Magazin, ianuarie-iunie 2022 (Anul 65, nr. 1-26)
2022-01-06 / nr. 1
Bărci fără „vâslași” Amsterdam, această „a doua Veneție” europeană, va benefoia în curând de o invenție revoluționară în domeniul transportului pe apă de pasageri combinat cu o serie întreagă de alte capacități de lucru. Proiectul Roboat (denumirea combină cuvintele englezești care înseamnă „robot” și „ambarcațiune”) a fost lansat la apă, la modul concret, prin două bârci-robot autonome care se deplasează pe căile navigabile ale capitalei olandeze. Pentru început, ele funcționează ca taxiuri pe apă, dar carcasa universală a fost concepută astfel încât să îi poată fi schimbată puntea superioară în funcție de operațiunea de efectuat. Prin interconectare, mai multe astfel de ambarcațiuni pot alcătui de pildă un pod plutitor, pot livra mărfuri în puncte dinainte programate sau pot colecta deșeurile depozitate în tomberoane inteligente. Vasul Roboat are un design futurist atractiv, de la formă și contururi, până la culorile disponibile (primele vehicule sunt în nuanțe negru și gri plăcute privirii). Totuși, nu numai latura estetică a fost urmărită prin aceste caracteristici, ci și funcționalitatea. Mai exact, în timp ce ambarcațiunile clasice au anumite structuri și dotări în conformitate cu activitatea pentru care sunt destinate, la Roboat doar coca poate fi considerată „corpul unic”, puntea superioară cunoscând variante diferite ce se pot înlocui atunci când operațiunile de efectuat o impun. De pildă, dacă într-o zi Roboat a funcționat ca taxi (capacitatea maximă este de cinci persoane), iar peste o zi va fi folosit la colectarea deșeurilor, puntea se va schimba în scopul dorit Cel mai impresionant aspect legat de acest proiect este modul de navigare și de lucru, în lipsa unui profesionist uman. Inteligența artificială își spune cuvântul aici: pachetul de senzori include mai cunoscutele GPS și lidar, camere video cu imagine completă, pe 360 de grade, scanere - toate aflate în permanentă conexiune cu aparatura similară de pe uscat. Astfel, un Roboot poate ocoli orice obstacol, inclusiv pe cele încă neidentificate conform unui cod prestabilit (dar ce va fi introdus ulterior în memoria sistemului), iar la andocare, brațele acționate automat și sistemele de prindere sunt ghidate astfel încât operațiunile să se desfășoare corect și în deplină siguranță. Un element important în plus: sistemul Roboat, aflat acum în etapa primelor probe în condiții reale, nu are nevoie decât de un operator uman la 50 de unități. Practic, un oraș ca Amsterdam poate fi gestionat astfel să spunem nu de mii de operatori, ci de 10-20, în funcție de solicitări și de asemenea dotări. Despre surori4 și nurori O greșeală frecvent întâlnită în vorbirea curentă este: „camera sorei/norei mele” sau ,â-am spus sorei/norei mele”. Această greșeală este cauzată atât de neatenție, cât și de necunoașterea formării genitiv/dativului singular feminin. Așa cum știm acesta se formează din nominativul plural (nearticulat). Spunem astfel „unei case”, „unei cărți”, „unei surori” (nu unei „sore”), „unei nurori” (nu unei ,„sore”). La forma articulată se adaugă un i: „casei”, „cărții” și, evident, „surorii” și „nurorii”. Este acceptată însă forma „sorei”, când substantivul este folosit cu sensul de asistentă medicală. (I.S.) . Nr. 1 (3331) din 6 ianuarie 2022 Pisicile soliste de neegalat Ar fi așa, dacă am ține cont numai de un detaliu anatomic uimitor, relevat de oamenii de știință: bunele noastre prietene, atât de drăgăstoase, care sunt pisicile, au de zece ori mai multe corzi vocale decât rivalii lor, câinii, deși mai degrabă aceștia din urmă ne asurzesc uneori cu agitația lor foarte sonoră. Mai în glumă, mai în serios, biologii spun că pisicile sunt chiar din cale-afară de vorbărețe, ele fiind capabile să se exprime prin mai mult de 100 de vocalize diferite. O întreagă orchestră într-o singură „voce”! Când comunică între ele, aceste feline nu o fac la fel cum „se adresează” oamenilor. Pentru noi, se pare că au rezervate sunete speciale. Unii biologi consideră că pisicile au dezvoltat mieunatul pe care îl cunoaștem astăzi bine după ce au fost domesticite și că au tonuri variate pentru diferitele lor „solicitări”: mieunatul de foame, cel de mângâiat, cel de gelozie, mieunatul de „nu sunt fericit(a)” și așa mai departe. Tonurile respective - din păcate, nu și semnificațiile lor - se pot distinge destul de ușor de auzul uman. Pisicile „studiesc” (adică, zicem noi, scuipă) și mârâie atunci când sunt nemulțumite, enervate de ceva, amenințate ori luate prin surprindere într-un mod neplăcut. Când sunt stresate, rănite sau bolnave, ele scot un geamăt de agonie inconfundabil. Cât despre clasicul lor „tors”, uneori foarte sonor, acesta provine de la inhalarea și eliminarea aerului prin corzile vocale, nefiind similar sforăitului uman. Dacă torc când sunt bolnave, pisicile ne transmit că, totuși, se simt bine. Vom locui în peșteri selenare? La respectabila sa vârstă, apreciată de savanți la circa 4,5 miliarde de ani, Selena pare că Насере să își dezvăluie secretele și chiar se arată întrucâtva ospitalieră pentru pământeni, ajutorul sondei spațiale Selenological and Engineering Explorer și al investigării cu unde radio, astronomii japonezi au primit acces la imagini ce oferă și o viziune de perspectivă îndelungată asupra cunoașterii satelitului natural al Terrei. Sub ceea ce noi am numi dealuri - așa-numite cupole vulcanice constituite în urma activității de acest gen pe Lună în zona Marius Hills, s-a descoperit o cavitate lungă de aproximativ 50 de kilometri, deci o peșteră care ar putea deveni un bun amplasament al unei baze lunare. Ideea se raportează și la modul în care strămoșii noștri din preistorie se adăposteau în grote și peșteri devenite astfel locuințe și spațiu de protecție. Iar dacă pe astronauți nu i-ar amenința sălbăticiuni, inundații, incendii, aici ar fi feriți de meteoriți și de radiații cosmice. Formațiunea cercetată de savanții niponi se află la numai 20-25 de metri în subsolul selenar și reprezintă un fost tub de scurgere a lavei. Există și indicii ale potențialei existențe, în rocile de aici, a unor depozite cu apă și gheață ideale pentru asigurarea pentru oameni a unor condiții vitale de existență și activitate. Oamenii de știință apreciază că temperaturile în zona ecuatorială lunară variază între +100 aC la amiază și -170 BC la miezul nopții, însă peștera le-ar asigura exploratorilor o medie de -35 aC, compatibilă cu viața de tip terestru. Intrarea observată în imagini este o gaură produsă în acoperișul peșterii prin căderea unui meteorit. Oricum, peștera Marius Hills dă un impuls serios visului pământean de cucerire a Cosmosului. Un vis care, pentru următoarele două generații - ca sa-l parafrazăm pe Malraux - va fi spiritual sau nu va fi deloc! Pagină realizata de ADRIAN-NICOLAE POPESCU Și NICUȘOR DINCA 4 Săptămânalul „Magazin” este editat de CASA EDITORIALĂ „MAGAZIN” S.R.L. înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului București sub nr. 140/2623/1991 din 8 mai 1991. Adresa: București sector 1, Piața Presei Libere nr.1, corp C3, etaj 1, cam. 49-52, cod 013701. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE: ECATERINA BĂTRÂNEANU Președintă GEORGE CUȘNARENCU Administrator NICUȘOR DINCĂ - Administrator ISSN 0258-1523 REDACȚIA: Telefon: 021.317.89.65 Irina Stoica, Gabriel Tudor, Ionel Cojocaru, Adrian-Nicolae Popescu Responsabil de număr: Ionel Cojocaru Secretar de redacție: Gabriela Nițu PUBLICITATE: Tel.: 0722.625.622 DIFUZARE: Tel.: 021.317.89.65 E-mail: redactia:revistamagazin@yahoo.com Nicușor Dincă (director) 0722.625.622, Simion Ionescu FINANCIAR-CONTABIL: Cool R074 BACX 0000 0030 0016 0000 (LEI) Unicredit Bank S.A. - Sucursala Panduri Cont: R024ANCB 0072 0496 8985 0001 B.C.R.-Sector 1, București COLEGIUL DE REDACȚIE: ECATERINA BATRÂNEANU Președintă a Consiliului de Administrație Tel.: 021.317.89.65 E-mail: redactia.revistamagazin@yatioo.com GEORGE CUȘNARENCU Redactor-șef ADRIAN HORJA, MELANIA CONSTANTINIU Cititorii din strainatate se pot abona prin Casa Editoriala „Magazin" S.R.L, Piața Presei Libere nr.1, sector 1, corp C3, etaj 1, cam. 49-52, sector 1, București, România Tel.: 021.317.89.65 E-mail: redactia revistamagazin@yahoo.com Redactorii semnatari ai articolelor publicate in revistă sunt direct răspunzători, materiali și din punct de vedere juridic, pentru exactitatea și corectitudinea celor relatate. Revista își declină orice responsabilitate. TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATA: „MAGAZIN” Gabriela Nițu, Rodica Nițu Tiparul, TIPOART IDEA STUDIO S.R.L.J