Magazin, iulie-decembrie 2019 (Anul 62, nr. 27-52)
2019-07-04 / nr. 27
Nr. 27 (3208) din 4 iulie 2019 Prin 2022, un sistem de propulsie pe baza fuziunii nucleare ar putea trimite o rachetă pământeană în spațiu, reducând semnificativ durata de zbor până la planetele îndepărtate ale Sistemului Solar. Dezvoltatorii fuziunii directe, care exploatează o formă de fuziune nucleară, susțin că tehnologia lor ar putea reduce timpul în care o navetă spațială ajunge pe Saturn de la șapte ani la doar doi. De asemenea, călătoria spre Pluto, care cu navetele deja existente ar dura cel puțin nouă ani, va necesita cinci ani cu o rachetă propulsată de fuziunea nucleară. Revoluționarul motor, dezvoltat de specialiștii de la Princeton Plasma Physics Laboratory, funcționează utilizând un amestec de heliu-3 și deuteriu, o versiune modificată de hidrogen, cu un neutron în nucleu, amestec combinat cu plasmă fierbinte. Reacția produsă generează o cantitate enormă de energie, cu degajare minimă de radiații, și este îndreptată spre exterior, pentru a genera propulsie. Tehnologia va exploata, totodată, masiva cantitate de căldură generată de folosirea a ceea ce este cunoscut drept „motor cu ciclu Brayton”, pentru a transforma în electricitate acest produs secundar al reacției de fuziune. Nu doar că motorul futurist va putea propulsa naveta până la destinație mult mai rapid decât prin metodele tradiționale, dar el va ajuta la conservarea energiei, astfel încât, odată ajunși la destinație, astronauții să poată întreprinde misiuni și mai îndelungate, pe distanțe și mai mari. Există o singură problemă: obținerea fuziunii nucleare. Ceea ce, apreciază specialiștii, se va putea realiza după 2020, prin noi metode, precum constrângerea magnetică, pentru a menține stabilă pentru mai mult timp plasma de densitate scăzută și pentru a încălzi materia suficient de mult cât să se obțină fuziunea. Pământ-Saturn, în doar doi ani? Aplicația care detectează mâncarea stricată Telefoanele inteligente, un gadget pe care, în zilele noastre, aproape orice locuitor din țările dezvoltate îl deține, ar putea avea, pe lângă numeroasele funcții și aplicații, și una de-a dreptul vitală. Grație unui senzor a cărui fabricare costă doar zece cenți (aproximativ 50 de bani românești), telefoanele inteligente își pot avertiza proprietarul când o mâncare a expirat. Senzorii de prospețime pe care aplicațiile de mobil îi pot depista, interpretându-le datele transmise, au fost dezvoltați de o echipă de cercetători britanici și pot detecta gazele emise de carnea de animale, inclusiv de pește care s-a stricat. Ieftine și prietenoase cu mediul, gadgeturile vor reduce considerabil irosirea hranei și poluarea cu plastic, putând chiar duce la scăderea prețurilor din magazine. Potrivit inventatorilor săi, aplicația ar putea înlocui total, în cel mult trei ani, etichetele clasice de tipul „a se consuma înainte de...”, fiind aplicabilă și la produse lactate sau la alte tipuri de alimente perisabile. „Deși sunt destinate siguranței noastre alimentare, etichetele actuale duc la aruncarea a sute de mii de produse alimentare comestibile încă, doar fiindcă ele au atins data de expirare. Statisticile demonstrează clar că în Marea Britanie unul din trei consumatori aruncă mâncarea doar pe baza faptului că ea a ajuns la data expirării, potrivit etichetelor. De fapt, aceste etichete nu sunt complet de încredere în ceea ce privește siguranța, pentru că un produs care nu este depozitat în condiții standard poate provoca grave afecțiuni gastrointestinale chiar dacă el se află, potrivit etichetei, în perioada de valabilitate”, explică dr. Filat Guder, de la Departamentul de Bioinginerie al Imperial College Londra, unul dintre autorii gadgetului. Grație noului senzor, numit PEGL (paper-based electrical gas sensor) și atașat unei hârtii speciale, pe bază de celuloză, introdusă în caserolele cu mâncare, orice emisie de gaze din interior va fi înregistrată. Va fi suficient apoi să apropiem telefonul inteligent de respectivele caserole, pentru a fi semnalată prezența de gaze asociate cu degradarea mâncărurilor, inclusiv amoniacul și trimethilamina. Dacă sunteți amator de excursii în locuri exotice, precum New Delhi și Beijing, ar fi bine să vă luați, la plecare, și o mască de gaze. Nu de alta, dar chiar și o vizită de doar o săptămână în asemenea locuri v-ar putea expune la niveluri periculoase de poluare, provocând tuse și dificultăți de respirație multă vreme după întoarcerea din vilegiatură. Dimpotrivă, vizitatorii unor orașe cu nivel scăzut de poluare, ca Londra sau Pragă nu manifestă niciun fel de simptome. Echipa de la Școala de medicină a Universității New York, care a realizat ineditul studiu, susține că marile orașe cu potențial turistic ridicat, dar și cu niveluri de poluare la fel de ridicate, trebuie să ia măsuri ecologice imediate, în contextul în care numărul turiștilor care călătoresc în alte țări va depăși 1,8 miliarde până în 2030. Studiul a fost efectuat pe 34 de voluntari cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani care au călătorit, ca turiști, în mai multe orașe din lume. Niciunul dintre ei nu avea afecțiuni respiratorii deja existente și au fost învățați de cercetători cum să-și măsoare singuri funcțiile plămânilor și ale inimii. Poluarea a fost măsurată după nivelul de particule de materie în atmosferă (smog). Orașele cu peste 100 micrograme de particule pe metru cub au fost considerate poluate masiv — în această categorie au intrat orașe precum Xian, în China, Ahmedabad și New Delhi, în India și Rawalpindi, în Pakistan. Alte orașe, ca Beijing și Shanghai, în China, și Milano, în Italia, au fost considerate poluate masiv doar în anumite luni ale anului. Printre orașele cu cel mai redus nivel de poluare — și pe care le puteți vizita, așadar, fără teamă - se numără Pragă Copenhaga, Reykjavik, Londra, Oslo, San Sebastian, Stockholm și Geneva. Oamenii din zilele noastre - în special tinerii - petrec atât de mult aplecați deasupra telefoanelor și a tabletelor încât în partea posterioară a craniilor lor încep să se dezvolte protuberanțe osoase, avertizează specialiștii. Cercetătorii atrag atenția că un număr tot mai mare de oameni au la baza craniului așa-numite „protuberanțe occipitale externe lărgite”. Considerate rarisime atunci când au fost pentru prima oară puse în discuție, în secolul XIX, ele sunt vizibile acum cu ochiul liber, la cei cu calviție, sau sesizabile la atingere. Cel mai frecvent, aceste protuberanțe se întâlnesc la tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani. Cercetătorii de la Universitatea Sunshine Coast, Queensland, care au realizat această descoperire, susțin că apariția de protuberanțe osoase reprezintă o remarcabilă adaptare evoluționistă - mușchii gâ- Telefoanele mobile tului având nevoie de bucăți mai mari de os pe care să se sprijine, în condițiile în care sunt suprasolicitați, din cauză că tinerii stau ore în șir cu capul aplecat asupra telefonului mobil sau a tabletei. Pentru a ajunge la această concluzie, savanții australieni au scanat peste o mie de cranii, aparținând unor persoane cu vârste de la 18 la 86 de ani. Ei afirmă că orele îndelungate petrecute pe telefon pun o presiune enormă pe părți ale corpului până acum destul de puțin folosite, ca mușchii gâtului, în special mușchii care conectează gâtul de partea posterioară a capului sunt suprasolicitați, în încercarea de a susține craniul într-o postură aplecată. Pe măsură ce acești mușchi devin mai mari și mai puternici, scheletul uman dezvoltă noi straturi de os, ca niște „pinteni”, pentru a întări și lărgi zona respectivă. Dronele și aburii alcoolului Recent, Parlamentul japonez a votat o lege privind conducerea vehiculelor aeriene fără echipaj uman, prin care este interzisă dirijarea acestora de către persoane aflate sub influența alcoolului. Oricine va fi prins că lansează o drona, deși este băut, se va face posibil, potrivit noului act legislativ, de o amendă de până la 5300.000 yeni (aproximativ 4.610$), dar pot executa chiar și până la un an de închisoare, dacă drona provoacă accidente. Oficialii susțin că măsura se aplică la drone de peste 200g greutate, iar această dispoziție vine după ce, în ultimii ani, la diverse festivaluri muzicale și chiar sărbători religioase, drone manevrate neglijent au căzut în mulțime, provocând rănirea spectatorilor. în 2017, de exemplu, o dronă de mari dimensiuni a fost lansată la un „festival al roboților” desfășurat în orașul Ogaki, din centrul Japoniei, urmând să-i „bombardeze” pe copiii aflați în public cu bomboane. Dar dispozitivul, deși acționat de un personal calificat, s-a prăbușit de la 10 m, rănind șase spectatori. De asemenea, a fost legiferat mai strict modul de operare a dronelor, pentru a avea dreptul de a înălța o dronă în centrele orașelor sau în apropierea aeroporturilor japonezilor li se cere acum să obțină mai întâi perimisiunea autorităților.