Milcovul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 298-375)
1970-09-17 / nr. 364
A > Șantierul de locuințe Focșani-Sud. începe o nouă zi de lucru Foto . N. Moldoveanu Planul la export a fost depășit Succese remarcabile continuă să obțină și întreprinderea de vinuri pentru export — Focșani. Organizînd judicios producția și munca, dînd viață unor eficiente măsuri tehnico-organizatorice, colectivul unității s-a înscris în perioada de la începutul anului și pînă în prezent cu o depășire a producției globale și marfă de 3 923 P00 lei. Concomitent cu aceste realizări, se remarcă preocuparea pentru onorarea la termen a contractelor,incheiate cu beneficiarii externi, planul de livrări la export fiind depășit cu 848 300 lei valută. ANUL III — NR. 364 JOI 17 SEPTEMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani W SI POATE FI IMBUNATATITA CALITATEA MOBILEI FABRICATE LA C. E. I. S. ? Zilnic, pe platforma industrială a Focșaniului se află în procesul de fabricație aproape 500 corpuri de mobilă. Zilnic, sunt recepționate, ambalate, predate rpagaziei de produse finite, în medie, 500 corpuri de mobilă, care de aici iau drumul diverșilor beneficiari, precumpănind livrările către export. Tot ce se produce aici este de calitate? Satisface mobila de Focșani pretențiile și exigențele beneficiarilor externi? Iată întrebări ale căror răspunsuri le-am căutat, investi qînd factori de răspundere din întreprindere, organe ale Băncii naționale ale controlului general al calității și C.T.C.-ului. Am solicitat, mai întîi, părerea Băncii naționale. Inspectorul Paul Furmuzache ne-a spus: „In ultima perioadă, calitatea mobilei fabricate la C.E.I.S. Focșani s-a Îmbunătățit radical fată de alte perioade, cind reluările, dar mai ales reclamatiile abundau. Revirimentul a fost posibil printr-o preocupare susținută a specialiștilor unității, care au acționat sistematic, cu măsuri bine gindite pentru Îmbunătățirea calității. Cu toate acestea, nu se poate spune că s-a făcut totul in această direcție. Dovada o constituie refuzurile innregistrate In bancă pentru nerespectarea clauzelor S. ISTRATI I Continuare în pag. a III-a) Cum sunt exploatate utilajele in construcții ? Creșterea continuă a planului de construcții-montaj a făcut necesară înzestrarea corespunzătoare a sectorului de utilaje cu însemnate fonduri, destinate modernizării procesului de producție. Ca urmare, parcul de utilaje și mijloace de transport al unităților de execuție a sporit simțitor, astfel că ponderea sectorului mecanic în activitatea de construcții devine tot mai însemnată. Se ridică însă întrebările: Cum sunt folosite aceste utilaje? î Ce preocupări există pentru funcționarea lor la întreaga capacitate? Șantierele întreprinderii de construcții-montaj Gheorghe Gheorghiu- Dej sunt deservite de utilajele și mijloacele de transport ale Trustului de mecanizare București. Prin menținerea parcului de utilaje într-o stare tehnică corespunzătoare, datorită atenției deosebite ce se acordă întreținerii și reparării acestora, s-a reușit ca în anul acesta coeficientul de schimb raportat la ziua etalon de opt ore să crească la excavatoare de la 1,06 la 1,33, la buldozere și tractoare de la 1,08 la 1,41, la automacarale de 3—7 tone de la 1,05 la 1,31, la macarale turn de la 1,13 la 1,40, la macarale grele de la 1,18 la 1,34 etc. Drept urmare, a crescut indicele de activizare al parcului inventar de la, valori’cuprinse între 70 la sută și’81 la sută în ianuarie, pînă la 76 la sută’ 92 la sută în prezent. Toate acestea, cum este și firesc, s-au concretizat în realizarea planului valoric de producție și a sarcinii de productivitate a muncii, în accelerarea ritmului de lucru pe unele șantiere. Cealaltă unitate mare de construcții, întreprinderea județeană de construcții-montaj, este dotată cu o secție de utilaje și transporturi. Prin aceasta se evită plata chiriilor pentru utilajele unor întreprinderi specializate în astfel de prestații. La o analiză atentă a modului cum este exploatată baza de utilaje a întreprinderii, rezultă o serie de aspecte în primul rînd de ordin deficitar. Astfel, o bună parte din timpul afectat lucrului este luat de diverse reparații datorită deselor defecțiuni. Aceste reparații, care nu se fac după un grafic riguros întocmit, sau 18,3 la sută din timpul de lucru al utilajelor, „excelînd“ în această direcție betonierele de 250 t, care 36 la sută din timp stau Ing. Daniel BOGDAN (Continuare în pag. a III-a) Curier sătesc SIHLEA Deschiderea noului an școlar a constituit pentru consiliul popular al comunei una din principalele preocupări în această vară. Pentru crearea unor condiții optime de școlarizare au fost electrificate un număr de patru școli. Astfel, au fost electrificate școlile din satele Dumitreștii de Jos, Biceștii de Sus, Biceștii de Jos și Poenița. In acțiunile de electrificare a școlilor, acțiune care, continuă pe măsură ce se electrifică satele, s-au evidențiat deputații: Ion Mocanu, Petrea Despirescu, Cezar Goanță, Ilie M. Ilie, Nicolae Panait și Aurelia Vlăsceanu. DUMITREȘTI Prin contribuția bănească și în muncă a cetățenilor, în satul Voetin a fost terminată construcția noii case de naștere și a punctului sanitar. Noua casă de naștere care va avea un număr sporit de paturi, față de cea veche, va fi deservită de un personal calificat corespunzător, asigurîndu-se pacientelor toată asistenta medicală necesară. In acest timp a continuat într-un timp mai accelerat și lucrările la dispensarul medical din Sihlea. ■ Zicala îndeobște cunoscută, aferentă omului care „își face vara sanie și iarna căruță“, cunoaște, în acest sezon, o judicioasă interpretare în concepția forurilor comerciale ale municipiului și județului nostru. Asigurarea unităților comerciale cu mărfuri de largă utilitate casnică,, necesare sezonului friguros, a sugerat reprezentanților O.C.L.P.I. contractarea, de la cîteva întreprinderi producătoare din țară, a unor noutăți electrotermice și frigorifice. E vorba de noul tip de sobă de teracotă electrocasnică, tip „Terel“, de caloriferul electric cu circuit de ulei (cu 7 pînă la 20 de elemenți), de electroboilerul echipat cu întreaga baterie care pune la orice oră, la îndemîna gospodinelor, apă caldă, precum și de o sobă electrică de încălzit, foarte aspectuoasă, adaptabilă sufrageriilor și bucătăriilor. Un model recent omologat este și cel de sobă cu consum de petrol „Metaca• Ochiul magic # De vorbă cu cititorii # Puțină enigmă PAG. A II-a lor" produs de o întreprindere clujeană și care — sîntem convinși— se va bucura de bune aprecieri din partea cumpărătorilor. ■ In aceste zile de septembrie, avîndu-se în vedere și condițiile climatice deosebite (zilele se anunță tot mai însorite) litoralul oferă, cu toate cele șapte „perle“ ale sale de la Mangalia Nord și Sud, o... caldă ospitalitate tuturor vrîncenilor care s-au adresat Agenției O.N.T. Vrancea, pentru că, numai în ultimele zile, numeroși salariați din instituțiile și întreprinderile focșănene au hotărît să-și petreacă, împreună cu familiile lor, concediile de odihnă pe litoral. ■ Farmecul pitoresc al Vrancei continuă să atragă, și în aceste zile, numeroși turiști de peste mări și țări. Astfel, un grup de 80 de cetățeni ai Franței, salariați ai întreprinderii „U.T.A.“ Paris sunt oaspeți ai podgoriilor vrîncene. In zona turistică a coniferelor, doi vînători din Frankfurt-pe-Meine se află pe urmele cerbului carpatin. UNITATEA INDESTRUCTIBILĂ A POPORULUI ÎN JURUL PARTIDULUI PAG. A III-» Înainte de semnalul declanșării însămînțărilor de toamnă de drept cuvint spune proverbul că „toamna se numără bobocii". Sintetizind munca de peste an, aceste cuvinte au rolul de a sublinia bucuria obținerii unor roade bogate care să încununeze strădania omului. Și se pare că primele rezultate obținute la recoltarea porumbului, florii-soarelui, a sfeclei de zahăr, au darul să răsplătească cum se cuvine munca gospodarilor. Astfel, la porumbul boabe, cele peste 1000 de hectare de pe care a fost culeasă recolta, producția medie indică peste 2100 kilograme, cu 200 kilograme mai mult decât cea planificată. E drept că au rămas de recoltat suprafețe întinse și numai după ce această importantă lucrare va fi definitiv încheiată, vom putea cunoaște rezultatul exact al muncii cooperatorilor. Dar, față de acest prim rezultat, sperăm ca depășirea de recoltă, nu numai să se mențină, dar chiar să se accentueze. La fel la floare la I.A.S. Odobești Alexandru Moldoveanu, șeful serviciului economic, ne comunică „Deși recoltatul strugurilor se află abia în faza de început, pînă acum livrîndu-se 10 vagoane de struguri pentru export, totuși gustul dulce al poamei coapte a și ajuns pe Dietele a patru țări: U.R.S.S., R.F.G., Cehoslovacia și Austria In zilele care urmează se va intensifica acțiunea de recoltare, acest lucru fiind posibil datorită stadiului optim de coacere la care au ajuns strugurii și sperăm că aproximativ aceeași cantitate va lua în curînd calea exportului". în clișeu , un aspect de la culesul strugurilor de masă din vestita podgorie odobeșteană, rea-soarelui, unde pe cele 1500 de hectare recoltate s-a obținut, față de producția planificată, un plus de 300 kilograme la hectar și, la sfecla de zahăr, unde există de asemenea o depășire simțitoare : 2500 kilograme la hectar. In schimb, viticultorii nu se pot mindri cu rezultate asemănătoare. Suprafețele de vii de pe care au fost culeși strugurii de masă, indică o producție medie cu cîteva sute de kilograme mai mică decît cea scontată. Și acum, să ne oprim puțin asupra a două lucrări deosebit de importante pentru soarta viitoare a recoltei de grîu : fertilizarea terenurilor ■ și pregătirea lor în vederea însămînțărilor de toamnă. Deși planul de fertilizare stabilit prin programul culturii griului prevede că, înaintea începerii lucrărilor pentru pregătirea terenului în vederea însămînțărilor de toamnă, se vor aplica îngrășăminte chimice în fiecare unitate, pe fiecare sală sau parcelă în parte destinate acestei culturi, pînă în prezent circa 5000 de hectare din cele pregătite pentru a primi sămînța nu au fost fertilizate. Or, este știut că în regenerarea capacității productive a solului, un rol primordial Emil GONCIU (Continuare to pag. a III-a) REPORTAJ © REPORTAJ O REPORTAJ © REPORTAJ „Pe Bachus! Vinul acesta e sanatate... „Piața vinului, căci există o asemenea piață, ne declara tovarășul Dumitru Grigoriu, inginerul șef al întreprinderii de vinuri pentru export Focșani, e guvernată de legile ei specifice. Vinul solicitat, competitiv, e numai acela care are un nume (datorită calităților sale!), care are o etichetă (la propriu și la figurat!). Marele consumator căruia noi îi „pompăm" anual 20 de milioane sticle cu vin — întreaga cantitate merge la export — are toate motivele să fie exigent. Există un mare număr de producători, care reprezintă podgorii faimoase de pe toate meridianele globului pămîntesc. ...Cotești, Odobești, Panciu, Cotnari, Murfatlar, Tîrnave. Prin vestitele podgorii românești — vinurile supuse unei tehnologii de stabilizare, condiționare, conservare, tehnologii care nu-i diminuează calitățile — unitatea industrială focșăneană prezintă nu numai propria-i „carte de vizită" ci și faima podgoriei românești. Așa cum vinul de Chios prezintă în lume vița de Cipru ! Dar vinurile, purtînd eticheta întreprinderii, au în „buchetul" lor o anume fațetă a muncii oamenilor de aici, de la vinotecă și pînă la încărcarea lor în vagoanele expediate beneficiarilor externi. Cu mai multe luni în urmă, inginera laborantă Cornelia Mitrea și tehnicianul Ticu Istrate, șeful pivniței GASQUE, au pus la punct o nouă tehnologie de prelucrare a vinului. Important e că în noile condiții, vinul își păstrează calitățile sale— prospețime, buchet, naturalețe. Noua tehnologie elaborată de cei doi inovatori a adus pînă acum întreprinderii circa 500 000 lei’ economii. Dar vizitînd laboratorul condus de chimista Olga Jecan, privind zecile de retorte, apa- Al. CRIHANA (Continuare în pag. a ill-a) A. S. RAZE LA STEMA PATRIEI Combinatul petrochimic Brazi Recoltează intens floarea-soarelui Printre lucrările agricole de toamnă, ce se desfășoară acum cu intensitate, se numără și recoltatul florii-soarelui. Cooperatorii din Bogza, convinși că operativitatea cu care se execută această lucrare contribuie la înlăturarea pierderilor, acordă recoltatului atenția cuvenită. Deși ea se face manual, datorită stadiului diferit de coacere a plantelor, pînă acum cooperatorii din Bogza au reușit să culeagă o suprafață de 150 hectare, din totalul de 250 hectare, cît deține această cultură. i Floarea, pomul. Toamna are aer de melancolie în fiecare dimineață și pe lingă geamuri trec în evantai păsări către alte anotimpuri. Presimțim tremurul frunzelor, eiutarea lor, iar din mustării miros de pastramă stropită cu licoare încă nedefinitiv botezată, înțeapă limba și sufletul, cum spun oamenii cîmpiei, și te îndeamnă la vorbe. Toamna are prea multe frumuseți și poate din această cauză cineva se gîndește că vor trece neobservate absentele. Acele goluri de culoare pe care le urmărim cu tristețe, știind mai ales că și mîine se vom descoperi la fel. Această absență cotidiană apleacă sub umbre cuvintele unui POȚI rutin ales, le supune unui alt fel de mirare. Să ne explicăm. Vorbeam odată, tot în rîndurile acestui „amănunt" al paginii, despre lipsa florii într-o anumită lună de vară, prin parcurile și peluzele orașului, mai precis spus, despre acea „programare" de inflorescență de care ar fi trebuit să știe floriculturii. în toamnă, Focșaniul are prea puține flori. Sau, celălalt aspect, extrem de puține străzi din oraș sunt străjuite de pomi. Nu putem oare încerca săparea unor gropi, acolo unde este posibil, chiar din această toamnă ? Căci, cît de frumos vom putea presimți împreună, măcar presimți, mireasma teilor sau a castanilor... I. PANAIT SIINTILNIRE CU CROCODILII ÎN TANGANICA“ (II) M. este o așezare locală tipică, foarte bine întreținută. Colibele de paiantă sînt acoperite cu paie și, așezate de ambele părți ale unui dreptunghi lung, cu pămînt bătătorit, plantat cu mango, tieri uriași, masivi și luxurianți. Întîmplarea a făcut să dăm peste un" bătrîn european care locuia aici, la 100 de pași de sat. Era un englez înalt și slab, care vorbea franceza cu un accent anglo-saxon caracteristic. El ne-a închiriat piroga sa mare și a aranjat să i se instaleze un mic motor* în felul acesta, am pornit fără prea mare întîrziere, conform programului meu, spre o insuliță de 3 km2, situată la 6 mile spre nord. Capard îmi spusese că într-unul din golfulețele acestei insule mișună crocodili, lucru pe care mi l-au confirmat și băștinașii, ridicînd însă din sprîncenei și scoțînd strigăte de uimire ,,-e-e-e!“Motorul s-a defectat de două-trei ori. Cu toate acestea, după vreo trei ore de plutire pe oglinda lacului am ajuns în golful respectiv, tăiat în coasta de vest a insulei în formă de semilună, în timp ce ne apropiam, navigind pe lîngă coastă, am văzut crocodilii speriați, care se aruncau repede unul după altul în apă. Printre ei se aflau exemplare uriașe de peste 5 m, de o frumoasă culoare verde. Numai văzîndu-i, oricine ar fi intenționat să plonjeze s-ar fi lăsat păgubaș, cuprins de spaimă. Am coborît pe mai cușca uriașă și, în timp ce Louis, ajutat de tehnicianul (Continuare în pag. a II-a)