Milcovul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 298-375)

1970-07-10 / nr. 306

Pag. 2 ECHIUL MAGIC Bătăușii Grigore Mocanu,,din comuna Țifești, dacă se supără pe ci­neva, ii aplică legea pumnului și-a bitei. Recent, de la i» dis­cuție, purtată cu I. Soare, șeful fermei legumicole de la C.A.P., l-a lovit pe acesta, spărgînd și cîteva ferestre. De asemenea, Luța Milea din comuna Cîrli­­gele, dacă are ciudă pe cineva din sat, îi bolovănește noaptea casa. Tudorei D. Radu din comuna Ciorăști și-a bătut părinții, Gheorghe Petrache din Țifești aleargă cu cuțitul după diverși cetățeni prin sat, Ion Porojan și Căciulă Costică din Soveja au bătut cîțiva sezonieri aflați în stațiunea de odihnă. Potrivit Decretului 153, pri­vind respectarea regulilor de conviețuire socială, ordinea și liniștea publică, celor vizați li s-a aplicat închisoare și amendă contravențională. Avertisment pentru șoferi Cu cîteva zile în urmă, în satul Scafari (Vidra) a avut loc un accident de circulație în ur­mătoarele împrejurări: Toader Iftimie de la sectorul Vidre al U.M.T.F., șofer pe autocamionul 21-VII-1874, staționa cu autove­hiculul în șosea. La un moment dat s-a urcat la volan și, fără să se asigure, așa cum prevăd regulile de circulație, a mane­vrat autocamionul spre înapoi. Ghinionul a făcut ca în acel moment să traverseze strada Dochița Mitrofan și Petru­ Trun­­zoi. Ambii pietoni au fost ac­cidentați și transportați la spi­tal pentru îngrijiri. Din cauza focului Pretutindeni, oamenii se stră­duiesc să apere bunurile ob­ștești și personale împotriva fo­cului. Se întîmplă, însă, ca re­gulile de prevenire și comba­tere a incendiilor să fie negli­jate și consecințele nu întîr­­zie să se arate. Un recent in­cendiu de la Fabrica chimică Mărășești s-a soldat cu pierde­­rea unei vieți și cu pagube ma­teriale greu de recuperat. La C.A.P. Vizantea, din cauza ne­atenției in folosirea unei lămpi de benzină, a luat foc un șopron în care funcționa gaterul. Lo­cuitorului Ion C. Diniță, din co­muna Gugești, care și-a instalat "defectuos hornul la bucătăria de vară, i-a luat foc casa și flăcările i-au mistuit întreaga gospodărie. Multe asemenea exemple vin să confirme că ignorarea reguli­lor de prevenire a Incendiilor are întotdeauna urmări dăună­toare. Rubrică redactată de Emil STANCIU, cu sprijinul corespondenților ANA BLANDIANA 99 A TREIA TAINĂ Purificat de gesturi patetice, ultimul volum apărut sub semnătura Anei Blandiana se distinge prin transparen­ța și discreția tonului elegiac, insinu­­ind un ritual inițiatic prin care poezia iși dezvăluie vocația hermeneutică vis-a-vis cu sensurile ascunse ale e­­xistenței. Arta incercind să se realizeze Intr-o „repetiție a arhetipurilor“, actul poetic se manifestă ca un act de transfigu­rare contemplativă In care pasivitatea ii inoculează poetei un pronunțat sen­timent de culpabilitate in fața a tot ceea ce se intimplă independent de voința sa: „iubirile se fac nou-născuți/ Și nou-născuții singurătăți și singu­rătățile iubiri... / Nimic, nimic nu pot să împiedic / Toate-și urmează desti­nul și nu mă întreabă, / ... / Eu pot doar spune / Iartă-mă" /. Dacă, așa cum s-a mai remarcat, poezia modernă se afirmă cu un vizi­bil efort de conceptualizare, de redu­cere simbolică a lumii la o substanță Ultimă, fiecare poet construindu-și o cosmogonie lirică aparte, atunci in cazul Anei Blandiana fenomenul se manifestă intr-o formă oarecum disi­mulată. Conceptul in acest volum devine „taina“ prin intermediul căreia se în­cearcă, de fapt, o esențializare sui-ge­­neris a noțiunii de real. Lucrurile nu sînt totuși noi. E de ajuns să ne gîn­­dim la acel „Ding an sich" (lucru în sine), din filozofia clasică germană, deși trimiterile pot fi cu mult mai nu­meroase. Aceasta nu diminuează cu nimic valoarea poetică ce se eviden­țiază la nivelul expresiei. Să observăm insă nuanța. Concep­tualizarea „tainei“ nu este conceptu­alizarea unui element ci a unei relații, relația omului cu universul Înconjură­tor, cu realitatea. Transfigurată artistic, aceasta devine ea însăși o construcție subiectivă pen­tru că in artă este valabil aforismul lui Schopenhauer „lumea este repre­zentarea mea". In acest fel poezia devine un act narcisiac prin care conștiința artistu­lui, acel „super-ego“ se armonizează cu destinul lumii. „Totul este eu însămi, / Dați-mi o frunză care să nu-mi semene, / Aju­­tați-mă să găsesc un animal / care să nu geamă cu glasul meu" /. Încercînd să reconstruiască realita­tea după propria sa imagine interioa­ră, poeta dezvăluie semnificațiile nar­cisismului său cosmic ca tendință de umanizare, de cucerire a realității, strigăt de bucurie și de durere în ace­lași timp, cu care omul supune stihia imensității înconjurătoare. Poezia și arta, in general, se inves­tesc astfel cu dimensiunea revoluțio­nară prin care omul ridică actul crea­ției la grandoarea și eroismul nesu­punerii Intru destin. Cu toate că vo­lumul cristalizează la nivelul unei construcții cu un pronunțat caracter de dezbatere filozofică asupra vieții și a rosturilor omului în lume, aceasta nu alterează cu nimic lirismul și vi­brațiile evanescente ale poeziilor din carte. Drama care dinamizează discursul poetic diluează adesea o tristețe cu limpezimi de lacrimă în care timbrul grav, elegiac, capătă ritmicitățile in­cantației: „Lasă-mi, toamnă, pomii verzi / Ui­te, ochii mei ți-i dau / Ieri spre sea­­ră-n vintul galben / Arborii-n ge­nunchi plîngeau / Lasă-mi, toamnă, zi­ua, nu mai / Plinge-n soare fum / înserează-mă pe mine, / Mi-nserez oricum / “. Dan GELESCU ti Acțiune paralelă în ansamblu, ritmul unui film se re­alizează prin narațiune, prin montaj, prin sonorizare. Un anterior bloc-no­­tes parcurgea modul de alcătuire al fabulei, al povestirii cinematografice. Era exclus însă ritmul, pentru că fi­ind definit prin cadența psihologică a transmiterii și receptării emoției artistice, ritmul este propriu autorului de film. Acesta nu omite însă ca rit­mul să nu fie sincronizat cu ritmul de percepție, previzibil, al spectatoru­lui. Ritmul poate fi determinat și de tehnica acțiunilor paralele, modalitate grefată filmului tot din literatură. Ro­manul de aventuri, romanul polițist posedă ca schemă conceptuală tehnica interferenței pistelor de acțiune. Mo­dalitatea In sine reprezintă la fond un dat general, abstract. Intervine is­cusința și perspicacitatea fiecărui au­tor în parte în a-l administra. In genere, o povestire filmică im­plică­­ de cele mai multe ori, utiliza­rea acțiunilor paralele. Chiar dacă ac­­țiunea se consumă într-un loc izolat, redus la dimensiunea celor patru pe­reți ai unei încăperi (superlativul Aș­teaptă până se întunecă al lui Terence Young) și ar exista virtual pericolul monotoniei, aceasta poate fi evitată prin mijloace specifice cinematogra­fului , mobilitatea camerei de film sau eclerajul fiind numai două dintre ele. Construirea a două sau mai multe acțiuni, programarea și desfășurarea lor simultană realizează între ele un raport, un paralelism. Acest raport de­termină o dependență reciprocă a mo­mentelor prezentate din cele două ac­țiuni, In așa fel încît dacă unul îl ge­nerează pe celălalt, acesta din urmă va declanșa o schimbare, un alt curs evenimentelor din prima acțiune. A devenit indispensabil lege, cu pre­dilecție pentru nararea aventurii în film, desfășurarea lentă a acțiunilor în scenele de început. Consumarea pro- BLOC NOTES DE CINEFIL­ gresivă a acțiunilor antrenează o dis­tribuire din ce în ce mai strînsă a lor, pînă în momentul rezolvării. Aceasta poate coincide cu finalul filmului sau poate încheia o scenă. Progresia dra­matică impune automat un moment de respiro, o concentrare lejeră pen­tru escaladarea momentului cheie ur­mător. Reducînd totul la o formulă dialectică, există acumulare și salt. La aceasta Eisenstein adăuga că saltul in­clude implicit dezvoltarea. Și aici intervine evident abilitatea celui care orchestrează — regizorul. Un arsenal de joc modest îi oferă, pentru a nara alert, șocul emoțional, suspensia, tensiunea create prin ele­mentarul pariu. Totdeauna spectatorul va avea sentimentul că descoperirea îi aparține, că previziunea inteligen­ței sale a stimulat rezolvarea unei ac­țiuni numai în acel sens. Mobilitatea camerei de film, apana­jul unei narațiuni fluide și ritmice,cre­ează autorului un ascendent,— acela de a desfășura acțiunile în unitatea de timp necesar. Prin acțiunile paralele el poate interesa spectatorul în cel mai înalt grad ; spectatorul va putea să-și desfășoare fantezia la maximum. Se impune, de cele mai multe ori, un corectiv ; autorul transmite spec­tatorului propriile sale emoții, alege și distribuie ceea ce socotește necesar. Cu toate acestea, nu se poate evita și explicarea rațiunii faptului relatat. Ex­cepții se ivesc însă și aici: filmul de atmosferă construit prin analogii, me­tafore. Transferul de la roman a aces­tor date argumentează, de pildă, noul val francez și manifestările sale ulte­rioare („Verișorii“, „Vă place Brahms", „Moderato Cantabile", „Trans-Europe Express" ș.a.). Urmărind un personaj puternic, o situație omenească ieșită din comun, autorul determină pentru spectator crearea unui grad uman de solicitare, de interesare ce poate provoca în a­­cesta rezonanțe incalculabile. Nicolae CABEL REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA­ Focșani, strada Mihail Kogálniceanu nr. ?. udetoane 15­79; 3035; 2174; 209 CONSULTAȚIE Toader Constantin, electrician la întreprinderea de gospodărie orășe­nească Focșani. radio VINERI 10 IULIE PROGRAMUL I 5.05— 6.00 Muzica dimineții. 5.45 Gimnastică. 6.05— 9.30 Muzică și actualități­ 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport 9.30 Ateneu. Schiță de monografie cul­turală. 10.00 Cîntă Ilinca Cerbacev. 10.10 Curs de limba spaniolă. Ciclul III, secția a 22-a. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Recital de operă Licia Albanese. 12.15 Melodii de dragoste de Vasile Ve­selovski. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. Vineri 10 iulie 1970 Municipiul Focșani găzduiește Campionatul republican școlar de volei Municipiul nostru trăiește un impor­tant eveniment sportiv. Avem cinstea să găzduim timp de patru zile înce­­pînd cu 8 iulie etapa de zonă a Cam­pionatului republican școlar la volei. în prima zi, o parte din cele 13 re­prezentative masculine și feminine ale județelor Ialomița, Prahova, Tulcea Ilfov, Buzău, Constanța și Vrancea, au oferit amatorilor de volei prezenți în număr mare în tribunele terenului „Voința", un adevărat spectacol volei­­balistic. Pentru solii voleiului vrîncean și pentru suporterii lor, prima zi compe­­tițională a însemnat și prima deziluzie. Afirmăm acest lucru pentru că „fe­tele noastre“ intr-o partidă relativ u­­șoară, în fața unui adversar mult mai slab decit ele „au reușit“ să pără­sească terenul învins. După ce pe parcursul primelor două seturi, jucăm de la egal la egal cu re­prezentantele județului Ialomița — e­­chipa feminină de volei a liceului Le­­hliu — fetele noastre din Odobești nu mai fac față ritmului de joc și pierd următoarele două seturi și în același timp partida Rezultatul intîlnirii. Liceul Lehliu — Liceul Odobești 3-1 (15—9, 9—15, 15—11, 15—7). In această partidă, modestă din punct de vedere valoric, s-au remarcat to­tuși Aurelia Lazăr, Doina Nutu de la învingătoare și Marilena Mîrza de la învinși­. In afara acestei confruntări în care am fost direct interesați și la care am trăit intense emoții, s-au mai jucat cîteva meciuri interesante, cărora le prezentăm în continuare filmul desfă­șurării. La fete „gheata a fost spartă" cu partida: Liceul Urziceni — „Farul“, Constanța. Primele schimburi de mingi lăsau să se întrevadă o partidă fără istoric și un rezultat rapid în numai trei se­turi, în favoarea virtuoaselor voleiba­liste de la „Farul“. Gradul de pregătire al acestora, pu­terea de luptă, cât și omogenitatea lo­tului constănțean — antrenor Ion Cris­tian — din care s-au evidențiat în special Mariana Stanca și Silvia Dă­­mășanu, reies din felul cum a evoluat scorul în această intîlnire. După numai 34 minute de joc, foile de arbitraj indicau 3—0 (15—1, 15—2, 15—4) în favoarea echipei constănțe­­ne. Comparativ cu această partidă, din punct de vedere al calității jocului pres­tat de următoarele două protagoniste și adversare în același timp — Liceul ,,M. Eminescu" Buzău și Liceul econo­mic Ploiești — a fost de slabă factură tehnică. Cu un plus de voință și cu mai puți­ne greșeli în atac și în special în apă­rare, reprezentantele județului Buzău reușesc să-și adjudece victoria mult mai greu decit ilustrează rezultatul de pe tabela de marcaj de: 3—0 (15—6, 15—3, 15—10). Primele confruntări la băieți au fă­cut să consemnăm următoarele rezul­tate tehnice: Liceul Lehliu (jud. Ialomi­ța) — Liceul Beceni (jud. Buzău) 0—3 (0—15, 0—15, 1—15), dispută în care formația din Lehliu a existat doar cu numele pe teren: Liceul Urziceni (jud. Ilfov) — Liceul Cîmpina (jud. Praho­va) 3—0, rezultat obținut prin nepre­­zentarea echipei din Cîmpina; Școala profesională I.M.U. Medgidia — Liceul Sulina 3—0 (15—10, 15—13, 15—S), în­­tîlnire în care s-au remarcat jucătorii Nicolae Filat și Valentin Albu de la învingători. în afara acestor considerente, tre­buie remarcat faptul că în general ar­bitrajul primei zile de concurs a fost mulțumitor, cu excepția câtorva gre­șeli făcute de arbitrul Dumitru Bostă­­naru, greșeli care însă nu au influen­țat rezultatele obținute. Pompiliu GHEORGHE In mod just șeful contabil nu mai restituie sume ce reprezintă penali­zarea cu 20 la sută asupra salariului legată de nerealizarea planului. Pentru achitarea drepturilor ce vi se cuvin vă vezi adresa comisiei de judecată, în termen de un an de la data cînd trebuia să primiți suma respectivă. ¥ Godai Ion, Herghelegiu Grigore și Palade Benene, din Bacău, salariați la Fabrica de confecții Bacău. In le­gătură cu relațiile solicitate, pentru drepturile cuvenite pe timpul școla­rizării ca ajutori de maiștri vă co­municăm următoarele: Pentru perioada de școlarizare se acordă 70 la sută din salariul unui muncitor de categoria a III-a. Din această sumă se plătește caza­rea și masa. în ce privește aplicarea H.C.M. nr. 914/68 (Noul sistem de salarizare) problema elevilor de la școlile de maiștri este în curs de rezolvare la Ministerul Muncii.­­ Dudu Aurel, comuna Nereju, jude­țul Vrancea. La sesizarea dv. prin care arătați că sunteți nelămurit în ce privește modul în care s-a aplicat noul sistem de salarizare și majorarea salariilor în unitatea dv., vă recomandăm să vă adresați Ministerului Muncii. Di­recția coordonării salarizării. Acesta este singurul organ competent să vă dea răspunsul solicitat. In cerere veți arăta aceleași date pe care le-ați comu­­nicat la redacția ziarului „Milcovul“!­a Fănica S. Custache, comuna Tîmbo­­iești, sat Obrejița. La întrebarea dv. privind drepturile cuvenite membre­lor cooperatoare pe timpul cît își cresc copiii în vîrstă pînă la 7 ani, vă facem cunoscut că în această peri­oadă nu primiți ajutor sau pensie, dar vă păstrați lotul în folosință. ” Barbu I. Ștefan, comuna Vrîncioaia. Cererea dv. privind achitarea aju­torului pentru incapacitate temporară de muncă este întemeiată, dar nu mai poate fi valorificată. Acest drept se putea obține în in­terval de un an, socotit din ziua res­tabilirii capacității de muncă. Cum termenul a fost depășit, plata ajutoru­lui de boală este prescrisă. Ana STANICA tv VINERI 10 IULIE PROGRAMUL I 18.00 Deschiderea emisiunii. 18.20 Teleglob. 18.45 Turism — Vacanță .70. 19.00 Reflector. 19.20 „1001 de seri”. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Film artistic. „Un oarecare Rocca" 21.50 Mai aveți o întrebare ? Dialog cu știința. Ce este regenerarea ? Ce știm despre radiația cosmică ? Ce este energia ? Mai există pete albe pe glob ? 22.40 Invitata noastră. Recital între două trenuri : Julie Saget. 23.00 Telejurnalul de noapte. 23.10 închiderea emisiunii. SIMBATA 11 IULIE PROGRAMUL I 17.00 Deschiderea emisiunii. Microavan­­premieră. 18.15 Bună seara, fete ! Bună seara, băieți! 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 „1001 de seri“. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Tele-enciclopedia. 21.00 Fapt divers. 21.15 Spectacol de varietăți cu Tom Jones. Transmisiune din 3 stu­diouri londoneze. 22-05 „Of, inimioară”. Cintece de pahar. 22.35 „Aventuri în epoca de piatră“. Un nou desen animat din seria peri­pețiilor preistorice. 23.00 Telejurnalul de noapte. Sport. 23.30 închiderea emisiunii. DUMINICA 12 IULIE PROGRAMUL 1 9.00 Deschiderea emisiunii. Vara copi­ilor. 10.00 Viața satului. 11.00 Căminul. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Concert simfonic. 13. 15 Emisiune in limba maghiară. 14.45 Televacanța. 15.50 Microavanpremiera. Duminici sportivă. 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 La horă-n sat. 20.30 Film artistic. 22.10 Timpul orașului. 22.25 Imagini sonore. 22.55 Telejurnalul de noapte. 23.10 închiderea emisiunii. LUNI 13 IULIE PROGRAMUL I 18.00 Deschiderea emisiunii. Microavan­premieră. 18.05 Elevii din Dej. Reportaj-anchetă. 18.35 Panoramic științific. 19.00 Actualitatea in economie. 19.15 Anunțuri — publicitate 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară 19.50 Agendă politică. 20.00 Roman foileton. „Casa Budden­brook“. (Sfîrșitul serialului). 20.55 Steaua fără nume. 21.50 Orchestre și soliști de muzică populară. 22.10 Rampa. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. MARȚI 14 IULIE PROGRAMUL I 18.00 Deschiderea emisiunii. Microavan­premiera. 18.05 Emisiune pentru tineret. 18.45 File din istoria culturii românești 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 „Rosmerholm” de H. Ibsen —pre­mieră TV. 22.15 Muzicorama TV. 22.40 Telejurnalul de noapte. MIERCURI 15 IULIE PROGRAMUL I 18.10 Deschiderea emisiunii. Microavan­­premieră. 18.05 Universal-șotron. 18.30 Actualitatea in economie. 19.15 Anunțuri TM publicitate. 19.20­1 001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reflector. 20.15 Tele­cinemateca. „Viva Villa“. 22.05 Ora editorului. 22.30 Desene animate. 22.40 Gala marilor interpreți români — Elena Cernei. 23.05 Telejurnalul de noapte. 23.15 închiderea emisiunii. JOI 16 IULIE PROGRAMUL I 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune in limba maghiară. 18.00 Mult e dulce și frumoasă 18.25 La volan. 18.40 Cadran internațional. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 1 001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Film serial. „Trei prieteni“ (IV). 20.30 Viața literară. 21.25 Conferință de presă TV. 22.10 Laureați ai concursurilor muzi­cale internaționale — Lucia Țibu­­leac. 22.30 Poșta TV. 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. VINERI 17 IULIE PROGRAMUL I 18.00 Deschiderea emisiunii. 18.20 Actualitatea în economie. 18.35 Teleglob. 19.00 Reflector. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 1­00­ de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Film artistic. „French-Cancan”. 2140 Mai aveți o întrebare ? 22.40 Din carnetul cu amintiri al „Cer­bul de aur“. Recital Raphael. 22.55 Telejurnalul de noapte. 23.10 închiderea emisiunii. SIMBATA 18 IULIE PROGRAMUL I Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. Bună seara, fete ! Bună seara, băieți ! Anunțuri — publicitate, loot de seri. Emisiune pentru cei mici. Telejurnalul de seară. Tele-enciclopedia. Film artistic. „Semaforul verde“. Tele­ cine-recital. Telejurnalul de noapte. Sport, închiderea emisiunii. MEMENTO 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Muzică ușoară. 13.30 Radioclub turistic. 1345 Publicitate radio. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.40 Muzică populară. 15.00 De la 3 la 7. Emisiune de diver­tisment muzical de Sanda Valeria Dan și Nicolae Duțu. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămâna unui meloman. 20.05 Tableta de seară. 20.10 — „365 de cintece“. 20.20 Argheziană. „Păsăruică“. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 In jurul globului. 21.20 Cintă Ionel Miron. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii — Riccardo del Turco. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Parada ritmurilor. 23.00 De toate pentru toti... turiștii. 23.30 Expres melodii. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. MEMENTO MEMENTO MEMENTO • MEMENTO PROGRAMUL T­V DE LA 10 IULIE LA 18 IULIE 17.00 18.15 19.15 19.20 19.30 20.00 20.45 22.05 23.20 23.10 cinema VINERI 10 IULIE Cinema UNIREA Focșani —, „Fredy și cântecul preeriei* Cinema FLACARA Focșani — „Vînă­­torul de căprioare*. Cinema POPULAR Adjud —- „Adio Texas". Cinema LUMINA Mărășești­­— „Ghici cine vine la cină?". Cinema POPULAR Panciu — „Jocul care ucide*. Cinema VICTORIA Odobești — „Domnișoara doctor”. N R. Ztaiul nu-și asum r­­ăspunderea tață de eventualele schimbări țn pro,­gramare» filmele». In școlile orașului Odobești Există o bogată activitate sportivă, dar In orașul Odobești există patru a­­sociații sportive și anume: Flacăra, Victoria și asociațiile sportive școlare ale liceelor teoretic și agricol. Primul nostru popas l-am făcut la liceul teoretic, unde profesorul de e­­ducație fizică Dan Bunea ne prezintă o serie de clasamente și diagrame care atestă o bogată activitate spor­tivă de masă. Cu această ocazie, avem posibilita­tea să apreciem faptul că în acest liceu, calendarul sportiv competițio­­nal a fost respectat cu strictețe, iar la unele discipline s-au ținut chiar competiții suplimentare. Astfel, campionatul pe asociație, desfășurat cu multă seriozitate — sis­tem divizie, tur și retur — la fotbal volei, tenis de masă, șah s-a ridicat prin numărul participanților, la nive­lul concursurilor de mare anvergură celor mai buni oferindu-li-se diplome, cupe și premii constînd în echipament sportiv. Profesorul de geografie Ion Jalbă, prezent și el la discuție, ne înfățișea­ză situația drumețiilor, excursiilor, o­­rientărilor turistice organizate în aer liber.­­ Echipa de orientare turistică a liceului nostru a ajuns să reprezinte județul Vrancea pînă în faza finală de la Suceava, iar echipa cicloturistică a reușit să se claseze pe locul 111 în competiția „Floarea prieteniei". Un pasionat susținător al sportului cu pedale de la Liceul teoretic Odo­bești este și profesorul Daniel Bărbu­­lescu, care, împreună cu cițiva elevi organizează la fiecare sfirșit de săp­­tămînă, parcurgînd zeci de kilometri, excursii pe biciclete. După ce vizităm noua bază sportivă compusă dintr-un teren de handbal și unul de volei, construite din resurse interne și des­tinate elevilor din clasele V-VIII, ne îndreptăm spre liceul agricol. Aici, profesorul de educație fizică Gheorghe Anghelescu, ne prezintă o serie de documente ilustrative, care evidențiază rezultatele obținute de asociația sportivă școlară a liceului.­­ Despre activitatea susținută și pa­siunea cu care lucrează acest cadru didactic, ne vorbi­le si directorul școlii Gheorghe Coman. Aflăm că G. A. in calitate de antrenor al echi­pei de volei feminin, , a reușit ca în ultimii trei ani să ocupe mereu locul­ I pe județ si să participe îa etapa de zonă atît în campionatul de calificare divizia B cit și în campionatul repu­blican școlar de junioare, în categoria rezultatelor meritorii obținute de neobositul profesor de e­­ducație fizică al Liceului agricol Odo­bești mai consemnăm : participarea cu trei componenți în lotul reprezentativ de atletism al județului Vrancea, lot care concurează în campionatul inter­­județean; doi reprezentanți ai școlii, anul trecut, au participat la etapa fi­nală pe țară, de la Tîrgu Mureș, în „Crosul tineretului", locul II la fot­bal inter școli pe județ. Iar lista rea­lizărilor pe tărîm sportiv poate con­tinua. Bilanțul rezultatelor obținute pînă în prezent de cele două asociații sportive școlare, ne face să concluzio­năm că în cadrul lor respiră o adevă­rată viață sportivă. Poposind insă pe „terenul “de fot­bal al asociației „Flacăra", din același oraș, observăm deficiențe care nu pot fi trecute cu vederea. Construirea terenului de fotbal, programată a se termina la finele anului 1969, a fost tărăgănată. Stadiul actual al lucrări­lor ne face să credem că, construcția acestei baze sportive nu se va înche­ia nici pînă la reluarea campionatului-Iubitorii sportului cu balonul rotund din Odobești vor fi din nou nevoiți să-și amine bucuria de a asista, pe te­renul lor, la un spectacol fotbalistic. Și dacă fondurile au fost suficiente și dacă în orașul Odobești există două echipe de fotbal seniori și două de juniori, nevoite să-și desfășoare activitatea com­petițională pe terenu­rile din Unirea și Jariștea, atunci de ce pînă în prezent forurile competente nu au luat nici o măsură pentru da­rea în folosință a acestei baze spor­tive ? Iată o întrebare la care am dori să primim cît de curînd răspuns. P. GHEORGHE ■ ■ [UNK] AUTOMOBILIȘTI­ întreprinderea pentru transporturi și livrarea produselor petroliere PLOIEȘTI Benzină auto, motorină și uleiuri superioare. Pentru uzul casnic al populației se distribuie: petrol, benzină extracție și white spirt. VA OFERĂ TIPARUL, intronr­nder"’a PoligraficS Bacău i a

Next