Magazin, iulie-decembrie 2021 (Anul 64, nr. 26-52)

2021-11-25 / nr. 47

SERIE NOUĂ - 1575 • ANUL LXIV • 25 NOIEMBRIE 2021 • 16 PAGINI • 3 LEI Nr. 47 (3326) E-mail: redactia.revistamagazin@yahoo.com • redactia.revistamagazin@gmail.com WhatsApp: 0722.625.622 SAPTAMÂNAL CULTURAL - ȘTIINȚIFIC INDEPENDENT 5 948427 000171 47 C­EL MAI LONGEVIV OM DE PE PLANETĂ înregistrat vreodată este Jeanne Calment din Franța, ca­re a murit la vârsta de 122 de ani în 1997, conform Cărții Recordurilor Guinness. Nu e rău, dar un studiu pu­blicat în 2021 în revista Nature Communications, vorbește despre faptul că „oamenii ar putea fi capabili să trăiască până la ma­ximum 120-150 de ani”. După această vârstă, cercetătorii anti­cipează o pierdere completă a rezistenței organismului, capa­citatea organismului de a se re­cupera după problemele cauzate de boală sau rănire. Pentru a trăi dincolo de această limită, oamenii ar trebui să poată stopa celulele să îmbătrânească și să prevină bolile. Ar fi posibil acest lucru? Cercetătorii spun că oamenii ar putea fi capabili să trăiască dincolo de limitele lor biologice, având în vedere viitoarele pro­grese tehnologice care implică nanotehnologia. E vorba despre manipularea materialelor la o scară nanomatică, mai mică de 100 nanometri (o miliardime dintr-un metru). Mașinăriile având dimensiu­ni atât de mici ar putea călători în sânge și ar putea preveni îm­bătrânirea prin repararea dete­riorării celulelor în timp. „Na­notehnologia ar putea vindeca, de asemenea, anumite boli, inclu­siv unele tipuri de cancer, prin eli­minarea celulelor canceroase”, cel puțin potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Melbour­ne, Australia. Și totuși, capacitatea corpu­lui uman de a stopa îmbătrâni­rea încă nu este suficientă pen­tru a obține nemurirea. Scriam în numărul trecut despre cerce­tările lui Daniel Martinez, profesor de biologie la Pomona College din Claremont, California, în legătură cu capacitatea hidrei de a opri procesul de îmbătrânire, ele rămânând veșnic tinere. Dar chiar și în acest misterios feno­men oferit de hidră, organism minuscul, fără organe, în lungime de doar 10 mm, asta nu ferește hidra de moarte. „Ele sunt mân­cate de prădători, cum ar fi peș­tii, și pier dacă mediul lor se schimbă prea mult, cum ar fi dacă iazurile în care trăiesc în­gheață iarna”, spunea Martinez pentru Live Science. Oamenii sunt mai puțin a­­fectați de prădători cu care să se confrunte, în schimb sunt victi­me ale accidentelor fatale și vul­nerabili la schimbări extreme de mediu, cum ar fi cele provocate de schimbările climatice. Vom avea nevoie de o mașinărie mai robustă decât corpul nostru ac­tual pentru a ne asigura supra­viețuirea mult timp în viitor. Și tehnologia poate oferi soluția și în acest caz. Luptă de lungă durată Pe măsură ce tehnologia a­­vansează, viitorologii anticipea­ză două repere definitorii. Primul este singularitatea, moment în care vom proiecta inteligența artificială (I.A.), su­ficient de inteligentă pentru a se reproiecta și care va deveni pro­gresiv mai inteligentă până când va fi mult superioară propriei noastre inteligențe, scrie Live Science. A doua etapă este nemurirea virtuală, unde vom putea să ne scanăm creierul și să ne transfe­răm pe un mediu non-biologic, precum un computer. Cercetătorii au cartografiat deja conexiunile neuronale ale unui tip de vierme rotund (Caenorhabditis elegans). In ca­drul unui proiect numit Open Worm, ei au simulat apoi creierul vier­melui rotund în software-ul care reproduce conexiunile neurona­le și au programat acel software pentru a controla un robot Lego, scrie Smithsonian Magazine. Urmarea a fost că robotul a în­ceput să se comporte ca un vier­me rotund. Oamenii de știință sunt încă foarte departe de a reuși carto­grafierea conexiunilor dintre cei 86 de miliarde de neuroni ai cre­ierului uman (viermii rotunzi au doar 302 de neuroni), dar pro­gresele în inteligența artifi­cială i-ar putea ajuta să ajungă acolo. Odată ce mintea umană (am putea spune ființa uma­nă?) se află într-un com­puter și poate fi încărcată pe internet, nu va trebui să ne facem griji cu privire la moartea corpului uman. Mutarea minții umane din corp în computer ar fi un pas semnificativ pe drumul nemuririi, dar, potrivit lui Susan Schneider, filosof de la Universitatea Atlantic, din Florida, tonul trebuie privit cu rezervă: „Nu cred că asta va în­semna nemurirea pentru om ci mai degrabă că se va crea doar o dublură digitală”. Schneider, care este și autorul cărții „Artifi­­ cial You: AI and the Future of Your Mind” (Omul Artificial” IA și viitorul minții umane, Princeton University Press, 2019), despre care Washington Post scrie că este „un ghid util și documentat pe terenul alunecos al eticii”, vorbește despre un ex­periment de gândire în care cre­ierul supraviețuiește sau nu supraviețuiește procesului de în­cărcare pe computer. Dacă cre­ierul supraviețuiește, atunci copia digitală nu poți fi tu, deoarece tu ești încă în viață; și invers, copia digitală nu poți fi tu dacă creie­rul tău nu supraviețuiește proce­sului de încărcare, pentru că nu ar fi dacă tu ești, așa că nu ar putea fi decât dublura ta digitală”. Potrivit lui Schneider, o cale mai bună spre longevitatea extre­mă, păstrând totodată persoana, ar fi prin îmbunătățiri biologice compatibile cu supraviețuirea cre­ierului uman. O altă cale, mult mai controversată, ar fi prin fo­losirea cipurilor cerebrale. „S-a vorbit mult despre înlocuirea treptată a părților creierului cu cipuri. Deci, în cele din urmă, vom deveni noi o inteligență ar­tificială”, afirma Schneider. Cu alte cuvinte, tranziția spre un cyborg și gândirea în cipuri, mai degrabă decât în neuroni. Dar dacă creierul uman este intim conectat cu tine, atunci înlocuirea acestuia ar putea însemna sinu­cidere, a adăugat ea. Corpul uman pare să aibă o dată de expirare, indiferent de modul în care este actualizat sau încărcat. Dacă oamenii sunt încă umani fără corpul lor, aceasta este o întrebare care rămâne deschisă. „Pentru mine, nici măcar nu este o problemă cu adevărat dacă sunteți tehnic ființă umană sau nu”, spunea Schneider. „Adevă­rata problema este dacă ești ace­lași sine al unei persoane. Deci, ceea ce contează cu adevărat aici este, ce înseamnă să fii o ființă conștientă? Și când se schimba asta în creier, ce ființă conștientă ești? Cu alte cuvinte, în ce mo­ment schimbarea a ceea ce putem face cu creierul nostru schimba cine suntem?” Schneider este încântată de potențialele îmbunătățiri ale creierului și corpului uman din viitor și îi place ideea de a scăpa de moarte la bătrânețe, în ciuda faptului că are și unele rezerve: „Mi-ar plăcea asta, absolut, spu­nea ea”. „Și mi-ar plăcea să văd că știința și tehnologia vindecă afecțiunile, ne fac mai inteligen­ți. Mi-ar plăcea să văd cum oa­menii au opțiunea de a-și îmbu­nătăți creierul cu chipuri. Vreau doar să înțeleagă ce este în joc”. GEORGE CUȘNARENCU Fructele de pădure și declinul cognitiv Terapiile naturii­­.Planta care poate preri viața bolnavilor de cancer 19 HIDRA ESTE UN CAZ IEȘIT DIN COMUN ATUNCI CÂND VORBIM DESPRE „NEMURIRE". CERCETAREA CAUTĂ SOLUȚII APLICABILE ȘI PENTRU SPERANȚA CEA MAI APRIGĂ A UMANITĂȚII. DAR,­ PLECÂND DE LA EXEMPLELE OFERITE DE NATURĂ,­NOILE TEHNOLOGII VOR AVEA ȘI ELE UN CUVÂNT DE SPUS ÎN VIITOR, ȘI UNUL AR FI „DUBLURA DIGITALĂ A CREIERULUI". Femina c­ub Lecții de nutriție ica Județeană T

Next