Magazin, iulie-decembrie 2022 (Anul 65, nr. 27-52)
2022-07-07 / nr. 27
Un refugiu pentru pasărea Mua Legendara pasăre moa, cea mai mare și mai puternică pasăre nezburătoare din actuala epocă, dispărută de circa două secole, nu a avut o existență liniștită înainte de contactul cu oamenii. Schimbările climatice din teritoriul său de baștină - Noua Zeelandă - i-au stat împotrivă, astfel că a fost obligată să se adapteze la noile condiții de mediu. Mpa de est (Emeus crassus) a supraviețuit ultimului maxim glaciar (LGM) într-un singur refugiu, aflat în sudul Insulei de Sud, perioada sa de răspândire fiind cea a cuaternarului târziu sau holocen, începând cu circa 11.700 de ani în urmă, până astăzi. Speciile de Moa par să fi fost adaptate la diferite habitate și diete, locuind într-o gamă largă de medii, inclusiv zone subalpine, păduri și pășuni deschise cu arbuști. In consecință, par să fi răspuns diferit la schimbările climatice din timpul LGM (cu 29.000 până la 19.000 de ani în urmă în Noua Zeelandă): unele specii de moa au putut urmări schimbările în distribuția habitatului lor preferat de-a lungul timpului, în vreme ce distribuția altor specii a fost limitată la refugii, deoarece habitatele lor obișnuite s-au redus în suprafață. Moa de est era răspândită în estul și sudul Insulei de Sud în timpul perioadei mai calde a Holocenului, dar a fost limitată la sudul Insulei de Sud în apogeul ultimei epoci glaciare, în urmă cu aproximativ 25.000 de ani. Comparația este cu moa cu picioare grele (Pachyomis elephantopus), care s-a retras atât în regiunile sudice, cât și în cele nordice ale Insulei de Sud, în timp ce moa de munte (Megalapteryx didinus) locuia în patru zone diferite, potrivit cercetătorilor. Ei au demonstrat că diversitatea genetică a fost mai mare la populația mea de est din extensia sudică a zonei lor, susținând ipoteza că s-au extins dintr-un singur refugiu glaciar, în urma LGM. „Cercetarea noastră este un exemplu rar al impactului schimbărilor climatice din trecut asupra megafaunei dispărute din Noua Zeelandă, a declarat dr. Nie Rawlence, director al Laboratorului de Paleogenetică de la Universitatea Otago. Studiul demonstrează metoda prin care resturile de fosile și colecțiile de muzee pot fi folosite pentru a răspunde la întrebări noi despre trecut.” De ceva vreme printre vorbitorii frumoasei noastre limbi circulă o dilemă. Care este pluralul corect al substantivului „căpșună”? I Este corect să spunem „Tartă cu căpșune” sau „Tartă cu căpșuni”. Specialiștii, în marea lor naivitate — au crezut că au rezolvat problema. Au hotărât că spunem „căpșune” când ne referim la fructe „căpșună/căpșune” - „Tartă cu căpșune” și „căpșuni” când ne referim la plantă „căpsșun/căpșuni”-„Straturi de cap Ișuni”. Controversele însă continuă, alimentate și de unele teorii și chiar dicționare. Iată însă că romgleza a elucidat și această spinoasă divergență, evident cu ajutorul unor emisiuni de televiziune și al unor desenatori de etichete pentru borcane și cutii de conserve. Nu mai există nici căpșuni nici 1 căpșune, ci numai strawberry, folosit și în cuvintele compuse. Parcă o aud pe vecina mea din Buhuiești (Moldova), o venerabilă femeie cam spre a treia tinerețe, care, întrebată ce duce la târg, râspunde „Ce să duc, maică? Ia niște chișleag și câteva strawberries din Nr. 27 (3357) din 7 iulie 2022 Fără a minimaliza nivelul general de percepție asupra unor termeni și idei extrem de vehiculate în spațiul public, menționăm că un giulgiu este o bucată lungă de pânză, de obicei din bumbac sau in, înfășurată în jurul unui cadavru înainte de a fi îngropat sau plasat într-un mormânt, cel mai frecvent, fără sicriu. Cel mai cunoscut este Giulgiul din Torino, pe care se presupune că ar fi fost „imprimata” imaginea unui bărbat. Despre identitatea acestuia mulți cred că a fost Iisus, care, conform Bibliei, a fost mort trei zile înainte de a reveni la viață. Un om de știință italian susține că noua procedură cu raze X poate demonstra vechimea artefactului din Torino, aflat în prezent la catedrala Sf. Ioan Botezătorul, la 2.000 de ani. „Am dezvoltat o metodă pentru a măsura îmbătrânirea naturală a celulozei de in folosind raze X, apoi o convertim în timpul scurs de la fabricare. Noua metodă de datare, bazată pe o tehnică numită împrăștiere cu raze X cu unghi larg, a fost testată mai întâi pe mostre de lenjerie deja datate folosind alte tehnici, pe mostre care nu aveau nimic de-a face cu Giulgiul, iar apoi aplicată pe o probă prelevată din Giulgiul din Torino”, a declarat, într-un interviu acordat National Catholic Register, omul de știință italian Liberato De Caro. în 1988, datarea cu C-14 a fost folosită pe mostre de Giulgiu de către trei laboratoare diferite, care au concluzionat: Giulgiul din Torino are 2.000 de ani toate, că este vechi de aproximativ șapte secole și că nu este autentic. De Caro susține că datarea cu C-14 este afectată de contaminare, țesătura având spații de aer ce pot capta și reține contaminanți, indiferent cât de bine e curățată. Tehnica folosita de Caro are o mare precizie fiind folosită pe diverse mostre de țesături istorice, care datează din anul 3000 î.Hr. și până în anul 2000 d.Hr. în plus ea este nedistructivă, putând fi repetată de mai multe ori pe aceeași probă. De Caro a evidențiat factorii care ar putea urmări traseul artefactului din Orientul Mijlociu către Europa, mostrele de polen găsite provenind din regiunea antică a Palestinei. Omul de știință a descoperit că Giulgiul din Torino se potrivea cu o bucată de material din asediul de la Masada (Israel) din anii 55-74 d.Hr., mostră datată prin aceeași tehnică. Centrifuga dereglărilor climatice Experții ONU în climă notează că impactul schimbărilor climatice se va accelera și va deveni palpabil cu mult înainte de anul 2050 - lipsă de apă, exod, malnutriție, dispariția unor specii. Viața pe Pământ va fi inevitabil transformată de schimbările climatice sau chiar mai devreme, avertizează un proiect de raport al Națiunilor Unite, Panelul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC). Indiferent de rata de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, efectele devastatoare ale încălzirii globale asupra naturii și asupra umanității se vor accelera, afirmă oamenii de știință atașați IPCC și devin dureros de palpabile. Clima s-a schimbat, iar ființele cel mai puțin vinovate pentru emisiile de bioxid de carbon sunt cele care vor suferi cel mai mult. Pentru unele animale și soiuri de plante, poate fi chiar prea târziu. Printre speciile amenințate se numără animalele din Arctica, un teritoriu care se încălzește de trei ori mai repede decât media și de unde ar putea dispărea și modurile ancestrale de viață ale popoarelor care trăiesc în strânsă legătură cu ținuturile ghețurilor. Agricultura, creșterea animalelor, pescuitul, acvacultura în toate sistemele de producție alimentară, au pierderi care sunt în creștere, iar omenirea nu este pregătită pentru a face față unei asemenea deteriorări a situației. Nivelurile actuale de adaptare vor fi insuficiente pentru a răspunde riscurilor climatice viitoare. Chiar și limitând creșterea pragului dincolo de care încălzirea poate fi considerata acceptabilă la 2eC, până în 2050, peste 80 de milioane de oameni vor suferi de foame, iar 130 de milioane ar putea cădea în sărăcia extremă. Sute de milioane de locuitori ai orașelor de coastă vor fi amenințați de valuri de inundații mai frecvente, cauzate de creșterea nivelului mării, care va duce la o migrație semnificativă. Cu o creștere a temperaturii limitata la 1,5 ° C, în orașe, 350 de milioane de locuitori, în plus față de numărul actual vor fi expuși penuriei de apă, 400 milioane la o creștere de peste 2S0. Cu această jumătate de grad suplimentară, încă 420 de milioane de oameni vor fi amenințați de valuri de căldură extreme. Se subliniază pericolul efectelor în cascadă, prin care unele regiuni și aproape toate zonele de coastă ar putea fi lovite de minimum trei-patru dezastre meteorologice simultane: caniculă, secetă, ciclon, incendiu, inundații, boli purtate de țânțari. Trebuie să se ia în considerare și efectele de amplificare ale altor activități umane dăunătoare planetei: distrugerea habitatelor, supraexploatarea resurselor, poluarea, răspândirea bolilor. Omenirea își poate îndrepta încă destinul către un viitor mai bun, luând astăzi măsuri puternice pentru a reduce impulsul fugitiv din a doua jumătate a secolului. Este nevoie de o transformare radicală a proceselor și comportamentelor la toate nivelurile: indivizi, comunități, companii, instituții și guvern, argumentează documentul, redefinind modul de viață și de consum. Pagină realizată de ADRIAN-NICOLAE POPESCU Săptămânalul „Magazin” este editat de CASA EDITORIALĂ „MAGAZIN” S.R.L. â magazin Înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului București sub nr. 140/2623/1991 din 8 mai 1991. Adresa: București sector 1, Piața Presei Libere nr.1, corp C3, etaj 1, cam. 49-52, cod 013701. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE: ECATERINA BATRÂNEANU Președintă GEORGE CUȘNARENCU Administrator NICUȘOR DINCĂ - Administrator ISSN 0258-1523 REDACȚIA: Telefon: 021.317.89.65 Irina Stoica, Gabriel Tudor, Ionel Cojocaru, Adrian-Nicolae Popescu Responsabil de număr: Ionel Cojocaru Secretar de redacție: Gabriela Nițu PUBLICITATE: Tel.: 0722.625.622 DIFUZARE: Tel.: 021.317.89.65 E-mail: redactia:revistamagazin@yahoo.com Nicușor Dinca (director) 0722.625.622, Simion Ionescu FINANCIAR-CONTABIL: ContR074BACK 0000 0030 0016 0000 (LEI) Unicredit Bank S.A. - Sucursala Panduri Cont: R024RNCB 0072 0496 8985 0001 B.C.R. - Sector 1, București COLEGIUL DE REDACȚIE: ECATERINA BATRÂNEANU Președinta a Consiliului de Administrație Tel.: 021.317.89.65 E-mail: redactia.revistamagazin@yahoo.com GEORGE CUȘNARENCU Redactor-șef ADRIAN HORJA, MELANIA CONSTANTINIU Cititorii din străinătate se pot abona prin Casa Editorială „Magazin” S.R.L. Piața Presei Libere nr.1, sector 1, corp C3, etaj 1, cam. 49-52, sector 1, București, România Tel. 021.317.89.65 E-mail: redactia.revistamagazin@yahoo.com Redactorii semnatari ai articolelor publicate in revista sunt direct răspunzători, material și din punct de vedere juridic, pentru exactitatea și corectitudinea celor relatate. Revista își declina orice responsabilitate. TEHNOREDACTARE ^ COMPUTERIZATA: „MAGAZIN” Gabriela Nițu, Rodica Nițu Tiparul: TIP0ART IDEA STUDIO S.R.L.J