Marisia - Anuarul Muzeului Judeţean Mureş 34-35/3. (2015)
Ioan Eugen Man: Evoluţia urbană a oraşului Reghin începând cu secolul al XIX-lea până în anul 1918. Efectul acesteia asupra locuitorilor săi
Marisia XXXIV-XXXV efectuate de catre numeroși cercetatori, istorici, oameni de cultura etc., atât români cât si maghiari sau sași, dintre care amintim pe loan I. Costea,3 Viorel Grama,4 Eugen Mera,5 loan Chiorean,6 Biró Donet,7 Schmidt Imre,8 Szabó Mihai,9 Georg Daniel Teutch,10. Gernot Nussbänder 11, Thomas Nägler 12 si altii. Pentru viata sociala, economica, culturala si politica a Reghinului Sǎsesc, de remarcat Joseph Haltrich,1n memorialist de seama. Opera sa, scrisa in limba germana, faptic este o monografie a Reghinului Sǎsesc, aparutä in anul 1858. Monografia este marcata tematic de schimburile petrecute in penultimul secol, punandu-se in fata unor comparatii intre ceea ce a fost in prima jumatate a secolului al XlX-lea, ca topografie, obiceiuri, traditii etc., si ce era in anul redactarii lucrarii. Obisnuit, monografiile incep cu un istoric al așezǎrii, însa monografia lui Haltrich se întinde pe cel mult un secol, aproximativ perioada anilor 1750-1857. Cu toate ca autorul s-a concentrat pe descrierea lumii säsești, cu istoria, institutiile, cultura si obiceiurile ei, el se referā și la celelalte etnii, românii si maghiarii. Autorul sesizeaza schimbarile din ultimul secol de dinaintea scrierii lucrarii sale, mutatiile survenite in timp fiind arātate de catre autor: ”Reghinul sǎsesc asa cum ni se prezinta el astazi este creatia modernitatii si poate nici un alt loc in tot cuprinsul patriei nu s-a schimbat in ultimii о 3loan I. Costea, Reghin. Destin §i istorie, Reghin, Ed. Petru Maior, 2007 (in continuare: I.Costea, Destin §i istorie) Idem, Me§teşugurile s i sistemul breslelor in Reghin, in „Marisia”, XV-XXII, 1985- 1992, 1992, p. 137-157; Idem, Reghin - Istoria si destinul unui oras. Zbuciumul devenirii spre lumina nemuririi, in „Reghinul cultural”, X, 2010, p. 46-52. Viorel Grama, Contributii la monografia Reghinului, in „Reghinul cultural”, IX, 2009, p.19-41. 5 Eugen Mera, Reghinul in perioada Voievodatului. Numele Reghinului, in „Reghinul cultural”, X, 2010, p.66-102 fe loan Chiorean, Iosif Muzsnay, Mestesugurile Reghinului medieval, in „Steaua roșie”, Târgu-Mures, din 18 octombrie 1970; loan Chiorean, scoala oraseneasca din Reghin in contextul invatamantului umanist din Transilvania, in „Reghinul cultural”, II, 1990, p.7-12; Idem, invatämäntul românesc din districtul Reghinului in ultimul deceniu al secolului al XlX-lea, in „Reghinul cultural”, III, 1994, p. 90-99. 7 Biró Donet, Adatékok Régen monográfiahoz (Contributii la monografia Reghinului); Idem, Adalékok Régen monográfiához, 2009; Idem, Industria Reghinului la sfârșitul secolului XIX si inceputul secolului XX, In „Reghinul cultural”, VII, 2004, p.133-159; Idem, Szászrégen és vidéke (Reghinul s imprejurimile sale), Târgu-Mureș, 2006. 8 Schmidt Imre, Szászrégen város története (Istoria orașului Reghinul Sǎsesc), Publicat in Regent Hírlap (Gazeta Reghinului), Foaie sociala si politica a maghiarilor din Reghin, Reghin, 1941. 9 Mihai Szabó, Reghin, București, Ed. Stadion, 1991; Idem, Reghinul in a doua jumatate a secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea 1849-1918, in „Marisia”, XV-XXII, 1985-1992,1992, p. 205-225 (In continuare: Mihai Szabó, Reghinul). ° Georg Daniel Teutch, Geschichte der Siebenbürgen Sächsischen Volk, col IV, Sibiu, 1925.(Traducerea, in manuscris, se afla la Biblioteca Municipal din Reghin). 11 Gernot Nussbäncher, Johannes Honterus, Viata si opera sa in imagini, Bucuresti, Ed. Kriterion, 1977 idem, Din istoria culturala a Reghinului, in „Reghinul cultural”, II, 1990, p. 13-17; idem,Diplomatarium Regnense, in „Reghinul cultural”, V, 2001, p. 15-85; Idem, Diplomataruum Regnense 1220-1585, in VI, 2002, p.27-39; Idem, Documente privind istoria orasului Reghin in Arhiva Bisericii Negre Brașov, in „Reghinul cultural”, VII, 2004, p. 20-27. 12 Thomas Nägler, Așezarea sașilor in Transilvania, Ed. Kriterion, 1981; Idem, Asezarea sasilor in Transilvania, in Studii de istorie. Nationalitatile conlocuitoare din Romania si infratirea lor cu natiunea romana, Tn Nationalitatea germana, vol. I, Bucuresti, Ed. Politica, 1996. 13 Joseph Haltrich, Zur Geschischte von Sächsisch-Regen seit dem letzen hundert Jahren, Kronstadt, 1858, aparutä sub egida revistei ”.Archiv Vereins für siebenbürgisches Landeskunden. O traducere prescurtata, efectuata de Ion Bogdan in iunie 1969 - ianuarie 1970, in manuscris (32 de pagini), se aflä la Biblioteca Municipal din Reghin, pe care o folosim ca sursa documentarä in lucrarea noasträ. 164