Marisia - Anuarul Muzeului Judeţean Mureş 30-31/3. (2011)
Virgil Pană: Consideraţii privind patrimoniul imobil al oraşelor transilvănene în primul deceniu după Marea Unire. Situaţia oraşului Tărgu-Mureş
Istorie rare impotriva inundatiilor provocate de raul Mures, infiintarea pietelor dislocate in scopul targului zilnic si al celor de tara, a diferitelor edificii publice, respectiv §coli, cinematograf, teatru, locuri de agrement etc. Daca, din punct de vedere social, legea avusese o importanta demna de remarcat in opera de nivelare a stratificarii sociale, Tn spiritul reformator de dupa razboi, Tn ceea ce priveste situatia oraselor, punerea ei in aplicare s-a facut cu ignorarea propriilor principii si scopuri, fapt ce a provocat amânarea, pentru multa vreme, a satisfacerii intereselor economice, sociale §i culturale ale acestora. Terenurile extravilane expropriate fusesera achizitionate prin exproprieri administrative, in urma sistematizarii anumitor parti din oras, prin dificile proceduri s i cu cheltuieli foarte mari si pǎstrate cu adevarata evlavie pentru a fi edificate. In 1920, de pilda, in vederea introducerii gazului metan, municipiul Targu- Mureș cumparase, in apropierea imediata a orasului, un teren de circa 45 de iugare, in scopul infiintarii unui cartier de fabrici. Cu toate cǎ contractul de vânzare-cumpǎrare fusese avizat pozitiv de cǎtre autoritate în drept de la vremea respectivǎ, cei care au aplicat Legea Reformei Agrare l-au expropriat pentru a-l improprietari în interese cu totul secundare. Un alt exemplu, l-a constituit terenul pe care municipiul l-a avut in lungul tarmului stâng al Muresului, in partea dinspre oras, destinat unui dig de aparare impotriva inundatiilor care puteau pune in pericol §i uzina de apa. Dupa ce a fost expropriat, a fost dat in folosinta inchisorii pentru gradini de zarzavat, dar, in scurt timp, s-a observat ca, in loc sa fie folosit conform scopului si necesitatilor pentru care fusese destinat, acesta devenise cariera de pietri`, dar nu pentru inchisoare. In urma numeroaselor memorii privind exproprierea ‚improprietarirea terenurilor extravilane, inaintate de catre ora§e autoritatilor in drept, acestea au sesizat pericolele care impiedicau evolutia edilitara a comunelor urbane si au dispus, prin ordinul circular din 2 martie 1923, emis de Ministerul Agriculturii si Domeniilor, ca, in raza de 5 km pentru orasele mari (cum era si cazul oraşului Targu-Mure) с i de 2 km pentru oraşele mici, terenurile extravilane expropriate sa nu fie improprietarite in scop economic, acestea ramanänd rezerve de stat Tn scop de utilitate publica, pentru a satisface in mod echitabil interesele generale oraşene§ti, conform importantei lor. In scurt timp, insa, terenurile au fost puse la dispozitia garnizoanelor militare, cu destinatie temporara sau definitiva, drept gradini de zarzavat, poligoane de tragere sau campuri de instructie militara, depozite etc. In felul acesta, rezerva de stat din jurul municipiului Târgu-Mureș, cu exceptia unui teren pentru circa 1200 locuri de casa, avea ca destinatie: un poligon de tragere (19 iugare), un depozit de lemne si furaje (2 iugare), un teren de instructie pentru Regimentul 82 Infanterie (37 de iugare), un alt teren de instructie pentru infanterie (84 de iugare), iar 32 de iugare fusesera arendate unei cooperative. Prin urmare, garnizoana din Targu-Mures avea la dispozitie 121 iugare teren de instructie, in situatia in care aceasta forma de pregatire militara se facea pe hotarele comunelor din jur, iar in oras toate cimitirele erau arhipline. 4 “Un ordin imbucurator ii anunta primarul Dandea pe membrii Comitetului Administrativ ne-a venit de la Min. de Domenii. Anume, in urma repetitelor interventii si memorii, Ministerul a fixat ca este interzisa exproprierea pentru alte scopuri ca dezvoltarea orasului, in raza de 5 km de la oras, deci apelurile noastre contra exproprierilor trebuie sa fie luate in considerare”. (“Orasul”, 15 septembrie 1923, p. 1601. 222