Milcovul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 298-375)

1970-09-17 / nr. 364

Joi 17 septembrie 1970 Una din trăsăturile definitorii, fun­­dam­entale ale societății româneș contemporane o reprezintă unitate socialistă a poporului, continua într­dire a coeziunii oamenilor muncii 1 jurul forței conducătoare a națiun­i intrat in practica întregii noistre vieți de partid ceea ce învederează dezvoltarea democrației interne de partid, a democrației socialiste, parti­ciparea oamenilor muncii la dezbate­rea problemelor politicii interne și ex­ LA JARIȘTEA Retrospectivă în prag de bilanț viticol Printre cooperativele agricole de producție care dețin o însemnată pon­dere viticolă se numără și cea din Ja­­riștea. Aici, acest sector a adus uni­tății venituri mari datorită importan­telor producții obținute în fiecare toamnă. Pentru o mai bună organizare a muncii, în acest an s-au înființat în cadrul unității două ferme cu profil viticol,conduse de către specialiști cu experiență Una dintre acestea a fost repartiza­tă tînărului inginer Vasile Cotirlan, care a și pornit plin de însuflețire la organizarea producției pe cele 191 hectare de vie aflată pe rod. Executarea ritmică a tuturor lucră­rilor începînd cu dezgropatul butuci­lor încă din mustul zăpezii și înche­ierea lor cu protejarea corzilor prin îngropare, operațiune ce se efectuea­ză la mijlocul toamnei, după recolta­rea strugurilor, impunea înainte de toate repartizarea celor 310 membri cooperatori pe echipe bine închegate. După indicațiile specialistului, s-au executat tăierile în funcție de soi, de vigoarea butucilor și v­îrsta plantați­ilor. A urmat apoi sapa mare, dînd ast­fel posibilitatea vitelor din soiurile Riesling italian, Galbenă de Odobești, Fetească, Băbească sau Chasselas, să se dezvolte normal. Dar, în paralel, au fost completate cu vițe 23 000 de goluri pentru ca plantația să aibă o cit mai bună den­sitate, iar pentru susținerea corzilor s-au fixat pe 42 hectare spalieri din beton, cu o mai­ mare­­ durabilitate. Din cele 1­90 hectare­ de­ vie, doar pe 25 hectare rîndurile­ nu sînt aliniate pe astfel de spalieri. Pînă la sfîrșitul toamnei însă, peste tot va fi uniform. Fiindcă aceste lucrări, cit și prăși­­tul, s-au încheiat la timp și bine, coo­peratorii din ferma a doua au căutat să combată imana... deoarece datorită precipitațiilor există acest pericol. Pentru a feri­ rodul de acest dușman un stropit, nu­ a­ durat mai mult de patru zile, adică,atît cît este prevă­zut de agrotehnică. Și astfel, la in­tervale bine stabilite, unul după altul, numărul tratamentelor în unele par­cele a ajuns la șase. La operativitatea executării lucrării a contribuit și amenajarea a patru­­ centre de preparare a soluției care, prin micșorarea distanței de transpor­tare, au avut un rol deosebit de im­portant. «Ora bilanțului, cînd în vis începe a rugini frunza și urmează a se culege strugurii, a sosit. Acum, viticultorii din fermă și-au dat întîlnire la iureșul culesului pen­tru a putea livra în primul rînd cele 125 tone de struguri de masă din soiul Chasselas. Lăzile fiind asigurate, a e­­xistat posibilitatea ca o dată cu coa­cerea strugurilor să se și livreze pes­te 300 de­ tone. Munca a fost organizată bine,­încîti fiecare,știe, cit­are de re­­coltat sau " de" împachetat. După acei strugurii din soiurile pentru vin vorr mai acumula zahăr, recolta­tul lor se va desfășura cu toate for­țele. — Dacă nu se abatea grindina, ne spunea inginerul Vasile Cotirlan, a­­veam o producție ce depășea cu mult cele 8 260 kilograme de struguri pla­nificate la hectar. Sunt și așa posibi­lități, să ne înscriem cu bune rezul­tate. Printr-o valorificare superioară, prin recoltarea pe soluri și la o con­centrație în­­ zahăr avantajoasă, vom realiza și, depăși veniturile în valoare de 5 800 000 lei. Și,f­a o întărire a celor spuse de spe­cialist, cooperatorii din echipele con­duse­ de:Î Șteram­ Fuh­or,la Toader Țîrlea, Vasile­ Tîrîeațî Constantin "Miron, au ținut să afirme că sunt hotărîți ca ferma din care fac parte să­ se situeze în frunte. Nicolae POPOVICI popor de a nu-și precupeți eforturile pentru a înălța pe noi trepte de civi­­­lizație și progres România socialistă Experiența istorică, drumul parcurs de partid, de poporul nostru în anii re­voluției și construcției socialiste de Partidul—lumina conștiinței noastre UNITATEA INDESTRUCTIBILĂ A POPORULUI ÎN JURUL PART­IDULUI a noastre — Partidul Comunist Român. Bilanțul marilor realizări dobîndite de poporul nostru, sub conducerea partidului reliefate atît la Congresul al X-lea al P.C.R. cit și cu ocazia ani­versării unui sfert de veac de la eli­berarea țării de sub jugul fascist, con­stituie o sinteză de înaltă ținută știin­țifică a politicii marxist-leniniste, pă­trunsă de spiritul novator al partidului nostru, generalizarea experienței acu­mulate în anii care au trecut de la eli­berare, desprind concluzii pentru fă­urirea multilaterală și deplină a so­cialismului în țara noastră, în vederea asigurării condițiilor pentru satisface­rea în tot mai mare măsură a cerin­țelor materiale și spirituale ale celor ce muncesc, a trecerii treptate spre comunism. Documentele celui de al X-lea Congres al P.C.R. abordează cu deplină claritate, într-o cuprinzătoare perspectivă obiectivele și sarcinile e­­conomice, politice, ideologice și soci­ale care stau în deceniul următor în fața partidului, a națiunii, căile de perfecționare a întregului mecanism al vieții sociale, orientarea politicii interne și externe, prezintă tabloul ex­presiv, imaginea României de mîine. Ele corespund cerințelor legilor obiec­tive, aspirațiilor vitale ale poporului român, năzuințelor sale firești, întă­ririi socialismului și păcii în lume și, tocmai de aceea, fiecare cetățean al țării consideră programul partidului drept programul viitorului său lumi­nos, cauza partidului drept cauza sa proprie,­tenie care privesc prezentul și viito­rul patriei. Acest uriaș forum al Întregului po­por, al tuturor cetățenilor patriei noas­tre, fie că sînt sau nu membri de par­tid, de vîrste și profesii diferite, fă­ră deosebire de naționalitate, confir­mă că politica internă și externă a partidului nostru este politica între­gului popor român, că întreaga noas­tră națiune socialistă este strîns uni­tă în jurul partidului și a conducerii sale înțelepte, că fiecare document de partid elaborat este cu adevărat ema­nația, rodul gîndirii colective a parti­dului, poporului, al întregii noastre națiuni. Dialogul cu poporul prilejuiește de fiecare dată o manifestare vibrantă a adeziunii și atașamentului față de po­litica partidului, a hotărîrii lui nestră­mutate de a înfăptui programul elabo­rat de partid, a încrederii depline în capacitatea și clarviziunea cu care partidul conduce destinele țării. în a­­ceastă largă consultare și-a găsit — și își găsește — o nouă și strălucită manifestare unitatea de neclintit din­tre partid și popor. Entuziasmul și dăruirea cu care cei ce muncesc întîmpină mărețele eve­nimente cu noi și trainice succese, în îndeplinirea și depășirea sarcinilor prevăzute în actualul plan cincinal, a angajamentelor în cadrul întrecerii socialiste, hotărîrea fermă de a pune baze solide cincinalului viitor în pra­gul căruia ne aflăm, constituie o pu­ternică afirmare a voinței întregului monstrează faptul că forța și Invinci­bilitatea partidului rezidă în legătura sa strînsă cu masele, că sursa ridicării poporului la creația istorică conștien­tă a tuturor succeselor sale o repre­zintă conducerea sa de către partid, unirea sa strînsă în jurul partidului, a conducerii sale. Înțelegerea temeiurilor acestei uni­tăți, a dinamicii și rolului pe care il are în procesul dezvoltării sociale, im­plică luarea în considerare a rolului pe care l­a avut în conducerea luptei oamenilor muncii în revoluția și con­strucția socialistă, a profundelor trans­formări ce s-au produs în viața eco­nomică, politică, socială a țării, în profilul spiritual al maselor. Unitatea dintre partid și popor este rezultatul unui proces istoric obiectiv, ea s-a plămădit și s-a întărit în focul aprigelor bătălii de clasă desfășurate de clasa muncitoare, de oamenii mun­cii, sub conducerea partidului, pentru răsturnarea regimului burghezo-moși­­eresc, în vasta activitate constructivă de făurire a economiei socialiste, de înflorire a științei și culturii, de ridi­care a nivelului de trai al poporului. Înscriind pe stindardul său de luptă țelul suprem al construirii socialismu­lui și comunismului, al realizării unei înalte civilizații materiale și spiritua­le în România, Partidul Comunist Ro­mân, descătușînd inepuizabilele ener­gii creatoare ale celor ce muncesc, a condus poporul din victorie în victo­rie pe drumul construirii vieții noi. Realizarea adevăratului salt epocal în istoria omenirii —■ „din imperiul necesității în imperiul libertății“, com spunea Engels — se datorează Inter­venției active a partidului comunist. Astăzi este o realitate istorică, recu­noscută de întreaga națiune, că vic­toria poporului român pe drumul so­cialismului, al progresului material și spiritual, cucerirea însemnatelor drep­turi și libertăți democratice se dato­­resc politicii creatoare, marxist-leni­­niste a partidului, spiritului său revo­luționar, elasticității în stabilirea stra­tegiei și tacticii, capacității organiza­torice și politice de mobilizare largă a maselor, autorității și prestigiului pe care și le-a cucerit în lupta revolu­ționară. S-AU ÎNCHEIAT CURSURILE DE ÎNȘIRUIRE A LOCUIRILOR ȘI PROPAGANDIȘTIL­OR DE LA SATE > > în zilele de 7—11 septembrie ax. a avut loc cursul de instruire a lec­torilor și propagandiștilor care în anul de învățămînt de partid 1970- 1971 vor conduce cercuri și cursuri de partid de la sate (din C.A.P., I.M.A. și I.AS.I și a propa­gandiștilor care vor conduce forme ale învățămîntului ideologic cu ca­drele didactice din municipiul Foc­șani și din comune în cadrul acestui curs, propagan­diștii au audiat expuneri referitoare la : „Partidul Comunist Român — for­ța politică conducătoare a națiunii în opera de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate în țara noastră“; „Principalele direcții ale dezvoltării țării în anii 1971- 1975”; „Importanța și rolul a­­griculturii în economia modernă și organizarea producției și normarea muncii în C.A.P.“ etc. De asemenea, în cadrul acestui curs au mai fost făcute expuneri care s-au referit la : „Rolul propagandei de par­tid în combaterea misticismului și educarea științifică a maselor“; „Des­pre etică și echitate socială in so­cialism“. Propagandiștii au mai audiat expuneri cu privire la „Marxismul și lumea contemporană. Poziția Partidu­lui Comunist Român privind dezvolta­rea gîndirii marxist-leniniste în epoca contemporană", și la „Probleme actua­le ale politicii externe a partidului și statului nostru.“ Lecțiile și expunerile au fost făcute la un nivel teoretic corespunzător de către tovarășii Vasile Moise, Ion Pă­­trașcu și Ion Anastasiu, secretari ai Comitetului județean de partid, de tovarășii Constantin Călin și Vasile Măluțan, membri ai biroului Comite­tului județean de partid, de tovarășii Sorin Strujan și Ion Popa, lectori ai C.C. al P C.R. După orele de curs propagandiștii au vizitat cooperativa agricolă de producție Tîmboiești, ferma zooteh­nică Slobozia-Ciorăști din cadrul I.A.S. Focșani și Fabricile de mobilă și P.F.L. din cadrul C.E.J.S. Focșani. în încheierea instruirii, propagan­diștii au fost informați de tovarășul Vasile Moise, secretar al Comitetului județean de partid, despre sarcinile actuale ale Comitetului județean de partid, ale tuturor organelor de par­tid și de stat în domeniul activității economice, politice și sociale din ju­dețul nostru, în lumina documentelor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român. Hie SANDULACHE MILCOVUL pag. 3 Balastiera Doaga. Sectorul de extracție. Centrul de semiindustrializarea pulpelor — Focșani. Secția tomate și compoturi. Corn sunt exploatate utilajele (Urmare din pag. 1) în reparații. O altă „supapă“ de scur­­gere a timpului afectat lucrului este lipsa frontului de lucru, suferind cel mai mult activitatea macaralelor turn din care 33,3 la sută stagnea­ză din această cauză. De asemenea, secția nu dispune în acest moment de un spațiu adecvat de executare a re­parațiilor curente. O situație îngrijorătoare o prezin­tă și I.C.F. Piatra Neamț, care numai în luna mai a avut stagnări la utilaje de peste 6 000 ore, „excelînd" în a­­ceastă direcție cilindrii compresori cu 1 880 ore, motocompresoarele cu 820 ore, tractoarele rutiere 738 ore, buldo­zerele 1­055 ore etc. Activitatea de transporturi auto de­ține, de asemenea, un rol­­ de bază în execuția lucrărilor de construcții-mon­­taj, de buna ei desfășurare depinzînd în mare măsură atît realizarea volu­mului planificat de construcții, cît și punerea în funcțiune la termen a obi­ectivelor. La mijloacele de transport ale Trus­tului de mecanizare București se reali­zează un coeficient de utilizare a par­cului de 0,63, un coeficient de utili­zare a capacității de 0,52, iar parcursul mediu zilnic de 130 kilometri, indica­tori ce sunt superiori realizării din anul 1969. De asemenea, la I.J.C.M. Vran­­cea, parcul propriu, în condițiile du­blării planului față de aceeași perioadă a anului 1969, își realizează sarcinile de plan în proporție de 109,8 la sută la capacitate și de 112,1 la sută la to­­ne/kilometri, în timp ce coeficientul de utilizare a parcului variază la di­versele mijloace de transport de la 0,32 la­ 0,88, coeficientul de utilizare a capacității între 0,50 și 0,67, iar par­cursul mediu zilnic între 46 și 271 ki­lometri, ilustrînd o preocupare spori­tă pentru exploatarea la maximum a mijloacelor de transport. Totuși, se pu­ne întrebarea : ce rezultate s-ar fi obți­nut dacă ar fi fost folosite și cele șapte autocamioane și șapte autobas­culante ce așteaptă să fie reparate? Desigur că indicatorii de mai sus ar fi fost substanțial îmbunătățiți. Pentru activizarea sistemului de transporturi în activitatea de construc­­ții-montaj trebuie ca necesarul de transport în șantier să fie stabilit lu­nar, pe obiecte și puncte de lucru, în funcție de volumele de lucrări, creîn­­du-se astfel condiții de exploatare op­timă pentru autovehicule. Exploatarea mai eficientă a utilaje­lor și a parcului auto nu se poate face decit prin mobilizarea tuturor lucrăto­­rilor sectorului de exploatare, pentru realizarea unor indici medii de activi­zare și exploatare a parcului de utila­je, sensibil mai mari față de cei obți­nuți anterior și trecerea la regimul de exploatare în două schimburi. De ase­menea, lucrările de construcții-montaj trebuie eșalonate judicios în timp, în așa fel, încît să se evite vîrfuri exage­rate în necesarul de utilaje de con­strucții. Imobilizarea utilajelor trebuie redusă la maximum prin executarea re­parațiilor de diverse grade în ateliere, în scopul de a le menține în exploa­tare pe o perioadă cît mai mare de timp. Rezervele existente în exploatarea utilajelor de construcții și a mijloace­lor de transport auto trebuie neîntîr­­ziat depistate și puse în valoare, ceea ce, indiscutabil, va contribui la spo­rirea eficienței pe linia mecanizării lu­crărilor și, implicit, a activității de e­­xecuție. Calitatea semințelor verigă importantă pentru o bună producție de grîu Se știe că producția de grîu este determinată de un complex de factori între care cel mai important este calitatea semințelor, adic­ă valoarea lor biologică. Niciodată nu se poate con­cepe o producție bună, pornind de la o sămînță de calitate slabă sau infec­tată de boli și dăunători. în acest an, datorită condițiilor ne­favorabile de mediu, cu precipitații prea abundente primăvara și începutul verii, alternate și urmate de amplitu­dini variate de temperatură, producția de grîu a fost mai slabă decât în anii trecuți.. De asemenea, și calitatea se­mințelor a prezentat în multe cazuri o germinație scăzută, un procent mai ridicat de umiditate și atac mai frec­vent de boli criptogamice, între care predomină fuzarioza. Analizele efec­tuate de laboratoarele pentru con­trolul semințelor, ne confirmă că unele probe sînt necorespunzătoare ca ma­terial de sămință, fie din cauza impu­rităților­­ conținînd semințe de buru­ienii, fie a germinației slabe, însă, trebuie să subliniem faptul că unele cooperative agricole nu au a­­cordat o suficientă atenție pentru ca materialul de semănat să corespundă cît mai bine și au trimis pentru ana­liză probe din materialul necondițio­nat îndeajuns. De altă parte, nu toate magaziile, sunt­­ corespunzătoare, gr tul fiind depozitat­ în grămezi prea mari, neaerisit și nesupătat îndeajuns și la timp. Aceste neatenții au provocat pe alocuri o creștere a umidității și o extindere a fuzariozei în grămezile de grîu, ducînd la scăderea facultății de germinație. Cum se explică acest lucru ? Se știe că pe suprafața boabelor de grîu supraviețuiesc în stare latentă numeroși spori ai ciupercilor sapro­­fite sau parazite, care, în condiții de umiditate mai ridicată și de tempera­tură, trec la viața activă și produc mucezirea sau îmbolnăvirea boabelor, inhibînd în același timp facultatea germinativă. Semințele de grîu cu conținut mai mare de umiditate, peste 14%, depozitate în grămezi, pot de­veni un mediu prielnic pentru dez­voltarea ciupercilor sapro-parazite. Astfel se explică faptul că în unele 3 magazii neaerisite, în care grîul nu a fost lepătat, atacul de fuzarioză a fost mai mare la a doua analiză, decît la prima. De asemenea, și umiditatea în cîteva cazuri a crescut de la 14% la 15—16%, iar facultatea de germi­­nație a scăzut cu 2—5% sau chiar mai mult. Pentru a înlătura aceste neajunsuri, recomandăm următoarele măsuri, care trebuie aplicate cit mai urgent posibil : ■ Griul de sămînță să fie recondi­ționat cu ajutorul selectoarelor, dacă este necesar de două sau chiar de trei ori, avînd grijă ca să se elimine la m­­aximum semințele de buruieni cît și toate impuritățile. * Magaziile în care se găsește de­pozitat, griul de sămînță să fie bine aerisite și materialul lepătat zilnic, pînă la data semănatului. ■ Griul de sămînță să fie tratat în prealabil cu preparate fungicide, cum este Criptodinul, în doze de cite 1 kg pentru fiecare tonă de sămînță, dacă acestea sînt corespunzătoare din punct de vedere fitosanitar șî au o umiditate sub 14%. Prăfuirea se face cu mașina de tratat semințe, cît mai uniform și cu cel mult cinci zile îna­inte de semănat. Dacă umiditatea este mai mare de 14%, atunci prăfuirea se face m­ai­­ r­epede, cu 1—2 zile înainte de­ semănat, iar dacă atacul de fu­zarioză depășește 3%, se folosește o doză mai mare de Criptodin și anume 1,5 kg la pona de sămînță, Dr.Alexandru NEGRU, din Direcția Protecției Plantelor Ministerul Agriculturii și Silviculturii ­Urmare din pag. Ii contractuale, refuzuri care la jumă­tatea lunii august erau de 51 918 lei, o bună parte din ele datorindu-se și nerespectării prescripțiilor de cali­tate". Iată-ne la Fabrica de mobilă, unde solicităm mai întîi părerea despre ca­litatea producției fabricate Inspecto­ratului general de stat. Inspectorul principal Dumitru Crișan, după ce a precizat saltul evident făcut în direc­ția îmbunătățirii calității, a ținut să adauge: „Dacă refuzurile au scăzut ca și reclamațiile, nu putem trece cu ve­derea frecventele returnări care au loc în diferitele faze ale procesului de fabricație și chiar a unor produse finite, tocmai datorită unor deficiențe de prelucrare. Iată câteva exemple: in ziua de 28 iulie a.c., am fost nevoiți să respingem 18 bucăți comode „Mi­oara", la care nu s-a respectat dimen­sionarea panourilor. De asemenea, la 3 iulie am fost nevoiți să oprim li­vrarea a 47 bucăți fotolii a căror spă­tar era desclerat, iar la 9 iulie am re­­turnat spre a fi remediate, 7 bucăți mese extensibile tot desclerate. Și e­­xemple mai sunt: Desigur, conducerea întreprinderii ar putea obiecta că a­­semenea produse nu au ajuns la be­neficiar. Să nu se uite însă, că noi executăm controlul prin sondaj și că nu ar fi exclus să iasă din fabrică și produse de calitate necorespunzătoa­re. Iată de ce considerăm că In pro­cesul de fabricație trebuie să existe o mai mare exigență pentru ceea ce se produce, exigentă care se impune a fi imprimată atît de maiștrii din secții, cît mai ales de controlorii de calitate care nu întotdeauna își fac datoria. Astfel, cum se explică că se întîlnesc cazuri de nerespectare a timpilor de odihnă și condiționare în diferite faze și se folosesc unele dis­pozitive necorespunzătoare? Cum se explică, dacă nu așa, că pînă la ju­mătatea acestui an valoarea refuzu­rilor pentru calitatea necorespunză- CALITATEA MOBILEI toate reprezintă 5 la sută din produc­ția livrată?“ Sîntem la serviciul C.T.C. al fabricii, unde îl avem ca interlocutor pe in­ginerul Iulian Arsenie, șeful serviciu­lui. Rugat să-și spună părerea asupra calității producției de mobilă, interlo­cutorul nostru a precizat că la ora actuală, refuzurile și reclamațiile sunt departe de frecvența îngrijorătoare de altădată, cu alte cuvinte aproape au dispărut. Aceasta, a adăugat șeful serviciului C.T.C., este urmarea unui complex de măsuri tehnico-organiza­­torice întreprinse atît pe fluxul teh­­nologic cît și în cadrul serviciului C.T.C. în continuare, ni s-a vorbit în ce au constat astfel de măsuri: întă­rirea compartimentului C.T.C. cu ca­dre cu o bună pregătire profesională și creșterea numerică a acestui com­partiment, atribuirea mult mai concre­tă a sarcinilor pe oameni și altele. în aceeași idee ne-au vorbit și to­varășii Augustin Flonta, secretarul co­mitetului de partid din fabrică și Va­­sile Dascălu, inginerul șef al platfor­mei industriale, insistînd asupra preo­cupărilor existente pentru creșterea răspunderii fiecărui muncitor în rea­lizarea unei producții de calitate, spe­cializarea lucrătorilor pe produse, descongestionarea unor sectoare, di­minuarea fluctuației oamenilor. Firește, ar fi nedrept a nesocoti va­loarea unor asemenea măsuri, a di­minua din meritele incontestabile ale colectivului de aici, din strădanii­le lui pentru a realiza o mobilă care să întrunească aprecierile unanime ale beneficiarilor. Din păcate însă, unele cadre de conducere din fabrică în­cearcă să convingă că pentru îmbu­nătățirea calității, dacă nu s-a între­prins tot ce a fost în putința lor, dar aproape tot, cu siguranță. Greșit, iar dacă argumentele Inspectoratului gene­ral de stat nu sunt concludente, să a­­pelăm și la altele. Pînă la 31 august, numărul reclamațiilor pentru livrarea unor produse de calitate necorespun­zătoare se ridică la 44. Nu este mic, și nici în scădere, volumul rebuturi­lor care a ajuns la 781 538 lei, tocmai datorită frecventelor recondiționări. Nu rareori, controlorii de calitate sunt nevoiți să returneze zeci de repere necorespunzătoare. Nu rareori, Inspec­toratul general de stat pentru con­trolul calității a oprit livrarea unor loturi. Iată de ce nu putem fi de acord, în totalitate, cu punctul de ve­dere exprimat de conducerea fabricii, mai ales că mijloacele, căile pe care să se acționeze și în continuare sunt departe de a fi epuizate. Am aminti doar de preocuparea care ar trebui să existe pentru calificarea tuturor muncitorilor productivi, din care 18 la sută sunt necalificați, de recepția corespunzătoare a materiei prime, care intră în fabrică, de necesitatea impri­mării unei răspunderi sporite maiștri­lor și muncitorilor pentru lucrul pe care-l efectuează, în general întărirea disciplinei producției. De asemenea,»* nu trebuie omise din preocupări, eli­minarea fluctuației, grija pentru zes­trea tehnică, capitol la care ne per­mitem să întrebăm pe cei în cauză dacă sînt mulțumiți cum funcționează agregatul de prelucrări multiple, pre­sele hidraulice, mașina de furniruit pe canturi, la ultima înregistrîndu-se numai în luna august, 46 ore stagnări față de aceste deficiențe și pentru înlăturarea lor am fi dorit ca inter­locutorii noștri să nu se mulțumească doar cu o simplă inventariere a cau­zelor mai mult sau mai puțin obiec­tive, ci să dea soluții concrete, efici­ente, de remediere a lipsurilor. înainte de semnalul declanșării însămîn­­țărilor de toamnă (Urmare din pag. 1) îl are încorporarea îngrășămintelor chimice, atît de necesare obținerii u­­nor recolte bogate. Și atunci, de ce în unele unități această bogăție preți­oasă este aruncată sub colțuri de ma­gazii sau se pietrifică sub cerul liber așa cum se întîmplă la C.A.P. Obi­­lești ? Să cercetăm acum stadiul lucrărilor pentru pregătirea terenului. în aceas­tă toamnă vor fi însămînțate cu grîu în județul nostru 28 800 hectare, din care, după premergătoare timpurii, 12 000 hectare în cadrul cooperative­lor agricole de producție și 1989 hec­tare în întreprinderile agricole de stat. Din aceste suprafețe, grîu după grîu, anul unu 4059 hectare și anul doi 5625 hectare, după leguminoase 1105 hectare, iar după alte culturi timpurii 3200 hectare. Restul de 14 811 hectare va fi însămînțat cu grîu îndată ce premergătoarele tîrzii vor părăsi terenul. Pînă în prezent din cele 28 800 hec­tare destinate culturii griului, 15 045 hectare au șî fost pregătite. Urmează deci, ca specialiștii din unități, con­­trolînd zilnic situația coacerii porum­bului pe tarlalele ce vor fi însămînțate cu grîu, să ia toate măsurile pentru recoltarea cu precădere a acestora pentru ca toate cele 13 000 de hectare să poată fi pregătite temeinic pentru semănatul griului, ele trebuind să fie gata cu cel puțin 15 zile înainte de în­chiderea perioadei optime a însă­­mînțărilor. Și, un ultim cuvînt legat de asigura­rea cantităților de insecto­ fungicide necesare tratării semințelor, operație ce trebuie executată sub controlul in­ginerului șef al unității cu cel puțin cinci zile înainte de semănat. Din son­dajele făcute, reiese că nu peste st­ele au fost asigurate, cum este căzut la cooperativele Ciușlea sau Fă are* Cum această operație nu este faculta­tivă, ea avînd un rol important în a­­sigurarea unei semințe de calitate, și în acest sens specialiștii vor trebui să ia toate măsurile pentru asigurarea întregului necesar de insecto-fungici­­de. Declanșarea însămînțărilor de toam­nă se apropie. Să facem totul pentru a­­ avea certitudinea că pămîntul va­ răsplăti prin recolte­ bogate­ strădania noastră-

Next