Milcovul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 298-375)
1970-09-16 / nr. 363
} A Pe șantierele Cum se asigură dinamica productivității muncii? i*r' CITIȚI IN PAGINA A IV-A Deschiderea lucrărilor celei de-a 25-a sesiuni a Adunării Generale ONU Adăposturi de iarnă sub cerul liber? ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. ȘI AL POPULAR JUDEȚEAN ANUL III NR. 363 MIERCURI 16 SEPTEMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani Prevederile unui Cib, intezbaterea colectivelor fie încă EXIGENTA, SPIRIT DE RĂSPUNDERE, ABORDAREA CONSTRUCTIVĂ A PROBLEMELOR MAJORE ALE ACTIVITĂȚII ECONOMICE In aceste zile se află In plină desfășurare adunările generale ale salariaților, care examinează intr-un sprit de înaltă răspundere sarcinile de plan pe perioada 1971—1975, măsurile necesare pentru înfăptuirea lor, încetățenite ca o metodă de lucru eficientă, pe baza măsurilor de perfecționare a organizării, conducerii și planificării economiei, elaborate de Conferința Națională a partidului, adunările generale prilejuiesc o participare largă, efectivă a tuturor categoriilor de salariați, la organizarea și conducerea activității productive. De această dată, adunările generale ale salariaților examinează: într-un spirit de înaltă exigentă și responsabilitate, în lumina indicațiilor și a sarcinilor precizate de Congresul al X-lea al partidului, activitatea productivă privită în perspectiva unui întreg cincinal, fundamentează riguros fiecare din indicatorii de plan și asigură cele mai favorabile condiții pentru înfăptuirea lor exemplară. Profundul caracter de lucru, analiza exigentă, făcută cu răspundere,a problemelor majore pe care le ridică producția în cincinalul următor, iată atmosfera care a caracterizat adunarea reprezentanților salariaților de la Unitatea de exploatare și industrializare a lemnului din Focșani. Fără a da o notă festivă rezultatelor obținute în decursul acestui an și analizînd temeinic perioada parcursă în ultimul an al cincinalului, materialul prezentat a reliefat mai întîi succesele obținute. A reieșit, cu acest prilej, că producția globală aferentă celor opt luni s-a realizat în proporție de 106,3 la sută, producția marfă în proporție de 108 la sută, iar productivitatea muncii a fost depășită cu 5 la sută. O preocupare deosebită a existat în direcția realizării unor produse de calitate. Ea rezultă din creșterea substanțială a claselor superioare la cheresteaua de stejar (planificat 59,6 la sută, realizat 67,3 la sută) și la diverse specii (de la 65 la sută, la 80 la sută). Același interes a existat și în direcția valorificării superioare a masei lemnoase destinate exploatării, reliefată de fap t. ISTRATI (Continuare în pag. a IH-aț Septembrie, ca lună de Început a anotimpului de toamnă, constituie pentru zootehnist) barometrul măsurării stadiului de pregătire pentru lunga perioadă de stabulație a animalelor. Cei mai iscusiți și mai harnici cooperatori din județul nostru, convinși că anotimpul rece n-o să stea în loc să-i aștepte pentru ca ei să poată pregăti adăposturile zootehnice, s-au îngrijit din timp pentru această importantă acțiune. Nu constituie nici un secret pentru nimeni bunele rezultate obținute în creșterea animalelor de cooperatorii din Mihălceni. Ca și în acțiunea de aprovizionare cu baza furajeră necesară, harnicii cooperatori de aici s-au îngrijit să pregătească cum se cuvine grajdurile de animale. Pînă în prezent, ei au asigurate spațiile de cazare pentru tot efectivul de animale existent în cooperativă. Cele opt adăposturi pentru taurine, cu o capacitate totală de 1200 capete sunt reparate în totalitate, ba două dintre acestea s-au făcut ieste noi din beton, la unul a fost verificată cu atenție șarpanta de la acoperiș, iar la celelalte s-au înlocuit geamurile și ușile stricate. Paralel cu acțiunea de reparare a adăposturilor s-au făcut și noi investiții. Pentru ovine s-a construit un saivan cu o capacitate de 1000 capete. In prezent cooperatorii din Mihălceni grăbesc operația de învelire a acestei construcții. O notă bună și pentru cooperatorii din Nânești. Furia apelor din primăvara acestui an n-a ocolit aici nici construcțiile zootehnice. Două dintre acestea au fost atunci practic scoase din folosință. în prezent, grajdurile respective sunt refăcute iar peste 2000 capete ovine vor fi adăpostite într-un saivan nou. Exemplele pozitive nu se opresc aici. Dar faptul că în această importantă acțiune de pregătire a adăposturilor zootehnice sunt foarte multe unități agricole rămase mult în urmă, ne determină să acordăm un spațiu mai larg acestui aspect. Nicolae SOARE (Continuare in pag. a vi-a) Vis de septembrie.. foto : N. MOLDOVEANU C.E.I.L. Focșani: un colț din secția unde se pulverizează mobila mată Depășiri de plan la U. M. T. F. Mecanizarea transporturilor forestiere a cunoscut în ultima perioadă ritmuri tot mai susținute. La aceasta au contribuit deopotrivă dotarea U.M.T.F. Focșani cu noi utilaje de transport și hărnicia colectivului de conducători > auto, mecanici, tehnicieni, maiștri și ingineri, care au încheiat perioada de la începutul anului cu succese importante. Astfel, valoarea prestațiilor planificate a cunoscut un spor față de prevederi de 3 490 300 lei, s-au transportat în plus 58 400 tone, s-a depășit indicatorul tond/kilometri cu 405 000, iar productivitatea muncii a fost îndeplinită în proporție de 103 la sută. Realizările sunt urmarea preocupărilor existente pentru întreținerea parcului auto din dotare, organizarea corespunzătoare a transportului materialului lemnos din parchete de exploatare, ridicarea continuă a pregătirii profesionale a personalului din cadrul sectoarelor unității. n Sezonul autumnal a sugerat factorilor de răspundere — care, și sub aspect culinar, trebuie să fie-n ton cu cerințele consumatorilor — deschiderea și în municipiul Focșani a șapte mustării. Ornamentate și înzestrate cu tot ce poate crea un „peisaj" pitoresc și agreabil, mustăriile „Ticiac“ „Rapid“, „Poarta Vrancei", „Putna“, „Odobești", „Vînători“ și „Ca la mama acasă“ oferă de-acum, după cum ne mărturisește conducerea O.C.L. „Alimentara mixtă" Focșani, aromele ipastramei cu mămăliguță și a mustului din renumitele podgorii vrîncene. ■ Parcă , încercînd să facă o reușită incursiune prin pretențiile indreptățite ale anotimpului) dar mai ales pentru a scuti gospodinele de timpul prețios. O.C.L. „Ali■mentara mixtă", prin laboratorul său central, început să producă zilnic a și să pună în consum la toate unitățile alimentare cu autoservire, un bogat divertisment culinar alcătuit din salate, sarmale, ardei umpluți și alte semipreparate de tipul „Gospodina“. ■ „Ziua recoltei" se aproprie. Și bineînțeles, că petrecerea în tovărășia tuturor rodiilor pămîntului angajează intr-o competiție de ordin culinar și spatiile comerciale care vor funcționa în Obor, în ziua de 4 octombrie, In acest sens, după cum ni se transmite de la organizația comercială in speță, încă de acum s-au luat toate măsurile pentru dotarea cu utilajul Si mobilierul necesar acestor spatii comerciale. A. S. SECVENȚE DE SEZON Desenatorul V. CRĂIȚA — MINDRA prezintă noua rubrică pentru copii : „TÂRAȘEL, BOROBOAȚĂ și cățelul ZOR-ZOREL“. (apare în fiecare miercuri) nREPORTAJ : REPORTAJ : REPORTAJ © REPORTAJ Noul anotimp al cărții -anul școlar 1970-1971 Orele,,sărbătorii lunecă cu zbor de cocor. Este toamnă, bruma recoltelor se așterne peste emoția anotimpului și de peste tot, acum, orele sărbătorii lunecă intr-un singur sens: 15.septembrie. Clopoțelul cîntă ca o pasăre trezită din somn, bulevardele sînt albastre de uniforme școlare, se apropie ora 8 și vacanța rămîne în urmă... In fața mea, spre apropierea intrării Școlii generale numărul 7, doi oameni, care la un loc au vîrsta de 10 ani, își string mîinile foarte serios. Marius Mușat este de acum în clasa I, a venit la școală, este om „în toată puterea cuvîntului" și își ia rămas bun, într-un fel de la virstă, atunci cind îi strînge mina fostului coleg de grădiniță... In curtea școlii, larmă și clinchet de sărbătoare. — Cum se cheamă ? — Vasilescu Georgeta Cristina. Dar de ce mă-ntrebați ? — Ești școlăriță ? — Da, în clasa I. — Ce este aceea școală ? — Casa asta, unde venim să-nvățăm carte. Eu vreau să mă fac inginer silvic. Știu și o poezie cu brăduțul. Armine Ceslav este în clasa a VIII-a. E una dintre cele mai bune eleve ale școlii, înainte de sunetul primului clopoțel, îmi declară: „Vreau să muncesc foarte mult, pentru ca examenele de admitere să mi se pară un lucru firesc...“ începe ceremonialul de deschidere festivă a noului an școlar. Pe zîmbetul cravatei de pionier se citește mîndria elevilor și pionierilor din această școală, care, alături de cei ai Școlii generale numărul 10, au fost distinși de către Consiliul național al Organizației pionierilor cu diploma specială de unitate fruntașă și cu eșarfa care se anexează drapelului de la catarg... Orele sărbătorii au devenit așadar, dincolo de emoții, realități. Pășim treptele unei clădiri cu eleganță de lebădă. Școala generală nr. 4. Tudora Zaharia, elevă în clasa a X-a își împărtășește colegelor impresii din practică. Tovarășa profesoară Ceslovei-o recomandă ca pe o excelentă elevă, care a deprins meseria de marochinăristă. Conducerea cooperativei „Sporul“ vrea s-o încadreze înainte chiar de terminarea școlii... Colega ei, Mihaela Blănaru este „desenatoare“ pentru covoare. Alături de celelalte colege, ea va forma „cartea" de onoare a școlii generale, devenind astfel muncitoare cu o bună pregătire profesională, împlinindu-și în felul acesta personalitatea. ...Cu orele sărbătorit — surprinse în dialogurile cu elevii și elevele de diferite vîrste și clase — ne-am întîlnit și la liceele „Unirea" și „Al. I. Cuza", la liceele de specialitate, la celelalte școli generale. Le-am văzut și auzit cum au lunecat cu pas de cocor spre maturizarea noului anotimp al cărții: anul școlar 1970—1971. Florin MUSCALU A i Agendă de campanie A început recoltatul sfeclei de zahăr Zilele călduroase din ultima vreme au făcut să crească procentul de zahăr din culturile de sfeclă, care, în unele unități a început să fie recoltată.Astfel, cooperatorii din Sihlea, Bogza și Mihălceni au cules pînă acum recolta de sfeclă de zahăr de pe zeci de hectare, iar cei din Ciorăști, Voetin, Spătăreasa, Bălești de pe suprafețe mai mici. Este de așteptat ca în cursul perioadei ce urmează să se treacă cu o mare intensitate la recoltatul acestei culturi, să verde. Astfel, în cooperativele agricole de producție ®ologanu și Mihălceni, această cultură a și fost încorporată sub brazdă pe suprafețe ce depășesc 40 hectare, la C.A.P. Cîmpineanca pe 30 hectare, iar la C.A.P. Movilița și Tîmboiești pe 10 hectare. Insămînțează secara pentru masă verde Grija pentru asigurarea unei puternice baze furajere a făcut ca zilele acestea, într-o serie de unități de pe cuprinsul județului nostru, să se treacă la însămînțarea secarei pentru ma- Podoabele orașului Atenție cuvenită griului Pentru ca apropiata campanie a însâmînțârii griului să se desfășoare in cele mai optime condiții, Inspectoratul întreprinderilor agricole de stat a organizat, ieri, la I.A.S. Focșani, o ședință de lucru la care au participat tehnologii șefi, șefii de fermă și mecanicii de întreținere. în cadrul acestei întâlniri, a fost analizat cu multă atenție modul de amplasare a suprafețelor ce vor fi cultivate cu grîu în această toamnă stabilindu-se, totodată, terenurile destinate loturilor semincere. De asemenea, au fost luate în discuție planul de fertilizare, cât și cel al necesarului de forță de muncă, mecanică și manuală, pentru executarea lucrărilor. Răchita albă ne este dragă privirilor străjuind întinderi de apă. (ar mlădierea ei, arcuire de vînt, se împletește cu jocul tremurat al văzduhului. Și mai ales, ne este dragă, prefăcută în mici obiecte care ne însoțesc traiul : coșulețe, fructiere, panorașe, pe care mina le cuprinde gingaș in întâlnirea ei cu răcoarea lemnului. Iar in drumurile noastre, căutăm aceste locuri, în care mîinile pricepute ale împletiturilor dau răchitei albe, noi valențe de frumusețe. —nim JjJJTJ De curînd, un astfel de joc s-a impămîntenit la Surata. Noima secție de împletituri albe din răchită, ce a luat naștere in cadrul cooperativei agricole de aici, va pune in certă valoare acest produs al apelor, ridicîndu-i, prin prelucrare, de cinci ori prețuirea. Și, nu numai atît. Prin grija I.C.E.COOP., multe dintre aceste obiecte vor lua drumul spre alte țări, ca niște mici ambasadori ai frumuseților create pe plaiurile vrîncene, aducînd pînă la sfîrșitul anului, celor ce le-au creat, o sumă ce depășește 500 000 lei. Iscată în imperiul apelor, răchita albă de Suraia își începe un drum glorios pe uscat. Em. GONCIU „ÎNTÎLNIRE CU CROCODILII IN TANGANICA“ (I) în Africa trăiește un animal considerat extrem de primejdios: crocodilul. în fiecare an, acești monștri, care mișună în majoritatea rîurilor și lacurilor, sfîșie mii de băștinași. Cruzimea lor este bine cunoscută. Crocodilul își trage victimele la fund și le lasă acolo să putrezească în mîl. Abia după aceea se înfruptă din ele. Crocodilul este un animal laș, care nici nu merită să fie comparat cu ceilalți locuitori ai junglei. Ca toată lumea, simțeam și eu repulsie față de crocodili și umblam totdeauna cit se poate de prevăzător în apele în care știam că se găsesc. Odată, în 1953, văzînd cât de limpede este apa lacului Tanganica, mi-a venit în minte că ar fi interesant de urmărit crocodilii, chiar în mediul în care, trăiesc. Oare el reacționează sub apă ca rechinii? In timpul călătoriei vasului „Calypso“ în Marea Neagră se stabilise ca rechinii atacă acvanauții sub apă. Am hotărît să fac o experiență și i-am cerut telegrafic soției mele să-mi trimită un aparat de respirat sub apă. Dar distanța din Europa pînă în inima Africii este foarte mare. Cînd am primit aparatul, convingerea că aceste animale sînt inofensive, s-a topit sub exclamațiile îngrozite și prevestirile sumbre ale celor cărora le povestisem despre intențiile mele, încît m-am văzut în închipuire, la o adîncime de 5 m sub apă, pradă pentru o întreagă turmă de crocodili. Am început să mă (Continuare In pag.ana) A.k