Magazin, ianuarie-iunie 2021 (Anul 64, nr. 1-25)

2021-06-10 / nr. 23

SĂPTĂMÂNAL CULTURAL - ȘTIINȚIFIC INDEPENDENT M­OSASAURII (din limba latină Mosa care în­seamnă „Meuse” și greaca sauris care în­seamnă „șopârlă”) cu­prind un grup de reptile marine mari dispărute în Cretacic, acum 66 milioane de ani. Primele rămășițe fosile au fost descope­rite într-o carieră de calcar de la Maastricht pe Meuse în 1764. In timp ce dinozaurii au do­minat uscatul, Mosasaurus și-a folosit coada lungă și membrele butucănoase, asemănătoare u­­nor palete, pentru a naviga prin apă, devorând prada cu fălcile sale masive și dinții ascuțiți, în formă de con. Mosasaurii au dominat ocea­nul în perioada Cretacicului târziu. Nu erau dinozauri de ma­re, ci un grup separat de reptile, mai strâns legate de șerpii și șo­­pârlele moderne. In ciuda faptului că paleon­tologii sunt la curent cu existența acestor animale acvatice de atâta vreme, exemplare destul de mul­te fiind răspândite în întreaga lu­me, mosasaurii nu au atins ni­ciodată aceleași niveluri de popularitate ca și dinozaurii, de­și erau creaturi impresionante. Mosasaurii s-au stins acum 65,5 milioane de ani în același eveniment de extincție în masă care a distrus dinozaurii, scrie LiveScience. De atunci, o spe­cie Mosasaurus a fost înviată, dar numai în mod fictiv, și anu­me în filmul de succes din 2015 „Jurassic World”, ocazie cu care profilul acestui puternic grup de reptile marine a căpătat oarecare notorietate publică. Speciile Mosasaurus sunt printre cei mai mari membri ai familiei mosasaur, potrivit Mu­zeului Dinozaurilor Philip J. Currie. Unul dintre cele mai mari exemplare găsite vreodată a fost identificat ca Mosasaurus hof­­fmanni, estimat cu o lungime de aproximativ 17 metri, potrivit unui studiu din 2014 publicat în revista Proceedings of the Zo­ological Institute RAS. Dar nu toți mosasaurii erau uriași. Unele specii, cum ar fi Xenodens calminectari, aveau doar dimensiunea unui delfin de talie mică, scrie LiveScience. Cel mai mare Mosasaurus ar fi fost comparabil ca mărime cu puternicul megalodon, un re­chin gigant care a dominat oceanele din epoca Mioce­­nului și Pliocenu­­lui mijlociu (în ur­mă cu 15,9 milioa­ne până la 2,6 milioane de ani), cu mult după dis­pariția mosasauri­lor în urmă cu 65,5 milioane de ani. Megalodonii ar fi putut ajunge până la 15-18 metri lungime, potrivit Muzeului de Istorie Naturală (NHM) din Londra. Niciunul dintre acești prădători, totuși, nu a fost vreo­dată la fel de mare ca balena al­bastră modernă, care poate ajunge până la 34 de metri lungime și este cel mai mare animal cunos­cut care a existat vreodată. Mosasaurii erau cei mai fe­roce prădători ai oceanului la sfârșitul perioadei Cretacice. Mosasaurii de talie mare ar fi mâncat probabil aproape orice fel de pradă pe care puteau să o prindă, inclusiv pești, rechini, păsări marine și chiar și alți mo­­sasauri, asta potrivit Serviciului Parcului Național al SUA. A­­cești mosasauri erau prădători de vârf și puteau fi comparați cu arcele moderne, în timp ce alte specii de mosasauri erau mai specializate și adaptate să mă­nânce crustacee, asemănătoare vidrelor de mare moderne, după cum scrie LiveScience. Au fost descoperite fosilele de mosasauri cu conținutul sto­macului intact, ceea ce i-a ajutat pe paleontologi să afle mai mul­te detalii despre strategiile lor de vânătoare. De exemplu, paleon­tologii din Canada au descoperit un exemplar din specia Mosasau­rus missouriensis cu oase mari de pește în interiorul acestuia, potrivit publicației National Geographic. Peștele era mai mare decât capul mosasaurilui, iar așezarea oaselor a sugerat că mosasauril își devorase prada bucată cu bucată. Intr-o altă descoperire, fosila unui Mosasaurus juvenil a fost găsită în stomacul unei alte spe­cii de mosasaur, Prognathodon bianda. Fosila, de la Muzeul Na­țional de Istorie Naturală Smith­sonian (NMNH), demonstrează că era posibil ca până și unele specii mai mari de mosasauri să fi devenit vânat pentru alte spe­cii de mosasauri. S-a descoperit, de pildă, că unele fosile de Mosasaurus hoffmanni aveau fălcile puternice sparte și apoi vindecate, ceea ce indică faptul că au avut un stil de viață vio­lent sau periculos, potrivit unui studiu din 1995 publicat în re­vista Philosophical Transactions of the Royal Society B. Mosasaurus probabil vâna­u ape destul de adânci, dar nu călătorea prea departe de țărm, cel puțin după cum scrie potrivit NMNH. Poate că mosasaurii au început să înoate prin apă ca un șarpe sau o anghilă, dar cozile mosasaurilor au evoluat în timp. Coada lor a devenit asemănă­toare cu cea a unui rechin de azi, pentru a se propulsa prin apă; în plus, li s-au dezvoltat și mușchii dorsali pentru ca membrele an­terioare, asemănătoare unor pa­lete, să poată dezvolta explozii briște de viteză necesare înșfă­­cării prăzii. Filmul, Jurassic World” (2015) prezintă o imagine sugestivă a unui gigant Mosasaurus care iz­bucnea din apă pentru a smulge o bucată de rechin. Deși este spectaculoasă, imaginea nu-i „Viața este un drum pe care ești profesor și elev. Uneori predat, dar în fiecare zi înveți.” convinge pe experți care consi­deră descrierea inexactă din punct de vedere științific. Ade­văratele specii de Mosasaurus pur și simplu nu erau atât de mari, au declarat paleontologii pentru LiveScience la scurt timp după lansarea filmului „Jurassic World” în 2015. Creatura din film este de aproximativ două ori mai mare decât cea mai mare fosilă de mosasaur cunoscută, potrivit paleontologului Rebecca Hunt-Foster, de la Biroul de ad­ministrare a terenurilor Canyon Country District, și al direc­torului Muzeului din Moab, John Foster. Kenneth Lacovara, pe atunci profesor de paleonto­­ogie și geologie la Universitatea Drexel, a recunoscut, de aseme­nea, că reptila marină era prea mare, dar i-a felicitat pe realiza­torii filmului pentru includerea unei descrieri exacte a dinților palatali ai mosasaurului, un al doilea set de dinți specializați aflați în maxilarul superior al animalului, dinți similari cu cei ai unor șerpi și șopârle care au rolul de a ține prada captivă și a o împiedica să scape. Potrivit Muzeului Dinozau­rilor Philip J. Currie, mișcările mosasaurului din film sunt de asemenea inexacte, deoarece se bazează pe o interpretare depă­șită care propunea o variantă de înot similară cu cea a anghilelor sau a șerpilor. Mosasaurii au dispărut din dosarul fosil împreună cu dino­zaurii non-aviari în urmă cu 65,5 milioane de ani, după ce un asteroid uriaș s-a prăbușit pe Pă­mânt la sfârșitul perioadei Cre­tacice. Potrivit unui studiu din 2005 realizat în Olanda, ecosis­temele marine bogate în care trăiau mosasaurii și unde se hră­neau, s-au prăbușit, explica un studiu din 2005 publicat în Ne­therlands Journal of Geosciences. Această prăbușire a făcut ca toți mosasaurii să dispară, să nu se mai întoarcă niciodată în acel mediu. După dispariția mosasaurilor, croco­­dilienii au crescut în număr și au preluat rolul unor mari pră­dători marini. Și așa trece gloria lumii... Femina club Lecții de nutriție Cireșele în dietă Dosarele frumuseții Abdomen plat­ a PE VREMEA CÂND DINOZAURII STĂPÂNEAU USCATUL, MOSASAURUS, UN ANIMAL AMFIBIU, ERA MARELE PRĂDĂTOR AL ADÂNCURILOR MARINE. GEORGE CUȘNARENCU - ipr[i Г

Next