Magazin, iulie-decembrie 2018 (Anul 61, nr. 27-52)

2018-07-05 / nr. 27

www.revistamagazin.ro Nr. 27 (3157) E-mail: redactia.revistamagazin@yahoo.com • redactia.revistamagazin@gmail.com • redactia@revistamag SĂPTĂMÂNAL CULTURAL - ȘTIINȚIFIC INDEPENDENT FERMELE VIITORULUI garanția unei agriculturi durabile fb JB ȘI CONCEPTUL „schim­­b TM ”Ш barile climatice”, cel 1 Л fel denumit false”’ ”împotriva cărora se îndreaptă acum într-un efort anunțat cu tam-tam mediatic chiar creatorii lor, a devenit un subiect trendy deși el exista de când exista presa. Foarte interesant a fost faptul că despre „știrile false” nu s-a vorbit decât imediat după ce la alegerile prezidențiale din SUA din 2016 a ieșit victorios candi­datul republican, în ciuda tuturor prognozelor (false și ele?) care susțineau candidatul democrat, înțelegem câ „știrile false” sunt o calamitate, dar cum de nici­­unul din cavalerii de azi ai cru­ciadei împotriva lor nu pomenea nimic în urmă cu câțiva ani? Și cum a fost descoperit atât de brusc conceptul de „știri false”? Azi, când nici măcar în știrile meteo nu mai poți avea încre­dere, ele fiind „confate” pentru a satisface diverse interese (ale turismului, ale consumului, ale celor care vor să terifieze ascul­tătorii). De „calitatea” presei era conștient, în urmă cu mai bine de o suta de ani însuși scriitorul american Mark Twain, са [UNK]е scria ca „daca nu citești presa ești neinformat, dar daca citești presa ești dezinformat”. Daca asta se întîmpla atunci, ce putem spune azi despre presâ, care s-a alterat de un milion de ori mai mult, mai ales dupa dezlănțuirea fără limite și reguli a „presei” online? A acestei „prese” ridica­ta în slavi chiar de Institutul Reuters, care vrea sa ne convin­gă cu orice preț că trebuie băga­tă în seamă chiar și de presa cla­sica (tipărită), aflată oricum pe duca! Așadar ideea actuala de „știri false” și ideea că o compa­nie ca Google și-a propus să ne salveze de ele nu pot ascunde decât scopuri obscure, subtera­ne. Dovada ca nu se definește exact ce sunt acestea, în schimb Google știe deja cum să ne sca­pe de ele! De ce acum și nu acum doi-trei ani, de pildă? Nu căutați răspunsul, el nu există. Exista doar un nor de praf sub care se ascund, în realitate, în­cercări de control al știrilor, de cenzurare a știrilor, prin inter­mediul unor algoritmi creați în Silicon Valley pentru niște „ro­boți” înzestrați cu Inteligența Artificiala, creați tot acolo. Sa ne aducem aminte ca Boss-ul Facebook recunoștea ca a manipulat intențiile de vot la alegerile prezidențiale din 2016 în SUA. După aceea, același boss a fost prins ca a influențat alege­rile nu doar în SUA, ci și prin unele țări din Europa. Și sunt acum inventate „știrile false” care fac rău! Inventăm apa calda? » Dupa Facebook, a venit rândul Google de a fi criticat ca a contribuit la „declinul presei” prin prolifera­rea dezinformării. Acum Goo­gle vrea sa dea certificate de buna purtare marilor companii de pre­sa care transmit doar „știri rea­le”! Cum? Prin introducerea unor „ro­boți” superinteligenți care sa se­pare „știrile false”, de cele „bune”! Dar cum se face distincția co­recta între aceste categorii? Google spune ca va ajuta pre­sa (?) „să limiteze efectele adver­se ale algoritmilor, care au ten­dința de a prioritiza doar anumite medii ori subiecte în defavoarea altora” după cum transmite Ager­pres. Pentru mulți experți genul asta de măsuri cam bate la ochi. Chiar daca, oficial Google de­clara ca masurile sunt „parte a eforturilor sale de a elimina dez­informarea și de a-i ajuta pe uti­lizatori să spargă bula filtrelor prin care se crea tendința de a menține cititorul captiv în pro­priile convingeri în detrimentul lărgirii orizonturilor sale”. Cu versiunea sa numită „Goo­gle News”, se dorește „aducerea la lumină a știrilor care vă inte­resează din surse de încredere, oferindu-ve în același timp o ga­mă variată de perspective asu­pra evenimentelor”. „Surse de încredere”, dar cine stabilește care sunt acestea? Ce instanța? Algoritmii? Și apoi, se caută „reabilita­rea presei” sau maximizarea profiturilor obținute din publi­citate ale grupului Google? Nu toți experții au încredere în al­goritmi, care s-ar dori imparți­ali, dincolo de subiectivitatea umană. Ei sunt, însă, creați de oameni pentru a executa ceea ce au fost progra­mați. Imparțiali­tatea algoritmi­lor este o fantezie mult mai saraca decât cele erotice. „De mult timp exista o fantezie cu privire la ști­rile personalizate (algoritmic)”, spunea Mere­dith Broussard, care predă jur­nalism la Uni­versitatea din New York. .Ni­meni nu a fă­­cut-o vreodată bine și cred ca cei care concep știri și editorii de pagini (de internet) se descurcă foarte bine în ceea ce privește sortarea”, adăuga ea. Până la urma, putem uita de controversa „știri false”, „știri bune”. Acest „moft” se reduce la profituri. Pentru Dan Kenne­dy, profesor de jurnalism la Uni­versitatea Northeastern, aceste „Educația este ceea ce rămâne după ce ai uitat tot ceea ce ai învățat în școală.” Albert Einstein măsuri preconizate de Google par a avea un efect pozitiv pen­tru ecosistemul presei. „Timp de mulți ani, Google a refuzat să împartă veniturile din publicita­te cu grupurile de presâ sub pre­textul ca Google le aducea trafic și că ținea de acele organizații să se descurce sâ găsească o moda­litate pentru monetizarea trafi­cului”, a subliniat el. „Acum, când peste 90% din totalul noilor venituri publicitare digitale merg la Google și Facebook, Google ajunge în sfârșit să recunoască faptul că trebuie sâ încerce alt­ceva”, a mai declarat Kennedy. Nicholas Diakopoulos, spe­cialist în jurnalism digital la Universitatea Northwestern, se întreabă ce sunt acelea „surse de încredere”? După el, schimba­rea pare o idee bună, poate „pen­tru cei mari sau (editorii) care și-au dat seama cum să se joace cu algoritmul”, dar cum rămâne „cu site-urile de știri locale, cu site-uri noi de știri care nu au un palmares?”. Ei bine, despre aceleași „sur­se de încredere” vorbea și Mark Zuckerberg când declara cu câ­teva luni în urmă „că va favo­riza sursele de încredere, la sfa­tul utilizatorilor”, dar asta doar după ce a ieșit la iveală scanda­lul Analytica pentru care încă încearcă explicații timide, chiar în Europa. Până la urmă, nu este vorba de „știri false”, în realitate, ști­rile false sunt sinonime cu exis­tența presei de când există ea. „Știri false” vor exista chiar și după eforturile conjugate (de o­­chii lumii) ale Google și Face­book. Ele sunt azi posibile cu atât mai mult cu cât exista o su­medenie de dispozitive digitale de manipulare a informației (prin abolirea verificării din trei surse, prelucrarea imaginilor fo­to și video cu programe digitale specializate). Informația este manipulare. Manipularea este dezinformare. Problema este că abia acum s-a descoperit sau a ieșit la iveală o mașinărie digitală, o escrocherie digitala, de manipulare a populați­ei globului, cititori și utilizatori, care se ascundea sub faldurile grele ale unui motor de căutare și ale „media de socializare”. GEORGE CUȘNARENCU n 5 948427 000140 27 DUPA FACEBOOK, A VENIT RÂNDUL GOOGLE DE A FI CRITICAT C A CONTRIBUIT LA „DECLINUL PRESEI" PRIN PROLIFERAREA DEZINFORMĂRII. « 7<3pT»

Next