Magazin, iulie-decembrie 2022 (Anul 65, nr. 27-52)

2022-07-07 / nr. 27

Un refugiu pentru pasărea Mua Legendara pasăre moa, cea mai mare și mai puternică pasăre nezburătoare din ac­tuala epocă, dispărută de circa două secole, nu a avut o existență liniștită înainte de contactul cu oamenii. S­chimbările cli­matice din teri­toriul său de baștină - Noua Zeelandă - i-au stat împotrivă, astfel că a fost obligată să se adapte­ze la noile condiții de me­diu. Mpa de est (Emeus crassus) a supraviețuit ul­timului maxim glaciar (LGM) într-un singur re­fugiu, aflat în sudul Insulei de Sud, perioada sa de răs­pândire fiind cea a cuater­narului târziu sau holocen, începând cu circa 11.700 de ani în urmă, până as­tăzi. Speciile de Moa par să fi fost adaptate la diferite habitate și diete, locuind într-o gamă largă de medii, inclusiv zone subalpine, pă­duri și pășuni deschise cu arbuști. In consecință, par să fi răspuns diferit la schimbările climatice din timpul LGM (cu 29.000 până la 19.000 de ani în urmă în Noua Zeelandă): unele specii de moa au pu­tut urmări schimbările în distribuția habitatului lor preferat de-a lungul timpu­lui, în vreme ce distribuția altor specii a fost limitată la refugii, deoarece habita­tele lor obișnuite s-au re­dus în suprafață. Moa de est era răspân­dită în estul și sudul Insulei de Sud în timpul perioadei mai calde a Ho­­locenului, dar a fost limi­tată la sudul Insulei de Sud în apogeul ultimei epoci glaciare, în urmă cu apro­ximativ 25.000 de ani. Com­parația este cu moa cu pi­cioare grele (Pachyomis elephantopus), care s-a re­tras atât în regiunile sudi­ce, cât și în cele nordice ale Insulei de Sud, în timp ce moa de munte (Mega­­lapteryx didinus) locuia în patru zone diferite, potri­vit cercetă­torilor. Ei au de­monstrat că diversitatea genetică a fost mai ma­re la popu­lația mea de est din extensia su­dică a zonei lor, susținând ipoteza că s-au extins din­­tr-un singur refugiu glaci­ar, în urma LGM. „Cercetarea noastră es­te un exemplu rar al im­pactului schimbărilor cli­matice din trecut asupra megafaunei dispărute din Noua Zeelandă, a declarat dr. Nie Rawlence, director al Laboratorului de Paleo­­genetică de la Universitatea Otago. Studiul demonstrea­ză metoda prin care restu­rile de fosile și colecțiile de muzee pot fi folosite pentru a răspunde la între­bări noi despre trecut.” De ceva vreme printre vorbi­­­­torii frumoasei noastre limbi cir­­­­culă o dilemă. Care este pluralul­­ corect al substantivului „căpșună”? I Este corect să spunem „Tartă cu­­ căpșune” sau „Tartă cu căpșuni”.­­ Specialiștii, în marea lor naivitate­­ — au crezut că au rezolvat proble­­­­ma. Au hotărât că spunem „căpșu­­­­ne” când ne referim la fruct­e „căpșună/căpșune” - „Tartă­­ cu căpșune” și „căpșuni” când­­ ne referim la plantă „căp­­s­șun/căpșuni”-„Straturi de cap­ I­șuni”. Controversele însă con­­­­tinuă, alimentate și de unele­­ teorii și chiar dicționare. Iată însă că romgleza a­­ elucidat și această spinoasă­­ divergență, evident cu ajuto­­r­ul unor emisiuni de televiziune și­­ al unor desenatori de etichete­­ pentru borcane și cutii de conser­­­­ve. Nu mai există nici căpșuni nici 1 căpșune, ci numai strawberry, fo­­­­losit și în cuvintele compuse. Parcă o aud pe vecina mea din­­ Buhuiești (Moldova), o venerabilă­­ femeie cam spre a treia tinerețe,­­ care, întrebată ce duce la târg, râs­­­­punde „Ce să duc, maică? Ia niște­­ chișleag și câteva strawberries din Nr. 27 (3357) din 7 iulie 2022 F­ără a minimaliza nivelul general de percepție asu­pra unor termeni și idei extrem de vehiculate în spațiul public, menționăm că un giulgiu este o bucată lungă de pânză, de obicei din bumbac sau in, înfășurată în jurul unui cada­vru înainte de a fi îngropat sau plasat într-un mormânt, cel mai frecvent, fără sicriu. Cel mai cunoscut este Giul­giul din Torino, pe care se presu­pune că ar fi fost „imprimata” imaginea unui bărbat. Despre identitatea acestuia mulți cred că a fost Iisus, care, conform Bibli­ei, a fost mort trei zile înainte de a reveni la viață. Un om de știin­ță italian susține că noua procedură cu raze X poate demonstra vechimea arte­factului din Torino, aflat în prezent la catedrala Sf. Ioan Botezătorul, la 2.000 de ani. „Am dezvoltat o metodă pentru a măsura îmbătrânirea naturală a celulo­zei de in folosind raze X, apoi o con­vertim în timpul scurs de la fabricare. Noua metodă de datare, bazată pe o tehnică numită împrăștiere cu raze X cu unghi larg, a fost testată mai întâi pe mostre de lenjerie deja datate folosind alte tehnici, pe mostre care nu aveau ni­mic de-a face cu Giulgiul, iar apoi apli­cată pe o probă prelevată din Giulgiul din Torino­”, a declarat, într-un interviu acordat National Catholic Register, o­­mul de știință italian Liberato De Caro. în 1988, datarea cu C-14 a fost fo­losită pe mostre de Giulgiu de către trei laboratoare diferite, care au concluzionat: Giulgiul din Torino are 2.000 de ani toate, că este vechi de aproximativ șap­te secole și că nu este autentic. De Caro susține că datarea cu C-14 este afectată de contaminare, țesătura având spații de aer ce pot capta și reține contaminanți, indiferent cât de bine e curățată. Tehnica folosita de Caro are o mare precizie fiind folosită pe diverse mostre de țesături istorice, care datează din anul 3000 î.Hr. și până în anul 2000 d.Hr. în plus ea este nedistructivă, pu­tând fi repetată de mai multe ori pe ace­eași probă. De Caro a evidențiat facto­rii care ar putea urmări traseul artefac­tului din Orientul Mijlociu către Europa, mostrele de polen găsite pro­venind din regiunea antică a Palestinei. Omul de știință a descoperit că Giulgiul din Torino se potrivea cu o bu­cată de material din asediul de la Masada (Israel) din anii 55-74 d.Hr., mostră datată prin aceeași tehnică. Centrifuga dereglărilor climatice Experții ONU în climă notează că impactul schimbărilor climatice se va accelera și va deveni palpabil cu mult înainte de anul 2050 - lipsă de apă, exod, malnutriție, dispariția unor specii. V­iața pe Pământ va fi inevitabil transformată de schimbările climatice sau chiar mai devre­me, avertizează un proiect de raport al Națiunilor Unite, Pa­nelul Interguvernamental pentru Schim­bări Climatice (IPCC). Indiferent de rata de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, efectele devastatoare ale încălzirii globale asupra naturii și asupra umanității se vor accelera, afirmă oamenii de știință atașați IPCC și devin dureros de palpabile. Clima s-a schimbat, iar fiin­țele cel mai puțin vinovate pentru emisiile de bioxid de carbon sunt cele care vor suferi cel mai mult. Pentru unele animale și soiuri de plante, poate fi chiar prea târziu. Printre speciile amenințate se numără animalele din Arctica, un teritoriu care se încălzește de trei ori mai repede decât media și de unde ar putea dispărea și moduri­le ancestrale de viață ale popoarelor care trăiesc în strânsă legătură cu ținuturile ghețurilor. Agricultura, creșterea animalelor, pes­cuitul, acvacultura­­ în toate sistemele de producție alimentară, au pierderi care sunt în creștere, iar omenirea nu este pregătită pentru a face față unei asemenea deterio­rări a situației. Nivelurile actuale de adap­tare vor fi insuficiente pentru a răspunde riscurilor climatice viitoare. Chiar și limi­tând creșterea pragului dincolo de care în­călzirea poate fi considerata acceptabilă la 2eC, până în 2050, peste 80 de milioane de oameni vor suferi de foame, iar 130 de mi­lioane ar putea cădea în sărăcia extremă. Sute de milioane de locuitori ai orașelor de coastă vor fi amenințați de valuri de inun­dații mai frecvente, cauzate de creșterea nivelului mării, care va duce la o migrație semnificativă. Cu o creștere a temperaturii limitata la 1,5 ° C, în orașe, 350 de milioane de locuitori, în plus față de numărul actual vor fi expuși penuriei de apă, 400 milioane la o creștere de peste 2S0. Cu această ju­mătate de grad suplimentară, încă 420 de milioane de oameni vor fi amenințați de valuri de căldură extreme. Se subliniază pericolul efectelor în cas­cadă, prin care unele regiuni și aproape toate zonele de coastă ar putea fi lovite de minimum trei-patru dezastre meteorolo­gice simultane: caniculă, secetă, ciclon, in­cendiu, inundații, boli purtate de țânțari. Trebuie să se ia în considerare și efec­tele de amplificare ale altor activități uma­ne dăunătoare planetei: distrugerea habi­tatelor, supraexploatarea resurselor, polua­rea, răspândirea bolilor. Omenirea își poate îndrepta încă desti­nul către un viitor mai bun, luând astăzi mă­suri puternice pentru a reduce impulsul fu­gitiv din a doua jumătate a secolului. Este nevoie de o transformare radicală a proce­selor și comportamentelor la toate nivelu­rile: indivizi, comunități, companii, insti­tuții și guvern, argumentează documentul, redefinind modul de viață și de consum. Pagină realizată de ADRIAN-NICOLAE POPESCU Săptămânalul „Magazin” este editat de CASA EDITORIALĂ „MAGAZIN” S.R.L. â m­agazin Înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului București sub nr. 1­40/2623/1991 din 8 mai 1991. Adresa: București sector 1, Piața Presei Libere nr.1, corp C3, etaj 1, cam. 49-52, cod 013701. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE: ECATERINA BATRÂNEANU Președintă GEORGE CUȘNARENCU Administrator NICUȘOR DINCĂ - Administrator ISSN 0258-1523 REDACȚIA: Telefon: 021.317.89.65 Irina Stoica, Gabriel Tudor, Ionel Cojocaru, Adrian-Nicolae Popescu Responsabil de număr: Ionel Cojocaru Secretar de redacție: Gabriela Nițu PUBLICITATE: Tel.: 0722.625.622 DIFUZARE: Tel.: 021.317.89.65 E-mail: redactia:revistamagazin@yahoo.com Nicușor Dinca (director)­­ 0722.625.622, Simion Ionescu FINANCIAR-CONTABIL: Cont­R074BACK 0000 0030 0016 0000 (LEI) Unicredit Bank S.A. - Sucursala Panduri Cont: R024RNCB 0072 0496 8985 0001 B.C.R. - Sector 1, București COLEGIUL DE REDACȚIE: ECATERINA BATRÂNEANU Președinta a Consiliului de Administrație Tel.: 021.317.89.65 E-mail: redactia.revistamagazin@yahoo.com GEORGE CUȘNARENCU Redactor-șef ADRIAN HORJA, MELANIA CONSTANTINIU Cititorii din străinătate se pot abona prin Casa Editorială „Magazin” S.R.L. Piața Presei Libere nr.1, sector 1, corp C3, etaj 1, cam. 49-52, sector 1, București, România Tel. 021.317.89.65 E-mail: redactia.revistamagazin@yahoo.com Redactorii semnatari ai articolelor publicate in revista sunt direct răspunzători, material și din punct de vedere juridic, pentru exactitatea și corectitudinea celor relatate. Revista își declina orice responsabilitate. TEHNOREDACTARE ^ COMPUTERIZATA: „MAGAZIN” Gabriela Nițu, Rodica Nițu Tiparul: TIP0ART IDEA STUDIO S.R.L.J

Next