Milcovul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 92-147)
1969-11-21 / nr. 113
Am consemnat zilele trecute, în paginile ziarului nostru inițiativa organizării „Lunii preparatelor culinare", ca o metodă de bun augur pentru alimentația publică din Focșani. Din interviul luat cu acel prilej tovarășului Vasile Vîlcu, directorul Direcției comerciale a județului Vrancea, am reținut faptul acțiunea urmărește îndeosebi mărirea numărului de sortimente, diversificarea lor și prin aceasta sporirea producției proprii a unităților. Ne aflăm însă la jumătatea mult lăudatei luni culinare și semne de reîmprospătare nu se văd în activitatea restaurantelor din Focșani. Chiar și acelea care au organizat cite o expoziție cu vînzare, în cîte o duminică, nu demonstrează că ar fi făcut vreun pas cu de mic înainte. Să ne oprim de pildă la „Ciocîrlia“. Este prima unitate care a inaugurat „luna preparatelor culinare", organizînd o astfel de expoziție. In ziua respectivă totul a fost la superlativ. Mincăruri din belșug, intr-o prezentare care a scos în evidență calitățile bucătarului șef, iar consumatori, cit să nu-i încapă localul. Rezultatul: într-o singură zi s-a făcut vînzarea... pe trei zile. Cu această cifră, care merită intr-adevăr a fi consemnată s-a lăudat însă prea mult, sau prea devreme Direcția comercială. Incepînd de a doua zi „Ciocîrlia“ a reintrat în „zborul“ ei obișnuit, reducîndu-și cu 200 la sută vînzările. Nici una din bunătățile care au fost savurate in ziua expoziției nu a mai apărut măcar o singură dată pe lista de bucate a unității. Sondajul făcut prin organizarea expoziției s-a irosit exact ca un cartuș tras în vint. Nimeni nu s-a gîndit să tragă vreo concluzie deși se obținuseră rezultate economice substanțiale. In prezent „Ciocîrlia’ este profilată ca și acum o lună, sau două, sau trei, pe aceleași ciorbe și mîncăruri de care este imposibil să nu te saturi o dată. Dar este atît de comod, pentru conducerea unității să repete meniul, nicit ce rost are să-și mai bată capul cu introduceri de sortimente noi, care reclamă rețetare, gramaje etc. In numele acestei comodități acționează cea mai cumplită inerție. Această noțiune care nu are ce căuta în comerț, face multe zile negre atît alimentației publice locale, cit și consumatorilor. De ce oare un restaurant ca „Ciocîrlia“ nu are o specialitate a casei, a bucătarului șef chiar? De ce un restaurant ca „Odobești" plasat în plin centrul orașului motivează lipsa de preocupare pentru masa de prînz cu niște schimbări organizatorice care urmează să intervină în activitatea unității? De ce, în sfîrșit un restaurant, de primă mină în Focșani, „Vrîncioaia“ servește de vreme îndelungată zi de zi, aproape aceleași feluri de mîncăruri? Ce fac oare bucătarii șefi ai acestor restaurante? Pe ei nu-i deranjează ce crede în sinea lui consumatorul de lipsa evidentă de imaginație pe care o are lucrătorul nr. 1 al unei asemenea unități? Dar la mijloc nu este vorba numai de lipsă de imaginație ci, ceea ce este mai grav, de lipsa de interes, de dragoste față de profesie. Nu cu o astfel de carte de vizită alimentația publică din Focșani poate să-și cîștige consumatorii. Nu am reținut din listele consumate nici o specialitate vrînceană. Toate aceste realități se leagă direct de noua acțiune întreprinsă în legătură cu organizarea „lunii preparatelor culinare”. Măsura, fără doar și poate, este bună. Dacă însă ea se va concretiza doar în cele cîteva expoziții cu vînzare, nu își va atinge scopul pe care și l-a propus. Iată de ce pledăm pentru mai multă mobilitate în acest sector de activitate rămas de prea multă vreme dator consumatorilor, iată de ce spuneam, într-unul din numerele trecute ale ziarului că „luna preparatelor culinare“ este o inițiativă care obligă. Obligă la acțiune, la inventivitate și continuitate. Aceasta așteptăm acum din partea celor care răspund de rețeaua alimentației publice a municipiului Focșani. Dinu LAZARESCU O inițiati pierdută pe drum Fiind trimis la Iași să ducă pe Gh. Miclea, un pacient aflat în stare gravă, șoferul C. Ștefănescu de pe Salvare s-a ocupat, pe drum, de pasageri și bagaje. Cînd s-a anunțat plecarea Cu bolnavul, cu salvarea Ardelenea Ștefănescu Repede s-a înțeles cu Nu știu cine, să-i aducă Patru saci cu miez de nucă, Struguri, vin (vreo trei bidoane) Și-ncă cinci comisioane. (Strugureii din lădițe Au ajuns la Iași... bobite Tulburela-ntîia — must Și stafide fără gust...) ■* La plecare-n barieră, Face semn o pasageră: — Sa oprește, nea’ Cutare Să mă „pui" și io-n salvare ! Avea tanti dpi curcani Și o glugă cu ciocani Dincolo de Făurei, Stopi Coboară dumneaei, Apoi cu așa salvare, Moare omul pe picioare ! Dar șoferul ciubucar A oprit mașina iar , Alții trei, cu „ia-mă, nene !” Au urcat cu, damigene, Iar un pasager posac Avea rațe — maca-mac, Un borcan cu murături Și-alte patru legături, Varză, ceapă și mărar . Era plin de... aprozar. Patru roți de caș, amintim: Mirosea de-acuma... stînă. Time, lăzi cu gogonele, Fel de fel de băgărele, Cete cinci înotătoare, Ne-nvățate în salvare, Măcăie și dob cu ciocul In mașină, prin tot locul. Și, la pod, la Putna-Seacă, Nevrînd rațele să tacă. Le-a dat jos și-n locul lor A urcat un vînător... S-a trecut prin Mărășești, Cu minciuni vînătorești. Dar din nou se pune funzia. A făcut un vis cu mina: — Ia-mă, neneși pe mine Fiindcă trenul nu mai vine! La intrarea în Tecuci Stopi Apar doi saci cu nuci, O sacoșă cu știuleți Și-o băbuță cu bureți, Biata cursă sanitară Scîrțîia din planetară, Cu tonajul pe șosea Și din toate scîrțîia... Iac-o haltă la Berbeci, Pentr-o Urnă cu dovleci, Și coboară pasagerul Cu borcanul și panerul Bunicuța cu bureții Și sacoșa cu știuleții... Din Bîrlad pînă-n Vaslui, Sui, coboară,, și iar, sui. Și-n sfîrșit, la Nicotină Ah, s-a defectat mașina. Și-a strigat șoferul: „Pană Pe motiv de... demigeană. Merge omul cu salvarea. Dar mai face și... taxarea...“ După atîtea zeci de halte, Au ajuns la Iași, încalțe Cu lumini zîmbea orașul: — Aoleu, al cui e cașul ? Dar bidonul „pacient” I făcu atunci atent: — Nea Costică, te-ncurcași, Chiar cînd ai ajuns la Iași ? încurcași.. borcanele Și comisioanele ? i Apoi, nene Constantine, Cu ciubucul nu e bine ! Este-o vorbă românească, Limpede, moldovenească: Dacă ne mai duci cu preșul său că ți se arată... leșul /... Emil STANCIU în Editura tehnică a apărut: Sortarea și însemnarea cherestelei de foioase Lucrarea este o contribuție la completarea documentației privind metodele de sortare și însemnare a produselor ecarisate din lemn de foioase, urmărind cu deosebire căile de creștere a calității producției. In expunerea tematicii se urmărește creșterea nivelului de cunoștințe tehnice în general și specializarea cadrelor, în scopul îmbunătățirii calității cherestelei de foioase. Lucrarea se adresează tehnicienilor, maiștrilor și muncitorilor calificați sau în curs de calificare din sectorul industriei lemnului. Dacă vreți, „semnalul“ este chiar o... propunere (Urmare din pag. I) „aspre“. El se mulțumește de această dată însă a o invita pe tovarășa profesoară Mierlușcă să recitească răspunsul elevului Ovidiu Nicolae din clasa a IV-a... Al doilea punct al itinerariului i Școala generală nr. 1 Străoane. Ceea ce frapează de la bun început în organizarea fondului de cărți este latura sa utilitară. Compartimentarea volumelor este făcută pe „sectoare“ : literatură politică, literatură pedagogică (pe obiecte, literatură pedagogică pentru părinți, pentru activități și serbări pionierești, literatură de pedagogie generală, literatură universală, literatură română clasică și contemporană. „Pe lîngă formele curente de lucru ale oricărei biblioteci școlare, personal am introdus un nou sistem în relația carte-cititor. Fiecare clasă posedă un caiet cu elevii cititori. Difuzarea cărților este înregistrată în caiet, care se află la învățătorul sau dirigintele clasei și nu în „fișe“. In felul acesta se obține și o supraveghere mai clară a profilului de lectură, în funcție de necesități și înclinații. Astfel, cele 2600 de titluri, care conține biblioteca noastră pot „circula“ după anumite „proporții pedagogice“. Cele spuse de către tovarășa profesoară Lenuța Marcali, bibliotecara școlară, pot fi, credem generalizate, ca modalitate de lucru în școlile generale din județ, unde, în mod obișnuit, numărul volumelor este, de obicei, redus. In sfîrșit, itinerariul ideii noastre de „anchetă“ se oprește în sala bibliotecii Școlii generale nr. 10 din municipiul Focșani. Ne-am oprit aici, din două motive. Mai întii pentru că, datorită unor condiții administrative speciale, în aceeași sală funcționează și biblioteca Liceului economic. Apoi, pentru că în cadrul bibliotecii Școlii generale nr. 10, tovarășa bibliotecară Bianca State a avut, împreună cu Organizația de pionieri, o inițiativă lăudabilă, care se cere în mod deosebit reliefată. S-a constatat că există posibilitatea lărgirii fondului de cărți prin „resurse“ locale. De fapt primul „aspect“ al inițiativei a venit din partea pionierilor, care s-au oferit a dona bibliotecii cărți existente în mai multe exemplare în biblioteca lor personală. In felul acesta au fost fonate de către elevi un număr de peste 400 de volume, unele dintre titluri fiind epuizate din librării, și devenind, cu timpul, rarități. „Semnal“... Ancheta noastră, deși nu a pus în mod imperativ întrebarea esențială, „este biblioteca școlară un factor adiacent procesului instructiv-educativ“ ?, a reușit, credem, să contureze ideea importanței ei în viața intelectuală și educativă a școlii. Ea a reliefat prin sondajul propus, exemple pentru ceea ce este, sau nu, biblioteca școlară, constituind, sperăm, și o meditație pentru forma ei ideală. Propunîndu-ne să mai revenim la tema anchetei, caligrafiem acum un „semnal", sperăm necesar, care subliniază inițiativele bibliotecilor școlare din Străoane și Școala generală nr. 10. Dacă vreți, „semnalul" este chiar o ... propunere. Cintecul cheamă la horă La Casa agronomului Panciu Instructaj cu tehnicienii veterinari La Casa agronomului din Panciu are loc un instructaj de 6 zile, la care participă — împărțiți în trei serii — peste 140 de tehnicieni veterinari care activează în județul nostru. Cu acest prilej, pentru reîmprospătarea cunoștințelor de specialitate și comunicarea unor sarcini noi specifice acestui sector, specialiștii din cadrul Direcției agricole județene și de la laboratorul veterinar, fac o serie de expuneri legate de lucrările de selecție, profilaxia bolilor, combaterea bolilor parazitare, executarea dezinsecțiilor și dezinfecțiilor, precum și prezentarea unor medicamente noi folosite în tratamentul animalelor. Aprofundarea cunoștințelor teoretice este îmbinată cu lucrări practice care au loc în sectorul zootehnic al cooperativei agricole de producție Panciu. Calendarul impune încheierea lucrărilor actuale (Urmare din pag. I) Rep.: Cum vă ajută mecanizatorii în executarea lucrărilor ? Tov. Bratosin : Pe noi ne „deservește“ o secție de la I.M.A. Florești. Dacă ar lucra așa cum trebuie totul ar fi bine. Dar... din cauza faptului că tractoriștii nu lucrează cu atenție, spalierii sînt rupți, butucii tăiați. Suntem rămași în urmă și cu executarea arăturilor de toamnă. In loc de 8 hectare, cit este stabilit să se realizeze zilnic," mecanizatorii nu reușesc să facă decit două hectare. Lucrîndu-se în acest ritm, nu este de mirare că arăturile au fost executate doar pe o treime din totalul suprafeței. Rep.: In afară de această lucrare, via trebuie să fie îngropată. Ce s-a întreprins pînă acum ? Tov. Bratosin : Nu prea multe. Cea mai mare parte din forța de muncă de care dispune cooperativa este antrenată la eliberarea terenului de coceni. Cînd vom termina cu căratul cocenilor ne vom ocupa intens de vie. ... Fără comentarii, aceste scurte dialoguri, ca și altele pe care nu le-am mai reprodus, ne dovedesc că în unele locuri viticultorii, mai au de acoperit un important volum de muncă, trebuind să execute lucrări urgente de sezon. Calendarul,însă, ne arată că timpul este destul de" "înaintat putînd crea surprize neplăcute celor care au prelungit, nejustificat de mult, încheierea unor lucrări de bază, în viticultura. Se impune deci, ca, profitînd de fiecare zi bună de lucru, de fiecare oră, viticultorii să ia toate măsurile pentru ca plantațiile viticole să nu sufere din cauza iernii. 0 MEMENTO = MEMENTO » MEMENTO » MEMENTO » MEMENTOR tv Vineri 21 noiembrie 1969 PROGRAMUL I 17.00 Consultații pentru elevi. Limba română (clasa a VIII-a). 17.30 Chimie (clasele a VIII-a și a XII-a). 18.00 Lumea copiilor. 18.30 Podgoria de la Drăgășani. Anchetă economică. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 19.30 Mai aveți o întrebare ? 20.15 Film artistic. „Moartea lui Joe Indianul“. 21.55 Reflector. Telefoileton cotidian. 22.05 Cadran. Emisiune de actualitate internațională. 22.35 Studio dans XX. Ansamblul cubanez de dans modern. 23.05 Telejurnalul de noapte. 23.15 închiderea emisiunii radio București Vineri 21 noiembrie 1969 PROGRAMUL I 5.05— 6.00 Program muzical de dimineață. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 9.30 Memoria pămîntului românesc. 10.10 Curs de limba spaniolă. Ciclul II, secția a 50-a. 10.30 Radio-școală. 10.50 înflorește țara mea — cîntece. 11.25 Prelucrări de muzică populară. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Cintă Udo Jürgens. 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Mic magazin muzical. 14.10 Roza vînturilor. 14.35 Cintă Margareta Pîslaru. 14.50 Pe plaiuri oltenești cu cîntec și joc. 15.20 Radio publicitate. 15.30 Compozitorul săptămînii —Claude Debussy. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteoritier. 16.20 Formația Alexandru Imre. 16.30 Tribuna radio. 16.45 Din repertoriul lui Tom Jones. 17.05 Pentru patrie. 17.35 Cintă Maria Badiu, Ion Duca și clarinetistul Gheorghe Motoia. 18.10 Revistă economică. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămînă unui meloman. 20.05 Tableta de seară de Octav Onicescu. 20.10 Din înregistrările lui Fănică Luca. 20.20 Eminesciana. „Cînd te-am văzut, Venera“. 20.25 Zece melodii preferate. 21.20 Revista șlagărelor. 21.30 Moment poetic. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Romanțe interpretate de Constantin Dumitrescu. 22.40 Melodii de care ne amintim cu plăcere. 23.10 Concert de seară. 0.03—3.00 Estrada nocturnă. Buletine de știri : Programul I : 5.00; 6.00; 9.00; 10,00; 11,00; 17,00; 18,00; 20,00; 24,00; 2.00; Programul II :6.05; 12,00; 14,00; 23,00; 0.55. Iași VINERI 21 NOIEMBRIE Program de seară 16.00 Buletin de știri. 16.10 Itinerar cultural-artistic. 16.30 Piese corale de compozitori români. 16.45 Moment de jazz. 17.00 Emisiune economică. 17.15 Arii și duete din opere. 17.30 Odă limbii române. 18.00 Cintecul care mi-e drag. 18.30 Radiojurnal, actualitatea în agricultură. 18.45 Pe portativul undelor — melodia preferată. 19.30 Jurnal literar. • 19.53 Muzică de estradă. 20.00 Seară pentru iubitorii muzicii simfonice. — In pauză: Meridiane lirice. 21.45 Album de romanțe. 22.15 Muzică de dans. 22.59 închiderea emisiunii, cinema VINERI 21 NOIEMBRIE 1969 Cinema UNIREA Focșani: „Omul care valora miliarde". Cinema FLACARA Focșani: „Vara fierbinte“. Cinema POPULAR Adjud: „Omul momentului“. Cinema LUMINA Mărășești: „Noaptea generalilor". Cinema POPULAR Panciu : „Bună ziua contesă“. Cinema VICTORIA Odobești : „Tigrul”. Timpul probabil pentru 24 de ore Vreme în încălzire ușoară cu cerul variabil. Vine slab pînă la potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 1 și 5 grade iar maximele între 10 și 15 grade. Vineri 21 noiembrie 1969 De pe întinsul PATRIEI Succese la Constanța Constructorii hidrotehnicieni din portul Constanța au predat beneficiarului, cu o lună mai devreme, întregul complex feroviar ce va deservi noul port. S-au construit aproximativ 20 km de căi ferate, pasaje de nivel, clădiri de exploatare, instalații feroviare moderne. Punerea in exploatare a complexului feroviar, alături de terminarea primelor cheiuri și dane cu o lungime de un kilometru, a 20 000 mp de platforme pentru depozitarea mărfurilor și a 4500 m drumuri interioare, marchează o importantă etapă în realizarea planului de dezvoltare a portului. Se prevede ca încă din anul acesta portul să-și mărească capacitatea cu 6,5 milioane tone grafic. Pentru melomani Cunoscuții cîntăreți de operă Virginia Zeani și Nicola Rossi Lemeni din Italia, care se află în turneu în țara noastră, au fost invitați să facă și înregistrări pentru Casa de discuri „Electrecord”. Răspunzînd acestei invitații, cei doi artiști au imprimat, timp de o săptămînă, cîteva celebre arii din opere, figurînd în repertoriul lor permanent, împreună cu orchestra Operei Române din București, dirijată de Mihai Brediceanu, oaspeții au realizat câte un disc. Soprana Virginia Zeani a imprimat arii din „Boema“, „Madame Butterfly“, „Tosca”, „Manon Lescaut“, „Don Carlos“ și „Aida”. Discul basului Nicola Rossi Lemeni va cuprinde arii din „Faust”, „Hernani“, „Don Carlos“, „Bărbierul din Sevilla”, „Ivan Susanin“, „Cneazul Igor“, „Boris Godunov". în primul semestru al anului viitor cele două discuri se vor afla de vînzare în magazinele de specialitate și în librării. în producție de serie La întreprinderea „Ciocanul” din Tîrgoviște au fost asimilate anul acesta, pentru producția de serie, 21 de produse printre care și șasiul cu două roți pentru agregatele de aspersiune. A început, de asemenea, fabricarea curentă a unor bride de arc pentru remorcile auto, bucșe de suspensie pentru autoturismele românești „Dacia 1100“ și „Dacia 1300” și pentru alte tipuri de autovehicule. (Agerpres) Ceasul rău al infracțiunii (Urmare din pag. 1) In legătură cu furtul din avutul obștesc, cazuri ce se ivesc ici-colo pe raza județului nostru, este la fel de important să atragem atenția și asupra unui alt aspect. — Sunt unii oameni — îndeosebi din consiliile de conducere ale cooperativelor agricole de producție — continuă interlocutorul nostru, care consideră în mod cu totul și cu totul greșit că apărarea avutului obștei în fruntea căreia se află, cade numai în sarcina unor organe specializate — procuratura, miliția etc. și că lor le-ar reveni numai misiunea de a se ocupa de producție. Nimic mai greșit. Nimănui nu trebuie să-i fie indiferent ce se intîmplă cu produsele pentru care s-a depus multă trudă, pe ce drum apucă. Merg în magazia obștei sau în curtea nu știu cui? Din cine ne dăm seama, această optică generează multe neajunsuri. Se „confundă“ prea ușor punga statului, a poporului cu chimirul personal. Nu mai departe decât următorul caz : Gheorghe I. Vasile, șef de echipă la cooperativa din Măicănești și Dulgheru Gheorghe au mers în lanul de porumb și au încărcat o căruță de știuleți pentru a fi adusă la magazia unității. Nimic mai firesc. Numai că în drum s-au înțeles și porumbul a nimerit... acasă la Gheorghe I. Vasile. De ce s-au abătut lucrurile de la făgașul lor normal? Pentru că inculpaților li s-a permis să circule fără nici un fel de evidență, fără nici o formă legală pe drumul de la lan la magazie. Ne putem astfel cu ușurință închipui că, de data aceasta hoțului i-au fost create cu adevărat „condiții". — Infractorul, ne spune procurorul șef adjunct, atît așteaptă, acționează acolo unde vede că-i terenul mai slab. Și un astfel de teren se găsește berechet unde își face loc harababura în scriptele consiliilor de conducere ale cooperativelor, unde se instalează, ca la ea acasă, dezordinea, lipsa de disciplină a membrilor cooperatori, incepînd de la președinte și pînă la ultimul om. In asemenea cazuri nimic nu poate stîrpi răul din rădăcini decit dezvoltarea unei puternice opinii publice în rîndurile cooperatorilor. Am spune că aici un rol deosebit trebuie să-l aibă crearea condițiilor pentru ca această opinie să se manifeste din plin și cu toată severitatea. Judecarea la fața locului a cazurilor de furt din averea obștească constituie un mijloc, o cale cu eficiență. Dar nu este acesta singurul mijloc. Să nu uităm că mai sunt și altele. Socotim astfel ca foarte importantă activitatea consiliilor de judecată înființate nu de mult și în mediul rural, întărirea rolului acestora, ajutorarea lor pentru a acționa eficient, în termenul cel mai scurt, pentru a-și intra în absolut toate atributele pe care le au este o sarcină care cade, deopotrivă, în seama consiliilor populare, a organelor judecătorești cât și a comitetelor comunale de partid. — Comisiile de judecată, ni s-a spus la procuratura județeană, trebuie să acționeze cu cea mai mare promptitudine, operativitate. Au un mare rol profilactic cazurile care sunt judecate în fata întregului sat, a colectivității în care lucrează cel care a furat din avutul obștesc. Am întîlnit oameni care spun „mai bine dați-mi o sancțiune penală decit să fiu judecat în fața satului, a copiilor și rudelor mele“. Este desigur, un element psihologic de care trebuie ținut seama, la care trebuie apelat în permanență. Sînt, din păcate, în județ cazuri cînd unul ciupește astăzi din averea obștească, iar comisia de judecată acționează abia peste trei, patru luni. în atari condiții nu trebuie să ne mai mire dacă cel care a furat ieri își permite să fure și mîine. Este drept, ni s-au dat la procuratură multe exemple cînd oameni de specialitate au mers pe teren, au instruit membrii comisiilor de judecată, le-au arătat ce și cum trebuie să facă. Ne-am permite însă, în încheiere, să propunem ca activitatea, ajutorul care se dă comisiilor să nu fie apreciate după numărul instruirilor, ci după rezultatele pe care acestea le obțin în munca de apărare a legalității. Mica publicitate Pierdut autorizația de transport nr. 763856 eliberată de IRTA Focșani pentru autobasculanta nr. 31-GL.570. Se declară nulă. Cetățeni! SA APĂRĂM PĂDURILE DE PERICOLUL INCENDIILOR • Pădurile constituie una din marile bogății naturale ale județului nostru. • în această perioadă de secetă, fiecare cetățean are datoria patriotică de a respecta cu strictețe regulile de prevenire a incendiilor în păduri, în păduri și în apropierea lor, nu fumați, nu aruncați la întîmplare resturile de țigări sau chibrituri aprinse. • Este strict interzisă aprinderea focurilor în păduri sau la o distanță mai mică de 200 m de liziera pădurii. • în caz de incendiu, toți cetățenii sînt chemați să participe la localizarea și lichidarea incendiilor. • Cetățeni, contribuiți cu toții la apărarea pădurilor de incendii, avuție de seamă a patriei !