Magazin, iulie-decembrie 2021 (Anul 64, nr. 26-52)
2021-07-01 / nr. 26
Peștele killi în apele Caraibelor, în cele din jurul Peninsulei Florida, al Americii Centrale și al Americii de Sud, trăiește o specie de pește cu talie redusă, dar care are o particularitate foarte curioasă, unică pentru aceste creaturi acvatice. Adaptat în mod extraordinar habitatului din apele deloc prietenoase ale mangrovelor, micul killi populează mlaștinile puțin adânci și fosele pline de materie organică în descompunere, biotopuri pe care puține animale de apă le suportă, putând tolera chiar și niveluri de poluare ridicate, inclusiv pe cele din apele stătătoare. In perioadele de secetă, killi supraviețuiește preluând spațiul galeriilor săpate de crabul de vizuină (Cardisoma guanhumi) sau poate să găsească un mediu suficient de umed sub frunzișuri sau sub trunchiuri de copaci. Acest pește are însușirea curioasă de a respira prin piele, astfel că poate supraviețui în condiții defavorabile timp de mai multe ore și chiar mai multe săptămâni. Pe lângă incredibila sa rezistență, este capabil să viețuiască și în medii acvatice cu condiții fizicochimice extreme: temperaturi „dezechilibrate”, de la 1 C la 38oC, apă dulce sau apă de mare, salină. De asemenea, este singura vertebrată cunoscută a avea o reproducere autogamă și hermafrodită, adică să se autofecundeze și să creeze clone ale propriei sale făpturi, aceasta întrucât în condiții naturale întâlnirile dintre masculi și femele sunt rare. Și sub acest aspect, dezechilibrul este dramatic: masculii reprezintă abia 5% din populația totală, numărul lor depinzând de temperatura mediului în timpul fecundării (raportul înclină în favoarea masculilor sub limita de 20SC). De cealaltă parte, femelele vârstnice devin ceea ce se numește „masculi secundari”, care nu mai sunt capabili să se reproducă. Cercetătorii s-au întrebat cum reușește să supraviețuiască și să se reproducă acești pești atunci când apa seacă; în timpul sezonului ploios, peștii depun icre, puii ajungând rapid la maturitate și depun la rândul lor icre, până când bălțile încep să sece, iar toți peștii mor. Icrele îngropate în pământ reprezintă întreaga populație supraviețuitoare care rezistă pe parcursul sezonului uscat până la următorul sezon ploios când peștii ies din ouă și ciclul este reluat. Specii de pești killi sunt capabile să întârzie eclozarea cu mai multe zile, săptămâni sau chiar luni. Killi de mangrove își petrec aproape toată viața în pădurile de mangrove, în mici bălți, în noroi sau pe ramurile copacilor respirând prin piele. Scoși din apă, aceștia pot supraviețui până la 66 de zile, folosind tehnica sărituri cu ajutorul cozii pentru a se deplasa sau pentru a vâna în habitatul în care trăiesc. ''Despre emoții' Câteva persoane din lumea noastră mondenă au ținut cu orice chip să ne spună cât au fost de emoționate într-un moment sau altul. Toate au declarat că s-au simțit foarte „exciting”, cuvântul devenind, ca să zicem așa, foarte la modă în ultimul timp. Dat fiind că emisiunile respective se adresau unei categorii largi de spectatori și ascultători, ne întrebăm dacă toți au înțeles ce au vrut să spună vorbitorii?! Sau poate că au înțeles din context, dar în acest caz ne întrebăm dacă nu era mai simplu să preferăm termenul românesc. Dacă ar fi spus că s-au simțit pur și simplu „emoționate” nu ar fi impresionat la fel publicul? Se pare însă că limba română le-ar fi știrbit simțitor aura de persoane „subțiri” și „cultivate”, care nu se pot emoționa decât în limba lui Nr. 26 (3305) din 1 iulie 2021 „Atracția” cimpanzeilor pentru muzică Cimpanzeii sunt capabili să simtă și să se miște pe ritmul muzicii, conform unui studiu realizat în Japonia, arată Press Association. Oamenii de știință au descoperit că atunci când aud muzică cimpanzeii sunt capabili să efectueze mișcări ritmice, balansare, bătut din palme, atingerea piciorului. Urmând în mod clar direcția teoriei evoluționiste, cercetătorii susțin că informațiile privind această predispoziție a maimuțelor mari pentru muzică ar putea contribui la înțelegerea modului în care oamenii au ajuns să aprecieze melodiile. Dr. Yuko Hattori și prof. Masaki Tomonaga, de la Universitatea Kyoto, din Japonia, au studiat șapte cimpanzei expuși timp de șase zile la șase compoziții pentru pian de câte două minute. Cercetătorii au descoperit că, în timp ce ascultau muzica, cimpanzeii și-au legănat corpurile, au dat din cap, iar uneori au bătut din palme și și-au atins picioarele. De asemenea, masculii erau mai dispuși să răspundă la melodii, fiind mai vocali și balansându-se ritmic pe durate mai mari de timp, în comparație cu exemplarele femele. „La om, ascultarea muzicii induce mișcări ritmice, ceea ce sugerează o legătură strânsă între zonele auditive și cele motorii din creier. Aceste rezultate sugerează că premisele pentru muzică și dans sunt adânc înrădăcinate și au fost prezente la strămoșul comun al oamenilor și cimpanzeilor, cu aproximativ șase milioane de ani în urmă”, au notat autorii studiului. într-un studiu separat, o echipă de oameni de știință americani a descoperit că cimpanzeii fac schimb de unelte și își învață semenii noi abilități, spre a putea îndeplini sarcini complexe pentru obținerea hranei. Potrivit cercetătorilor americani, această capacitate de schimb de unelte și abilități dovedită de cimpanzei este similară cu cea prezentă la oameni. Actualele realizări științifice și tehnice ajung deseori să spulbere înclusiv barierele temporale și teorii multiseculare considerate de neclintit. Ne puteam imagina în urmă cu câteva zeci de ani - altfel decât într-un eventual scenariu science-fiction - că vocea unui om dispărut cu mii de ani în urmă poate fi „auzită” astăzi? Ei bine, oamenii de știință au folosit un tract vocal imprimat 3D pentru a recrea sunetul vocii unui asemenea strămoș. Acum mai bine de 3.000 de ani, în Egiptul antic trăia un preot pe nume Nesyamun, care își înălța incantația zilnică dedicată zeilor, la celebrul templu din Karnak, în Teba. Când Nesyamun a murit în anul 1069 î.Hr., vocea sa a tăcut, dar inscripțiile care acopereau corpul mumificat menționau că dorința sa exprimată pe patul de moarte era să poată vorbi în viața de apoi, astfel încât zeii judecății de pe urmă să-i permită intrarea în eternitate. într-un anume mod, oamenii de știință britanici de la Muzeul Leeds City și-au îndeplinit recent dorința lui Nesyamun, recreând sunetul vocii sale prin intermediul unei versiuni 3D a tractului său vocal. Echipa de cercetători a transportat mumia la Infirmeria Generală din Leeds, pentru a fi supusă unei tomografii computerizate (CT), care a confirmat că o parte semnificativă a structurii laringelui lui Nesyamun (numită în mod obișnuit „caseta vocală”) și gâtul au rămas intacte. Din imaginile CT, cercetătorii au reușit să măsoare forma tractului vocal al mumiei, să realizeze reconstrucția digitală a căilor respiratorii pe baza acestor măsurători și apoi să o reproducă prin imprimarea 3D. S-a conectat apoi modelul la un laringe și difuzor electronic, astfel încât vocea lui Nesyaman să poată fi sintetizată. Rezultatul a fost un singur sunet, asemănător unei vocale și similar cu vocalele auzite în cuvintele în engleză bad și bed („pat” și „rău”). Studiul notează că „această emisie acustică este a sunetului unic pentru forma existentă a tractului vocal; nu oferă o bază pentru sintetizarea vorbirii în curs de desfășurare. Pentru aceasta ar fi nevoie de cunoașterea articulațiilor relevante ale tractului vocal, fonetică și sincronizare - tipare ale limbajului său utilizat acum trei milenii.” Și, să nu uităm că vechii egipteni aveau credința fundamentală că a pronunța „numele morților înseamnă a-i face să trăiască din nou”. Pagină realizată de ADRIAN-NICOLAE POPESCU „Vocea” unei mumii egiptene Săptămânalul „Magazin” este editat de CASA EDITORIALĂ „MAGAZIN” S.R.L. înmatriculata la Oficiul Registrului Comerțului București sub nr. 140/2623/1991 din 8 mai 1991. Adresa: București sector 1, Piața Presei Libere nr.1, corp C3, etaj 1, cam. 49-52, cod 013701. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE: ECATERINA BĂTRÂNEANU Președintă GEORGE CUȘNARENCU Administrator NICUȘOR DINCA - Administrator ISSN 0258-1523 REDACȚIA: Telefon: 021.317.89.65 Irina Stoica, Gabriel Tudor, Ionel Cojocaru, Adrian-Nicolae Popescu Responsabil de număr: Ionel Cojocaru Secretar de redacție: Gabriela Nițu PUBLICITATE: Tel.: 0722.625.622 DIFUZARE: Tel.: 021.317.89.65 E-mail: redactia:revistamagazin@yahoo.com Nicușor Dinca (director) - 0722.625.622, Simion Ionescu FINANCIAR-CONTABIL: ContR074 BACX 0000 0030 0016 0000 (LC) Unicredit Bank S.A. - Sucursala Panduri Cont: R024 BNCB 0072 0496 8985 0001 B.C.R.-Sector 1, București COLEGIUL DE REDACȚIE: ECATERINA BATRÂNEANU Președinta a Consiliului de Administrație Tel.: 021.317.89.65 E-mail: redactia.revistamagazin@yahoo.com GEORGE CUȘNARENCU Redactor-șef ADRIAN HORJA, PAVLIOAN, MEI .ANIA Constantini. Cititorii din străinătate se pot abona prin Casa Editoriala,Magazin” S.R.L. Piața Presei Libere nr.1, sector 1, corp C3, etaj 1, cam. 49-52, sector 1, București, România Tel.: 021.317.89.65 E-mail: redactia,revistamagazin@ yahoo.com•V ♦ Redactorii semnatari ai articolelor publicate in revistă sunt direct răspunzători, material și din punct de vedere juridic, pentru exactitatea și corectitudinea celor relatate. Revista își declină orice responsabilitate. TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATA: 6 (( „MAGAZIN” Gabriela Nițu, Rodica Nițu TiParul: TIP0ART IDEA STUDIO S Z țJ