Milcovul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 92-147)

1969-11-21 / nr. 113

Am consemnat zilele trecute, în paginile ziarului nostru inițiativa organizării „Lunii preparatelor cu­linare", ca o metodă de bun augur pentru alimentația publică din Focșani. Din interviul luat cu acel prilej tovarășului Vasile Vîlcu, di­rectorul Direcției comerciale a ju­dețului Vrancea, am reținut faptul acțiunea urmărește îndeosebi mărirea numărului de sortimente, diversificarea lor și prin aceasta sporirea producției proprii a uni­tăților. Ne aflăm însă la jumătatea mult lăudatei luni culinare și semne de reîmprospătare nu se văd în acti­vitatea restaurantelor din Focșani. Chiar și acelea care au organizat cite o expoziție cu vînzare, în cîte o duminică, nu demonstrează că ar fi făcut vreun pas cu­ de mic înainte. Să ne oprim de pildă la „Ciocîrlia“. Este prima unitate care a inaugurat „luna prepara­telor culinare", organizînd o astfel de expoziție. In ziua respectivă totul a fost la superlativ. Mincă­­ruri din belșug, intr-o prezentare care a scos în evidență calitățile bucătarului șef, iar consumatori, cit să nu-i încapă localul. Rezul­tatul: într-o singură zi s-a făcut vînzarea... pe­­ trei zile. Cu această cifră, care merită intr-adevăr a fi consemnată s-a lăudat însă prea mult, sau prea devreme Direcția comercială. Incepînd de a doua zi „Ciocîrlia“ a reintrat în „zborul“ ei obișnuit, reducîndu-și cu 200 la sută vînzările. Nici una din bu­nătățile care au fost savurate in ziua expoziției nu a mai apărut măcar o singură dată pe lista de bucate a unității. Sondajul făcut prin organizarea expoziției s-a irosit exact ca un cartuș tras în vint. Nimeni nu s-a gîndit să tra­gă vreo concluzie deși se obținu­seră rezultate economice substan­țiale. In prezent „Ciocîrlia­’ este profilată ca și acum o lună, sau două, sau trei, pe aceleași ciorbe și mîncăruri de care este imposibil să nu te saturi o dată. Dar este atît de comod, pentru conducerea unității să repete meniul, nicit ce rost are să-și mai bată capul cu introduceri de sortimente noi, care reclamă rețetare, gramaje etc. In numele acestei comodități ac­ționează cea mai cumplită iner­ție. Această noțiune care nu are ce căuta în comerț, face multe zile negre atît alimentației publice lo­cale, cit și consumatorilor. De ce oare un restaurant ca „Ciocîrlia“ nu are o specialitate a casei, a bucătarului șef chiar? De ce un restaurant ca „Odobești" plasat în plin centrul orașului motivează lipsa de preocupare pentru masa de prînz cu niște schimbări orga­nizatorice care urmează să inter­vină în activitatea unității? De ce, în sfîrșit un restaurant, de primă mină în Focșani, „Vrîncioaia“ ser­vește de vreme îndelungată zi de zi, aproape aceleași feluri de mîn­căruri? Ce fac oare bucătarii șefi ai acestor restaurante? Pe ei nu-i deranjează ce crede în sinea lui consumatorul de lipsa evidentă de imaginație pe care o are lucrăto­rul nr. 1 al unei asemenea uni­tăți? Dar la mijloc nu este vorba nu­mai de lipsă de imaginație ci, ceea ce este mai grav, de lipsa de interes, de dragoste față de profe­sie. Nu cu o astfel de carte de vi­zită alimentația publică din Foc­șani poate să-și cîștige consuma­torii. Nu am reținut din listele consumate nici o specialitate vrîn­­ceană. Toate aceste realități se leagă direct de noua acțiune întreprinsă în legătură cu organizarea „lunii preparatelor culinare”. Măsura, fără doar și poate, este bună. Dacă însă ea se va concretiza doar în cele cîteva expoziții cu vînzare, nu își va atinge scopul pe care și l-a propus. Iată de ce pledăm pentru mai mu­ltă mobilitate în a­­cest sector de activitate rămas de prea multă vreme dator consuma­torilor, iată de ce spuneam, în­­tr-unul din numerele trecute ale ziarului că „luna preparatelor cu­linare“ este o inițiativă care o­­bligă. Obligă la acțiune, la inven­tivitate și continuitate. Aceasta așteptăm acum din partea celor care răspund de rețeaua alimenta­ției publice a municipiului Foc­șani. Dinu LAZARESCU O inițiati pierdută pe drum Fiind trimis la Iași să ducă pe Gh. Miclea, un pacient aflat în stare gravă, șoferul C. Ștefănescu de pe Salvare s-a ocupat, pe drum, de pa­sageri și bagaje. Cînd­ s-a anunțat plecarea Cu bolnavul, cu salvarea Arde­lenea Ștefănescu Repede s-a înțeles cu Nu știu cine, să-i aducă Patru saci cu miez de nucă, Struguri, vin (vreo trei bidoane) Și-ncă cinci comisioane. (Strugureii din lădițe Au ajuns la Iași... bobite Tulburel­a-ntîia — must Și stafide fără gust...­­) ■* La plecare-n barieră, Face semn o pasageră: — Sa oprește, nea’ Cutare Să mă „pui" și io-n salvare ! Avea tanti dpi curcani Și o glugă cu ciocani Dincolo de Făurei, Stopi Coboară dumneaei, Apoi cu așa salvare, Moare omul pe picioare ! Dar șoferul ciubucar A oprit mașina iar , Alții trei, cu „ia-mă, nene !” Au urcat cu, damigene, Iar un pasager posac Avea rațe — maca-mac, Un borcan cu murături Și-alte patru legături, Varză, ceapă și mărar . Era plin de... aprozar. Patru roți de caș, amintim: Mirosea de-acum­a... stînă. Time, lăzi cu gogonele, Fel de fel de băgărele, Cete cinci înotătoare, Ne-nvățate în salvare, Măcăie și dob­ cu ciocul In mașină, prin tot locul. Și, la pod, la Putna-Seacă, Nevrînd rațele să tacă. Le-a dat jos și-n locul lor A urcat un vînător... S-a trecut prin Mărășești, Cu minciuni vînător­ești. Dar din nou se pune funzia. A făcut un vis cu mina: — Ia-mă, nene­și pe mine Fiindcă trenul nu mai vine! La intrarea în Tecuci Stopi Apar doi saci cu nuci, O sacoșă cu știuleți Și-o băbuță cu bureți, Biata cursă sanitară Scîrțîia din planetară, Cu tonajul pe șosea Și din toate scîrțîia... Iac-o haltă la Berbeci, Pentr-o Urnă cu dovleci, Și coboară pasagerul Cu borcanul și panerul Bunicuța cu bureții Și sacoșa cu știuleții... Din Bîrlad pînă-n Vaslui, Sui, coboară,, și iar, sui. Și-n sfîrșit, la Nicotină Ah, s-a defectat mașina. Și-a strigat șoferul: „Pană Pe motiv de... demigeană. Merge omul cu salvarea. Dar mai face și... taxarea­­...“ După­ atîtea zeci de halte, Au­ ajuns la Iași, încalțe Cu lumini zîmbea orașul: — Aoleu, al cui e cașul ? Dar bidonul „pacient” I­ făcu atunci atent: — Nea Costică, te-ncurcași, Chiar cînd ai ajuns la Iași ? încurcași.. borcanele Și comisioanele ? i­ Apoi, nene Constantine, Cu ciubucul nu e bine ! Este-o vorbă românească, Limpede, moldovenească: Dacă ne mai duci cu preșul său că ți se­ arată... leșul /... Emil STANCIU în Editura tehnică a apărut: Sortarea și însemnarea cherestelei de foioase Lucrarea este o contribuție la completarea documentației privind metodele de sortare și însemnare a produselor ecarisate din lemn de foioase, urmărind cu deosebire căile de creștere a calității produc­ției. In expunerea tematicii se urmă­rește creșterea nivelului de cunoș­tințe tehnice în general și specia­lizarea cadrelor, în scopul îmbu­nătățirii calității cherestelei de fo­ioase. Lucrarea se adresează tehnicie­nilor, maiștrilor și muncitorilor calificați sau în curs de calificare din sectorul industriei lemnului. Dacă vreți, „semnalul“ este chiar o... propunere (Urmare din pag. I) „aspre“. El se mulțumește de această dată însă a o invita pe tovarășa profesoară Mierlușcă să recitească răspunsul elevului Ovidiu Nicolae din clasa a IV-a... Al doilea punct al itinerariului i Școala generală nr. 1 Străoane. Ceea ce frapează de la bun în­ceput în organizarea fondului de cărți este latura sa utilitară. Compartimentarea volumelor este făcută pe „sectoare“ : literatură politică, literatură pedagogică (pe obiecte, literatură pedagogică pen­tru părinți, pentru activități și serbări pionierești, literatură de pedagogie generală­, literatură u­­niversală, literatură română cla­sică și contemporană. „Pe lîngă formele curente de lucru ale o­ricărei biblioteci șco­lare, personal am introdus un nou sistem în relația carte-cititor. Fie­care clasă posedă un caiet cu elevii cititori. Difuzarea cărților este în­registrată în caiet, care se află la învățătorul sau dirigintele clasei și­ nu în „fișe“. In felul acesta se obține și o supraveghere mai clară a profilului de lectură, în funcție de necesități și înclinații. Astfel, cele 2600 de titluri, care conține biblioteca noastră pot „circula“ după anumite „proporții pedago­gice“. Cele spuse de către tova­rășa profesoară Lenuța Marcali, bibliotecara școlară, pot fi, cre­dem generalizate, ca modalita­te de lucru în școlile generale din județ, unde, în mod obișnuit, numărul volumelor este, de obicei, redus. In sfîrșit, itinerariul ideii noas­tre de „anchetă“ se oprește în sala bibliotecii Școlii generale nr. 10 din municipiul Focșani. Ne-am oprit aici, din două motive. Mai întii pentru că, datorită unor con­diții administrative speciale, în aceeași sală funcționează și bibli­oteca Liceului economic. Apoi, pentru că în cadrul b­ibliotecii Școlii generale nr. 10, tovarășa bibliotecară Bianca State a avut, împreună cu Organizația de pio­nieri, o inițiativă lăudabilă, care se cere în mod deosebit reliefată. S-a constatat că există posibili­tatea lărgirii fondului de cărți prin „resurse“ locale. De fapt primul „aspect“ al inițiativei a venit din partea pionierilor, care s-au oferit a dona bibliotecii cărți existente în mai multe exem­plare în biblioteca lor personală. In felul acesta au fost fonate de către elevi un număr de peste­ 400 de volume, unele dintre tit­luri fiind epuizate din librării, și devenind, cu timpul, rarități. „Semnal“... Ancheta noastră, deși nu a pus în mod imperativ întrebarea e­­sențială, „este biblioteca școlară un factor adiacent procesului in­­structiv-educativ“ ?, a reușit, credem, să contureze ideea impor­tanței ei în viața intelectuală și educativă a școlii. Ea a reliefat prin sondajul propus, exemple pentru ceea ce este, sau nu, bi­blioteca școlară, constituind, sperăm, și o meditație pentru forma ei ideală. Propunîndu-ne să mai revenim la tema anchetei, caligrafiem acum un „semnal", sperăm necesar, care subliniază inițiativele bibliotecilor școlare din Străoane și Școala generală nr. 10. Dacă vreți, „semnalul" este chiar o ... propunere. Cintecul cheamă la horă La Casa agronomului Panciu Instructaj cu tehnicienii veterinari La Casa agronomului din Panciu are loc un instructaj de 6 zile, la care participă — îm­părțiți în trei serii — peste 140 de tehnicieni veterinari care activea­ză în județul nostru. Cu acest prilej, pentru reîmprospătarea cunoș­tințelor de specialitate și comunicarea unor sar­cini noi specifice aces­tui sector, specialiștii din cadrul Direcției a­­gricole județene și de la laboratorul veterinar, fac o serie de expuneri legate de lucrările de selecție, profilaxia boli­lor, combaterea bolilor parazitare, executarea dezinsecțiilor și dezin­fecțiilor, precum și pre­zentarea unor medica­mente noi folosite în tratamentul animalelor. Aprofundarea cunoș­tințelor teoretice este îmbinată cu lucrări prac­tice care au loc în sec­torul zootehnic al coope­rativei agricole de pro­ducție Panciu. Calendarul impune încheierea lucrărilor actuale (Urmare din pag. I) Rep.: Cum vă ajută mecanizatorii în executarea lucrărilor ? Tov. Bratosin : Pe noi ne „deser­vește“ o secție de la I.M.A. Florești. Dacă ar lucra așa cum trebuie to­tul ar fi bine. Dar... din cauza faptului că tractoriștii nu lucrează cu atenție, spalierii sînt rupți, butu­cii tăiați. Suntem­ rămași în urmă și cu executarea arăturilor de toamnă. In loc de 8 hectare, cit este stabilit să se realizeze zilnic," mecanizatorii nu reușesc să facă decit două hec­tare. Lucrîndu-se în acest ritm, nu este de mirare că arăturile au fost executate doar pe o treime din to­talul suprafeței. Rep.: In afară de această lucrare, via trebuie să fie îngropată. Ce s-a întreprins pînă acum ? Tov. Bratosin : Nu prea multe. Cea mai mare parte din forța de muncă de care dispune cooperativa este antrenată la eliberarea terenului de coceni. Cînd vom termina cu căra­tul cocenilor ne vom ocupa intens de vie. ... Fără comentarii, aceste scurte dialoguri, ca și altele pe care nu le-am mai reprodus, ne dovedesc că în unele locuri viticultorii, mai au de acoperit un important volum de muncă, trebuind să execute lucrări urgente de sezon. Calendarul,­­însă, ne arată­ că timpul este destul de" "înaintat putînd crea surprize neplăcute celor care au prelungit, nejustificat de mult, încheierea unor lucrări de bază, în viticultura. Se impune deci, ca, profitînd de fiecare zi bună de lucru, de fiecare oră, viticultorii să ia toate măsu­rile pentru ca plantațiile viticole să nu sufere din cauza iernii. 0 MEMENTO = MEMENTO » MEMENTO » MEMENTO » MEMENTO­R tv Vineri 21 noiembrie 1969 PROGRAMUL I 17.00 Consultații pentru elevi. Limba română (clasa a VIII-a). 17.30 Chimie (clasele a VIII-a și a XII-a). 18.00 Lumea copiilor. 18.30 Podgoria de la Drăgășani. Anchetă economică. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 19.30 Mai aveți o întrebare ? 20.15 Film artistic. „Moartea lui Joe Indianul“. 21.55 Reflector. Telefoileton cotidian. 22.05 Cadran. Emisiune de actualita­te internațională. 22.35 Studio dans XX. Ansamblul cubanez de dans modern. 23.05 Telejurnalul de noapte. 23.15 închiderea emisiunii­ radio București Vineri 21 noiembrie 1969 PROGRAMUL I 5.05— 6.00 Program muzical de dimi­neață. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 9.30 Memoria pămîntului românesc. 10.10 Curs de limba spaniolă. Ciclul II, secția a 50-a. 10.30 Radio-școală. 10.50 înflorește țara mea — cîntece. 11.25 Prelucrări de muzică populară. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Cintă Udo Jürgens. 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Mic magazin muzical. 14.10 Roza vînturilor. 14.35 Cintă Margareta Pîslaru. 14.50 Pe plaiuri oltenești cu cîntec și joc. 15.20 Radio publicitate. 15.30 Compozitorul săptămînii —Cla­ude Debussy. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo­­ritier. 16.20 Formația Alexandru Imre. 16.30 Tribuna radio. 16.45 Din repertoriul lui Tom Jones. 17.05 Pentru patrie. 17.35 Cintă Maria Badiu, Ion Duca și clarinetistul Gheorghe Motoia. 18.10 Revistă economică. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămînă unui meloman. 20.05 Tableta de seară de Octav Onicescu. 20.10 Din înregistrările lui Fănică Luca. 20.20 Eminesciana. „Cînd te-am văzut, Venera“. 20.25 Zece melodii preferate. 21.20 Revista șlagărelor. 21.30 Moment poetic. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteo­rologic. 22.20 Sport. 22.30 Romanțe interpretate de Con­stantin Dumitrescu. 22.40 Melodii de care ne amintim cu plăcere. 23.10 Concert de seară. 0.03—3.00 Estrada nocturnă. Buletine de știri : Programul I : 5.00; 6.00; 9.00; 10,00; 11,00; 17,00; 18,00; 20,00; 24,00; 2.00; Programul II :6.05; 12,00; 14,00; 23,00; 0.55. Iași VINERI 21 NOIEMBRIE Program de seară 16.00 Buletin de știri. 16.10 Itinerar cultural-artistic. 16.30 Piese corale de compozitori ro­mâni. 16.45 Moment de jazz. 17.00 Emisiune economică. 17.15 Arii și duete din opere. 17.30 Odă limbii române. 18.00 Cintecul care mi-e drag. 18.30 Radiojurnal, actualitatea în a­­gricultură. 18.45 Pe portativul undelor — melo­dia preferată. 19.30 Jurnal literar. • 19.53 Muzică de estradă. 20.00 Seară pentru iubitorii muzicii simfonice. — In pauză: Meridiane lirice. 21.45 Album de romanțe. 22.15 Muzică de dans. 22.59 închiderea emisiunii, cinema VINERI 21 NOIEMBRIE 1969 Cinema UNIREA Focșani: „Omul care valora miliarde". Cinema FLACARA Focșani: „Vara fierbinte“. Cinema POPULAR Adjud: „Omul momentului“. Cinema LUMINA Mărășești: „Noap­tea generalilor". Cinema POPULAR Panciu : „Bună ziua contesă“. Cinema VICTORIA Odobești : „Ti­grul”. Timpul probabil pentru 24 de ore Vreme în încălzire ușoară cu ce­rul variabil. Vine slab pînă la potri­vit. Temperaturile minime vor fi cu­prinse între 1 și 5 grade iar maxi­mele între 10 și 15 grade. Vineri 21 noiembrie 1969 De pe întinsul PATRIEI Succese la Constanța Constructorii hidrotehnicieni din portul Constanța au pre­dat beneficiarului, cu o lună mai devreme, întregul com­plex feroviar ce va deservi noul port. S-au construit apro­ximativ 20 km de căi ferate, pasaje de nivel, clădiri de ex­ploatare, instalații feroviare moderne. Punerea in exploa­tare a complexului feroviar, alături de terminarea primelor cheiuri și dane cu o lungime de un kilometru, a 20 000 mp de platforme pentru depozita­rea mărfurilor și a 4500 m dru­muri interioare, marchează o importantă etapă în realizarea planului de dezvoltare a por­tului. Se prevede ca încă din anul acesta portul să-și mă­rească capacitatea cu 6,5 mili­oane tone grafic. Pentru melomani Cunoscuții cîntăreți de operă Virginia Zeani și Nicola Rossi Lemeni din Italia, care se află în turneu în țara noas­tră, au fost invitați să facă și înregistrări pentru Casa de discuri „Electrecord”. Răspun­­zînd acestei invitații, cei doi artiști au imprimat, timp de o săptămînă, cîteva celebre arii din opere, figurînd în reper­toriul lor permanent, împreu­nă cu orchestra Operei Ro­mâne din București, dirijată de Mihai Brediceanu, oaspeții au realizat câte un disc. So­prana Virginia Zeani a impri­mat arii din „Boema“, „Mada­me Butterfly“, „Tosca”, „Manon Lescaut“, „Don Carlos“ și „Aida”. Discul basului Nicola Rossi Lemeni va cuprinde arii din „Faust”, „Hernani“, „Don Carlos“, „Bărbierul din Se­villa”, „Ivan Susanin“, „Cnea­zul Igor“, „Boris Godunov". în primul semestru al anu­lui viitor cele două discuri se vor afla de vînzare în maga­zinele de specialitate și în librării. în producție de serie La întreprinderea „Cioca­nul” din Tîrgoviște au fost a­­similate anul acesta, pentru­­ producția de serie, 21 de pro­duse printre care și șasiul cu două roți pentru agregatele de aspersiune. A început, de ase­menea, fabricarea curentă a unor bride de arc pentru re­morcile auto, bucșe de suspen­sie pentru autoturismele ro­mânești „Dacia 1100“ și „Dacia 1300” și pentru alte tipuri de autovehicule. (Agerpres) Ceasul rău al infracțiunii (Urmare din pag. 1) In legătură cu furtul din avutul obștesc, cazuri ce se ivesc ici-colo pe raza județului nostru, este la fel de important să atragem aten­ția și asupra unui alt aspect. — Sunt unii oameni — îndeo­sebi din consiliile de conducere ale cooperativelor agricole de pro­ducție — continuă interlocutorul nostru, care consideră în mod cu totul și cu totul greșit că apărarea avutului obștei în fruntea căreia se află, cade numai în sarcina unor organe specializate — procuratura, miliția etc. și că lor le-ar reveni numai misiunea de a se ocupa de producție. Nimic mai greșit. Ni­mănui nu trebuie să-i fie indiferent ce se intîmplă cu produsele pen­tru care s-a depus multă trudă, pe ce drum apucă. Merg în magazia obștei sau în curtea nu știu cui? Din cine ne dăm seama, această optică generează multe neajun­suri. Se „confundă“ prea ușor punga statului, a poporului cu chi­mirul personal. Nu mai departe decât următorul caz : Gheorghe I. Vasile, șef de echipă la coopera­tiva din Măicănești și Dulgheru Gheorghe au mers în lanul de po­rumb și au încărcat o căruță de știuleți pentru a fi adusă la ma­gazia unității. Nimic mai firesc. Numai că în drum s-au înțeles și porumbul a nimerit... acasă la Gheorghe I. Vasile. De ce s-au a­­bătut lucrurile de la făgașul lor normal? Pentru că inculpaților li s-a permis să circule fără nici un fel de evidență, fără nici o formă legală pe drumul de la lan la ma­gazie. Ne putem astfel cu ușurință închipui că, de data aceasta ho­țului i-au fost create cu adevărat „condiții". — Infractorul, ne spune procu­rorul șef adjunct, atît așteaptă, acționează acolo unde vede că-i terenul mai slab. Și un astfel de teren se găsește berechet unde își face loc hara­babura în scriptele consiliilor de conducere ale cooperativelor, unde se instalează, ca la ea acasă, de­zordinea, lipsa de disciplină a membrilor cooperatori, incepînd de la președinte și pînă la ultimul om. In asemenea cazuri nimic nu poate stîrpi răul din rădăcini decit dezvoltarea unei puternice opinii publice în rîndurile cooperatorilor. Am spune că aici un rol deosebit trebuie să-l aibă crearea condi­țiilor pentru ca această opinie să se manifeste din plin și cu toată severitatea. Judecarea la fața lo­cului a cazurilor de furt din ave­rea obștească constituie un mijloc, o cale cu eficiență. Dar nu este a­­cesta singurul mijloc. Să nu uităm că mai sunt și altele. Socotim astfel ca foarte importantă activitatea consiliilor de judecată înființate nu de mult și în mediul rural, în­tărirea rolului acestora, ajutorarea lor pentru a acționa eficient, în termenul cel mai scurt, pentru a-și intra în absolut toate atribu­tele pe care le au este o sarcină care cade, deopotrivă, în seama consiliilor populare, a organelor judecătorești cât și a comitetelor comunale de partid. — Comisiile de judecată, ni s-a spus la procuratura județeană, tre­buie să acționeze cu cea mai mare promptitudine, operativitate. Au un mare rol profilactic cazurile care sunt judecate în fata întregu­lui sat, a colectivității în care lu­crează cel care a furat din avutul obștesc. Am întîlnit oameni care spun „mai bine dați-mi o sanc­țiune penală decit să fiu judecat în fața satului, a copiilor și ru­delor mele“. Este desigur, un ele­ment psihologic de care trebuie ținut seama, la care trebuie apelat în permanență. Sînt, din păcate, în județ cazuri cînd unul ciupește astăzi din averea obștească, iar comisia de judecată acționează abia peste trei, patru luni. în atari condiții nu trebuie să ne mai mire dacă cel care a furat ieri își permite să fure și mîine. Este drept, ni s-au dat­ la procuratură multe exemple cînd oameni de specialitate au mers pe teren, au instruit membrii comi­siilor de judecată, le-au arătat ce și cum trebuie să facă. Ne-am permite însă, în încheiere, să pro­punem ca activitatea, ajutorul care se dă comisiilor să nu fie apre­ciate după numărul instruirilor, ci după rezultatele pe care acestea le obțin în munca de apărare a lega­lității. Mica publicitate Pierdut autorizația de transport nr. 763856 eliberată de IRTA Focșani pentru autobasculanta nr. 31-GL.570. Se declară nulă. Cetățeni! SA APĂRĂM PĂDURILE DE PERICOLUL INCENDIILOR • Pădurile constituie una din marile bogății naturale ale județului nostru. • în această perioadă de secetă, fiecare cetățean are datoria patriotică de a respecta cu strictețe regulile de prevenire a incendiilor în păduri,­­ în păduri și în apropierea lor, nu fumați, nu aruncați la întîmplare resturile de țigări sau chibrituri aprinse. • Este strict interzisă aprinderea focurilor în păduri sau la o distanță mai mică de 200 m de liziera pădurii. • în caz de incendiu, toți cetățenii sînt chemați să participe la localizarea și lichidarea incendiilor. • Cetățeni, contribuiți cu toții la apărarea pădurilor de in­cendii, avuție de seamă a patriei !

Next