acelea folosite cu ifos de anumite persoane care vor cu orice chip să se dea mari cunoscători ai limbii lui Shakespeare. Am auzit astfel la tv, mulți români care altfel vorbesc o limbă destul de corectă, uitând că există în română expresiile, „cu toate că”, „în orice caz” sau cuvântul „oricum” și au adoptat englezescul „anyway” pe care îl aruncă degajat în conversație. Pare - pentru ei - o dovadă de rafinament, dar de fapt rămâne doar un barbarism ridicol, evidențiind snobismul vorbitorului , respectiv. (I.S.) . Nr. 27 (3106) din 6 iulie 2017 De fapt, nu poți s-o faci! Potrivit cercetătorilor de la Institutul de neurologie din University College, Londra, este imposibil să ne gâdilăm singuri pur și simplu deoarece creierul nostru nu ține cont de o asemenea stimulare. Oamenii de știință au putut identifica în urma examenului prin rezonanță magnetică (RMN) o zonă cerebrală care se activează atunci când ne gâdilăm „direct”: aceasta avertizează restul creierului să nu țină cont de aceste senzații. De fapt, vorbim despre un filtru, un mecanism care permite selectarea informațiilor inutile, astfel încât întregul organism să se păstreze vigilent față de adevăratele amenințări. Prin urmare, creierul se poate concentra astfel asupra senzațiilor provocate de evenimente exterioare organismului: înțepături de insecte, atacuri ale unor prădători etc. și să rămână concentrat pe informațiile vitale. Oarecum mai banal, dar la fel de important, în viața cotidiană tocmai acest filtru cerebral ne permite să ignorăm presiunea exercitată asupra bolții plantare atunci când mergem sau mișcările ochilor atunci când citim indiferent ce fel de text. Pesticidele și informarea eronată Agenția Anses a făcut o constatare mai mult decât îngrijorătoare privitoare la o lipsă masivă de date referitoare la expunerea la pesticide a lucrătorilor din agricultură. De altfel, în 2014 ea a lansat un apel la contribuția pentru recoltarea de informații cu prioritate de la agenții europeni, asociații, oameni de știință etc. ste adevărat că există numeroase date, însă ele provin din studii efectuate de industriași, care au un indiscutabil interes economic în ceea ce privește vânzările acestor produse chimice. Mai mult, pe lângă problema informațiilor, agenția a constatat și lacune în reglementari și în purtarea de echipamente de protecție, care lipsesc de foarte multe ori în activitățile efective. Această penurie de informații este revelatoare în măsura în care se subestimează efectele nefaste ale produselor fitosanitare asupra omului. Totuși, în 2012, maladia Parkinson a fost recunoscută ca boală profesională legată de utilizarea pesticidelor, iar în 2014 un studiu american a stabilit o legătură între expunerea la pesticide, autism și tulburările de comportament, în anul 2013, un studiu Inserm pusese în evidență o altă legătură între expunerea la pesticide și numeroase alte patologii (cancere, maladii neurodegenerative, malformații ale fetusului etc.), iar în 2015 au fost clasificate oficial cancerigene de către Organizația Mondială a Sănătății 5 pesticide (glyphosat și insecticide). Care este efectul concret al acestor influențe nocive? Ansel reamintește că în 2010 peste 1 milion de persoane din Franța aveau o activitate profesională regulată în domeniul agricol, fără a lua în calcul și muncitorii sezonieri și stagiarii. Dar pe lângă profesioniști mai intră în discuție și familiile lucrătorilor agricoli, precum și riveranii zonelor tratate care sunt afectați în aceeași măsură. Dincolo de impactul de mediu, Ansel subliniază imensele riscuri legate de sănătate cărora le sunt expuși toți acești oameni, victime ale unei industrializări forțate, avide de obținerea rapidă de avantaje materiale, goană oarbă, fără scrupule, în care viața omului nu mai valorează ceva decât atât timp cât poate produce bani!... Pagină realizată de ADRIAN-NICOLAE POPESCU E Săptămânalul „Magazin” este editat de CASA EDITORIALĂ „MAGAZIN” S.R.L. Easa înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului București sub nr. 140/2623/1991 din 8 mai 1991. Adresa: București sector 1, Piața Presei Libere nr.1, cod. 013701. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE: ECATERINA BATRÂNEANUPreședintă GEORGE CUȘNARENCUAdministrator NICUȘOR DINCA - Administrator ISSN 0258-1523 REDACȚIA: Telefon: 021.317.89.64 Paul Ioan, Dorin Măran, Irina Stoica, Ionel Cojocar, Adrian-Nicolae Popescu Responsabil de număr: Ionel Cojocam Secretar de redacție: Gabriela Nițu PUBLICITATE: Tel.: 0722.625.622 DIFUZARE: TeleFax: 021.317.8965 Nicușor Dinca (director) 0722.625.622, Simion Ionescu FINANCIAR-CONTABIL: Cont R074BACK 0000 0030 0016 0000 (Ш) Unicredit Țiriac Bank SA - Sucursala Panduri Cont No24 BNC8 0072 0496 8985 0001 B.C.R. - Sector 1, București COLEGIUL DE REDACȚIE: ECATERINA BATRÂNEANU Președintă a Consiliului de Administrație Tel Fax: 021.317.89.66 GEORGE CUȘNARENCU Redactor-șef ADRIAN HORJA, PAUL IOAN, MELANIA CONSTANTINIU Cititorii din străinătate se pot abona prin Casa Editoriala „Magazin” S.R.L. Piața Presei Libere nr.1, sector 1, București, România Fax: 021.317.89.661. ,siNvS . Redactorii semnatari ai articolelor publicate in revista sunt direct răspunzători, material și din punct de vedere juridic, pentru exactitatea și corectitudinea celor relatate. Revista își declină orice responsabilitate. TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ: „MAGAZIN” Gabriela Nițu, Rodica Nițu Tiparul: TIPOMEDIA PROD S.R.L. Jf