Magazin, ianuarie-iunie 2018 (Anul 61, nr. 1-26)
2018-01-11 / nr. 1-2
SERIE NOUĂ - 1382 • ANUL LXI • 11 IANUARIE 2018 • 16 PAGINI • 2 Nr. 1-2 (3132) E-mail: redactia.revistamagazin@yahoo.com • redactia.revistamagazin@gmail.com • redactia@revistamagazin.ro SĂPTĂMÂNAL CULTURAL - ȘTIINȚIFIC INDEPENDENT Femina club Pentru dumneavoastră, doamnă Noutăti pe raftul cu promisiuni de slăbit rapid Dosarele frumuseții De sezon Consultații fără plată „Caracterul fără inteligență face mult. Inteligența fără caracter nu face nimic.” Un clasament al celor mai interesante știri științifice ale anului care a trecut e greu de făcut și cu atât mai greu este să prezici ce evenimente științifice vor domina anul pe care o începem. Și totuși... ute de informații științifice lansate de agențiile globale de știri ne bombardează zilnic, ca să nu mai vorbim de studiile realizate pe orice domeniu, de la astronomie, la arheologie, Pământ, Univers, legume și clipitul din ochi. Dar, dacă ar trebui să ne oprim la o descoperire a anului care a trecut, putem să alegem una cu adevărat importantă: undele gravitaționale. După cum aflam din sursă Agerpres, anul trecut Premiul Nobel pentru Fizică a fost atribuit pentru detectarea undelor gravitaționale, precum și pentru conceperea și perfecționarea detectoarelor de unde gravitaționale LIGO (SUA) și VIRGO (Italia). Distincția a fost atribuită fizicianului german Rainer Weiss și cercetătorilor americani Barry C. Barish și Kip S. Thome. Astfel, se poate spune că a început o nouă eră în astronomie, odată cu detectarea în premieră a undelor gravitaționale și a luminii provenite din ciocnirea și fuziunea cataclismică a două „cadavre stelare” superdense, cunoscute drept stele neutronice, după cum transmite NASA. .Această descoperire oferă, printre altele, și dovada că ciocnirile dintre stele neutronice reprezintă principala sursă de aur, platina și alte O altă știre pentru cei care sunt fascinați de Univers mai mult decât de organismul uman, a fost cea referitoare la ipotetica Planetă X, denumită de unii planeta Nibiru sau Planeta 9, care ar exista undeva pe la limitele Sistemului nostru solar, compus din (doar) opt planete vizibile. Astronomii au primit un impuls tocmai din partea NASA care crede că Nibiru există, având chiar și dovezi, tocmai ând alți cercetători susțin că totul este o aiureală. Aflam anul trecut, dintr-un comunicat al Agenției spațiale americane că dovezile existenței lui Nibiru, numeroase, sunt de fapt „dovezi indirecte”, dar, cu toate acestea, că ar fi greu să ne imaginăm Sistemul nostru solar fără această planetă nevăzută. O logică oarecum contorsionată logic, de genul „ceva nu există, dar e greu să trăim fără acel ceva”. Pentru a-i ajuta pe cercetători în demersurile lor viitoare, NASA a realizat și un portret al planetei nevăzute: ea este de aproximativ 10 ori mai masivă decât Terra și se află la mare distanță, la marginea Sistemului Solar, de aproximativ 20 de ori mai departe de Soare decât planeta Neptun (care se află la o distanță medie față de Soare de 4,5 miliarde de kilometri). In plus, deși nu există, Planeta 9 ar realiza o rotație completă în jurul Soarelui întrun interval de timp de până la 20.000 de ani, semnată în istorie, mai exact în paginile Vechiului Testament. De ce este importantă această descoperire, dacă data este exactă? Specialiștii de la Universitatea Cambridge susțin că descoperirea i-a ajutat la explicarea unui text din Cartea lui Iosua din Vechiul Testament. în textul biblic se menționează că după ce Iosua i-a condus pe israeliți în Canaan - o regiune din Orientul Apropiat care cuprindea zona pe care se află astăzi Israel și Palestina- el a zis: „Oprește-te, soare, asupra Gabaonului, și tu, lună, asupra văii Aialonului. Și soarele s-a oprit, și luna și-a întrerupt mersul, până ce poporul s-a răzbunat pe vrăjmașii lui”. Și cum e greu de presupus că Soarele și Luna s-au oprit pe cer, profesorul Colin Humphreys de la Universitatea Cambridge e convins că „dacă aceste cuvinte descriu o observație reală, ele reflectă un eveniment astronomic important” și anume că „soarele și luna nu au mai făcut ce făceau în mod normal, ele au încetat să strălucească”. Humphreys și coautorul studiului Graeme Waddington nu sunt primii care sugerează că acest text din Biblie ar putea face referire la o eclipsă, însă până acum istoricii au susținut că este imposibil să stabilească cu exactitate această posibilitate. In plus, anterior s-a avut în vedere doar varianta unei eclipse totale de soare, nu și pe cea a unei eclipse inelare, când luna trece prin dreptul soarelui însă este prea departe de acesta pentru a acoperi în totalitate discul său, susțin oamenii de știință britanici de la Cambridge. Și atunci cum s-a produs datarea acestui eveniment cosmic în istorie? Cercetătorii au dezvoltat ceea ce se numește un nou „cod de eclipsă” care ia în calcul variațiile în mișcarea de rotație a Pământului de-a lungul timpului. Astfel s-a ajuns la rezultatul scontat: singura eclipsă inelară de soare vizibilă din Canaan între anii 1.500 și 1.050 î.Hr. a avut loc la 30 octombrie 1207 î.Hr. dupa-amiaza în cazul în care estimările sunt corecte, descoperirea nu numai că stabilește momentul la care a avut loc cea mai veche eclipsă de soare înregistrată, însă le permite oamenilor de știință să dateze cu mai multă exactitate domniile lui Ramses cel Mare și a fiului său Merneptah. Cum? „Conform acestor noi calcule, domnia lui Merneptah a început în 1210 sau 1209 î.Hr. Pe baza a ceea ce se cunoaște din textele egiptene cu privire la durata domniilor lui și a tatălui său, înseamnă că Ramses cel Mare a domnit între 1276 și 1210 î.Hr., cu o precizie de plus sau minus un an, cele mai precise date disponibile”, a explicat profesorul Humphreys. Printre dovezile anterioare cu privire la cea mai veche eclipsă de soare înregistrată în istorie se numără cea prezentată de astronomul grec Ptolemeu care a pretins că un astfel de eveniment a fost observat pentru prima oară de babilonieni în luna martie 721 î.Hr. „ elemente mai grele decât fierul din Univers”. De acum poate să înceapă o febră a aurului în Univers, similară cu cea din Kondike, între 1896 și 1899. Nibiru e lângă noi? 5 948427 000140 Cu ochii pe Soare Istoria se împletește cu știința, atunci când am aflat că „prima eclipsă solară înregistrată în istorie ar fi avut loc la 30 octombrie 1207 î.Hr. dupa-amiaza”, conform unui studiu preluat de Agerpres. Ar 67 astfel, cea mai veche eclipsă solară con