Milcovul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 148-221)
1970-03-31 / nr. 221
Da pionul trimestrial îndeplinit După cum ne a informat tovarășul inginer Ion Munteanu, șeful serviciului plan din cadrul C.E.I.L. Focșani, Unitatea de exploatare și industrializare a lemnului Vidra a îndeplinit planul aferent primului trimestru al acestui an inainte de termen, uimind să realizeze suplimentar o producție de aproximativ 2 000 000 lei. Paralel cu realizarea sarcinilor curente o atenție deosebită s-a acordat de către colectivul acestei unități și pregătirii producției trimestrului următor, prin asigurarea stocurilor necesare în depozitele primare. A MUL III — Nr. 221 MARȚI 31 MARTIE 1970 4 pagini — 30 bani faguin alla Ce se ascunde dincolo de vorbe și hîrtii... Unde ne sunt gospodarii ? VALORIFICAREA FONDULUI FORESTIER Colectivul de muncă de la Ocolul silvic Soveja obține importante succese în munca pentru refacerea patrimoniului forestier, pentru administrarea și valorificarea chibzuită a pădurilor din această zonă a județului. În timpul regimului burghezomoșieresc au fost distruse, printr-o exploatare prădalnică, suprafețe însemnate de pădure in bazinele de la Dracea Mică, Urarea Mare, Minioara, Valea Babei, Giurgeu, Piriul Sărat și altele. începând din anul 1948, silvicultorii sovejeni au pornit ofensiva pentru refacerea acestui patrimoniu, impădurindu-se până in prezent o suprafață de aproape 2500 hectare. După cum ne informează inginerul Eftimie Pleșcaru, șeful Ocolului silvic, activitatea colectivului este concentrată, de mai mulți ani, spre valorificarea superioară a fondului forestier. în anul 1969, planul de producție — în unități valorice — a fost depășit cu peste 480 000 lei, realizîndu-se beneficii suplimentare în sumă de 461 000 lei. In acest an, planul Ocolului silvic prevede sarcini importante, dintre care consemnăm împădurirea unei suprafețe de ISO hectare, cu specii de o valoare economică și culturală ridicată, îngrijiri de arborete tinere și plantații pe o suprafață de 1700 hectare, valorificarea unor însemnate cantități de produse accesorii etc. De asemenea, va continua acțiunea de refacere a pădurilor din folosință comunală, impădurindu-se în acest an o suprafață de 30 hectare. — Campania de împăduriri pentru această primăvară — ne spunea șeful Ocolului silvic Soveja — este bine organizată și ea va fi declanșată in zilele următoare. In fața stofei, o clipă de gîndire creatoare RECOLTA '70 iși are „rădăcina“ in participarea masivă, cu toate forțele, acum, in cîmp credem ca nimeni nu se mai îndoiește de sosirea primăverii. Am plecat în întîmpinarea ei acolo unde ea vine, sau ar trebui cel puțin, să vină, mai devreme decit în alte locuri, la Direcția agricolă. Aici, la acest „Stat major“ al agriculturii județului nostru, convorbirea cu tovarășul Vasile Mădățan, aduce pe prim planul discuției o problemă deosebit de importantă: necesitatea participării active a tuturor celor cuprinși în această sferă de activitate. Așadar, care ar fi urgența urgențelor în aceste prime zile ale primăverii pe meleagurile vrîncene ? —• Se știe, ne răspunde interlocutorul, nostru,că în unele județe din țară lucrările agricole de primăvară au, și început. Chiar și la noi în județ, se poate considera că lucrările actualei campanii, de primăvară au fost declanșate, în unele locuri, acolo unde timpul și terenul au permis, oamenii harnici, au trecut deja la efect luarea primelor lucrări, la arat și semănat sau la intensificarea lucrărilor în grădina de legume. Urgența urgențelor din aceste zile ? Personal, consider că, momentul ieșirii masive, cu toate forțele în cîmp, trebuie să-i găsească pe toți oamenii din agricultura județului nostru, temeinic pregătiți, deoarece se știe că în acest sezon, mai mult ca în altele din timpul anului, este nevoie ca lucrările agricole să se execute într-un timp foarte scurt, pregătirea terenului și semănatul fiind lucrări care nu suportă depășirea limitelor epocii optime. De obicei, executarea acestor lucrări se măsoară în zile și chiar în ore, pierderea momentului optim aducînd după sine și mari pierderi de recoltă. De aici și imperativul ca în fiecare unitate agricolă, să fie mobilizate și folosite la maximum de randament, toate forțele și toate mijloacele mecanizate, lucrările executându-se într-un ritm rapid o dată cu respectarea agrotehnicii specifice fiecărei culturi. Ioan NOR (Conținu»!« în pag. a 11-a) Sărpinta culurilor din epoca I a pătruns sub brazdă, intrind în ciclul recoltei ’70 Cadran agrar MMNALCENI De la Mihălceni, inginerul șef al cooperativei agricole, Ilie Pădineanu, ne transmite: „In 6 zile bune de lucru, cooperatorii, împreună cu mecanizatorii secției nr. 6 de la I.M.A Nănești, condusă de Aristide Marinică, au reușit să încheie în cursul zilei de 29 martie, însămînțările din prima epocă. Au fost însămînțate 803 hectare și diferite culturi, după cum urmează: mazăre 20 ha, măzăriche — 69 ha, ovăz — 25 ha borceag — 110 ha, sfeclă de zahăr — 220 ha, floarea-soarelui — 300 ha, mac — 10 ha cartofi — 15 ha, usturoi — 13 ha, ceapă — 11 ha, arpagic — 10 ha. S-au evidențiat în această acțiune cooperatorii din brigăzile nr. 1, brigadier Petrache Tudorancea, și nr. 4, brigadier Nicolae Vrînceanu, precum și mecanizatorii Dumitru Olteanu, Dumitru Prundiș, Nicolae Stan, Enache Ion și alții. Paralel cu însâmînț ârile, a fost grăpată suprafața de 1240 ha ogoare, iar, în prezent, cele 15 grape cu discuri lucrează la pregătirea terenului pentru culturile din epoca a II-a. SPATAREASA După ce în prealabil a fost pregătit terenul, ieri s-a încheiat semănatul și la G.A.P. Spătăreasa, a celor 35 ha cu mazăre, 10 ha cu ovăz, 40 ha cu borceag, 25 ha cu cartofi, 6 ha cu morcov, 10 ha cu ceapă ceaclama, plante care au făcut obiectul culturilor din prima epocă. Sfecla de zahăr a fost însămânțată în proporția de 80 la sută urmînd ca în două zile să se termine toate cele 110 ha planificate. Paralel cu încorporarea în sol a îngrășămintelor chimice se face și cultivarea celor 150 hectare cu floarea-soarelui. TATARANU In acest an, cooperatorii din Tătăranu au deplantat cu arpagic suprafața de 8 hectare. Pentru a avea asigurată o prindere cit mai bună, care să conducă la o producție sporită, mecanizatorii din secția 9 a I.M.A. Mărtinești lucrează la pregătitul terenului. Concomitent cu această lucrare, cooperatorii din brigada condusă de Ioniță Vlad execută repicatul răsadurilor. în plus, suprafața de 5 000 mp care urmează să fie cultivată cu tomate timpurii în solarii, este pregătită pentru plantare. vizita (innformat PARTID al DE STAT I. I.il „AVICOLA" DN UVEDMFOV Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, împreună cu tovarășii Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., președintele Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, au făcut sîmbătă dimineața o vizită de lucru la întreprinderea agricolă de stat „Avicola“ - Crevedia din județul Ilfov, cea mai mare întreprindere din țara noastră specializată în creșterea păsărilor pentru carne. Conducătorii de partid și de stat au fost însoțiți de Angelo Miculescu, ministrul agriculturii și silviculturii; în cursul anului trecut, această unitate și-a înscris numele printre întreprinderile fruntașe din țară, realizînd peste 14 milioane lei ,beneficii, din care 8 milioane numai din valorificarea puilor, întreprinderea este utilată cu instalații dintre cele mai moderne, mare parte din ele fabricate in țară. La sosire, conducătorii de partid și de stat au fost salutați de Ioan Teșu, adjunct al ministrului agriculturii și silviculturii, șeful Departamentului I.A.S., Marin Argint, secretar al Comitetului județean Ilfov al P.Q.R. și de tehnologul șef al I.A.S. „Avicola"Crevedia, Mihai Canea. La sediul unității, în fața unor hărți machete și grafice, conducătorii de partid și de stat au avut o amplă discuție cu specialiști și cadre de conducere din Ministerul Agriculturii și Silviculturii asupra dezvoltării actuale și de perspectivă a sectorului avicol din întreprinderile agricole de stat și cooperativele agricole de producție din întreaga țară. S-a subliniat, cu acest prilej, importanța cooperării între unitățile specializate din sectorul avicol de stat și cel cooperatist în vedera creșterii producției, productivității muncii și eficienței economice. S-au relevat totodată rezervele care mai există în acest domeniu, necesitatea folosirii lor la maximum pentru a se asigura în viitorul apropiat o producție sporită de carne de pasăre, in vederea unei mai bune aprovizionări a populației. A fost evidențiată, de asemenea, însemnătatea asociațiilor cooperatiste care reunesc eforturile mai multor cooperative agricole de producție în scopul dezvoltării cu eficiență ridicată a sectorului avicol. Secretarul general al partidului a cerut specialiștilor și conducătorilor Ministerului Agriculturii și Silviculturii explicații în legătură cu stadiul realizării unor investiții care se fac în prezent în acest sector și îndeosebi cu marile combinate avicole pentru creșterea puilor, ce se vor construi la Titu și Galati. (Agerpres) UN CADRU PROPICE PENTRU VALORIFICAREA POTENȚIALULUI CREATOR AL MUNCITORILOR, TEHNICIENILOR ȘI INGINERILOR . Mișcarea de inovații și raționalizări Sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, sindicatele din județul Vrancea au desfășurat o susținută activitate organizatorică și cultural-educativă în rîndul colectivelor de muncitori, tehnicieni și ingineri și, ca urmare, în cadrul unităților industriale și agricole din județ, pe anul 1969 s-au înregistrat peste 150 propuneri de inovații și raționalizări, din Ion TATARU, președinte al Consiliului județean Vrancea al sindicatelor care peste 120 au fost aplicate în procesul de producție, în urma cărora s-au obținut economii postcalculate de aproape 2 milioane lei. O analiză succintă a mișcării de inovații și raționalizări relevă un drum mereu ascendent. Astfel, în anul 1969, numărul propunătorilor din rîndul inginerilor și tehnicienilor a crescut față de anul 1968 cu 32, iar cel al muncitorilor cu 26. în același timp, numărul inovațiilor și raționalizărilor a sporit de la 97 în 1968 la peste 150 în 1969. Concomitent, numărul inovațiilor și raționalizărilor cu eficiență economică a sporit de la 26 la sută în 1968 la peste 70 la sută în 1969, iar economiile postcalculate de la circa (Continuare în pag. a 11-a) în iureșul dansului vrîncean Foto, N. MOLDOVEANU I INTERVIU • INTERVIU • INTERVIU • INTERVIU Dorim să facem din cartea pentru copii un obiect de artă Oaspetele rubricii noastre de „convorbiri culturale“ este, de această dată, scriitorul și editorul de literatură pentru copii, V. Gafița. Discuția noastră a fost canalizată, cum era și firesc, spre aceste două sectoare intelectuale paralele. Așadar: Rep. Vă propun stimate V. Gafița, pentru început, să discutăm despre Editura „Ion Creangă", „școala elementară“ a literaturii române. — Editura „Ion Creangă“ este prima editură din România, destinată să publice numai literatură pentru copii, fara insa a deține exclusivitatea în această privință. Adresîndu-se copilului preșcolar, cit și celui din școala generală, editura „Ion Creangă“ își propune să trezească pasiunea pentru lectură la micul cititor, să ajute la formarea gustului sau estetic și la îmbogățirea cunoștințelor sale despre natură și societate. Vrem ca cititorii copii să caute cu interes cărțile publicate de editura „Ion Creangă“, să renunța chiar la unele emisiuni la radio și televiziune, la unele filme care nu sunt special „preparate“ pentru ei, pentru a citi o carte, pentru a o comenta, bineînțeles, totul la nivelul vîrstei cititorilor noștri. Rep. Care este relația editor-profesor-elev în noul cadru al reorganizării editurilor î — In continuarea celor arătate mai întinți, editura „Ion Gioanga“ își propune să colaboreze strins cu școala. Astfel, a fost precizat profilul colecțiilor Biblioteca școlarului și Prima mea bibliotecă, au fost prevăzute în planul de perspectivă pe 1971 aproape 40 titluri de literatură de informare în strinsă legătură cu programa de învățămînt, s-a trecut la o serializare mai precisă a producției noastre de carte, pe tematici și vîrstă, ajungînd ca, circa 2/3 din totalul de 200 titluri programate în anul viitor, să facă parte din colecții și serii. O atenție deosebită vom da „cititorului“ preșcolar prin cârti bogat ilustrate, atractive, folositoare și în grădinițe sau pentru educația în familie. Multe din lucrările publicate vor înfățișa viața de școală, aspecte din activitățile pionierești sau vor fi destinate cercurilor pionierești. Rep i Aț cunoscut, ca editor, diverse personalități ale scrisului românesc... — In activitatea de editor și ca slujitor al condeiului, am cunoscut mulți scriitori, printre care pe acel „Ceahlău" al literaturii noastre, M. Sadoveanu, îmi amintesc cu altă emoție vorbea de Ștefan cel Mare, a cărei viață o cunoștea în cele mai mici amănunte și despre care vorbea ca despre o rudă apropiată. Am cunoscut pe povestitorul și poetul Eusebiu Cambar, om de o delicatețe sufletească deosebită, care, însă, punea o pavăză de politețe exagerată între 4 și convorbitori. Am cunoscut pe Florin MUSCALU (Continuare în pag. a II-a) Extinderea rețelei de apă Orașul Adjud, centru feroviar în plină dezvoltare, cunoaște de la o zi la alta tot mai multe Înnoiri. In acest an, Consiliul popular orășenesc a luat măsuri pentru extinderea alimentarii cu apă a populației. Deocamdată, pe strada Republicii, pe o distanță de 1 km, se așează țevile de cducțiune. Lucrările, care vor costa în jur de 000 000 de lei, se execută cu fonduri de la buget. Da la această rețea se vor trage conductele secundare și racorduri pentru gospodăriile cetățenilor din această parte a orașului, „Teatrul începe din școală“ (VICTOR ION POPA) Duminică, sala Ateneului focșănean a găzduit prima etapă din „Festivalul municipal al teatrului școlar“. Inițiat și organizat de Consiliul municipal Focșani al Organizației pionierilor, actualul festival are drept scop nu numai alegerea celor două formații ce vor reprezenta județul în faza republicană, ci și de a-i obișnui pe actorii școlari cu atmosfera de concurs în care vor trebui să se integreze în aprilie la București, Brașov sau Piatra Neamț. Se prezintă în actualul festival un număr de 15 formații școlare de teatru. Șapte dintre ele au și apărut în fața juriului : Școala generală nr. 2, cu „Conu Leonida față cu reacțiunea" și sceneta „Problema“ prezenminimizată de elevii claselor I—IV; Școala generală nr. 6 cu „Fapt deosebit”, Școala generală nr. 3 cu „Albă ca Zăpada“, Școala generală nr. 5 cu „Băiatul și inima lui", Școala generală nr. 1 cu „Un prieten adevărat", Școala generală nr. 4 cu „Cine a pierdut un stilou" și Școala generală Nr. 9 cu „Oglinda mincinoasă”. Duminica viitoare vor apare pe scena Ateneului, în prima lor confruntare cu publicul și — mai ales — cu juriul (format din profesori de limbă română și membri ai Comitetului municipal al Organizației pionierilor), celelalte opt formații participante în concurs. Repertoriul cu care aceste formații de teatru școlar se prezintă in festival a fost liber ales, orientindu-se cu precădere pe tematici din viața școlară. Urmărindu-se realizarea artistică a spectacolului, interpretarea și ținuta de ansamblu, colectivele teatrale clasate pe primele locuri în acest festival vor primi premii și diplome. Scene din festival, imortalizate pe pelicula fotografică, vor constitui filele unui pliant, pe care Consiliul municipal Focșani al Organizației pionierilor și-a propus să-l editeze în luna mai. J. G.