Milcovul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 298-375)
1970-09-18 / nr. 365
Agendă de campanie Au terminat recoltatul florii-soarelui Intensificând ritmul recoltării florii-soarelui, cooperatorii din Gugești au reușit să încheie această importantă lucrare pe toate cele 250 de hectare cultivate, din care o mare parte sunt destinate culturii griului. Un rezultat asemănător au obținut și cooperatorii din Mărășești, iar cei din Rîmniceni, Mircești și Măicănești se apropie de recoltatul ultimelor suprafețe. Alte unități recoltează porumbul Fiecare zi ne aduce noi vești despre intensificarea recoltării porumbului. Cercetînd cu atentie stadiul de coacere a lanurilor, specialiștii din cooperativele agricole Homocea, Prisecani, Faraoanele, Gologanu, Suraia, Vulturu, Slobozia-Ciorăști, au dat semnalul strîngerii recoltei din acest an, dînd prioritate suprafețelor, pe care, în curînd, sămînța de grîu va fi încorporată sub brazdă. Eliberează terenul O dată cu recoltarea culturilor tîrzii, conducerile unităților din Ciorăști, Gugești, Bălești, Tătăranu, Spătăreasa, Vulturu, au luat măsurile cuvenite pentru eliberarea terenurilor de cocenii și bețele de floarea-soarelui. Astfel, la C.A.P. Ciorăști au și fost eliberate 100 de hectare, la Gugești 90 hectare, la Vulturu 75 hectare, iar în celelalte unități, suprafețe între 50 și 70 de hectare. Pe aceste terenuri s-a trecut imediat la executarea arăturilor de toamnă. Un reportaj-anchetă la I.A.S. Cotești [BeffiHBS PROLETARL Disc TOATE ȚĂRILE. UNITIVÁ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL III NR. 365 VINERI 18 SEPTEMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani Dintre sute de scrisori COMUNISTUL, IN ÎNTRECERE CU EL ÎNSUȘI LA RECOLTAREA STRUGURILOR PENTRU EXPORT SORTAREA SARCINA Nr. 1. CELOR MAI VALOROASE SOIURI De mai bine de o săptămînă, a început în județul pestru culesul strugurilor. O acțiune care, cu fiecare toamnă, este mai bogată în semnificații. Curînd, o parte din roadele, viilor vrîncene vor păși dincolo de hotarele patriei, în toate zonele Europei mari, amatoare de struguri românești. Pentru aceasta însă, unitățile noastre cooperatiste trebuie să manifeste maximum de exigență în sortarea soiurilor celor mai valoroase. Am poposit de curînd la Dumbrăveni, una dintre reprezentantele marelui colier viticol vrîncean. Pînă la data de 15 septembrie, aici, se recoltaseră și se livraseră la baza Gugești, 80 tone struguri de masă, din planul de 600 tone, ce prevede contractul încheiat cu I.S.F. „Această cantitate, precizează ing. Amalia Dima, șefă, fermei viticole', este cum s-ar spune — realizată’la prima mină, în total avem de recoltat 109 hectare, iar producția va'atinge și' în acest an aproape 6 tone la hectar.“ ■ ■ ■ Am avut prilejul să vedem la lucru toate cele 16 echipe de culegători. „Fiecare, om are prevăzut un simbol special pentru a se putea urmări cu minuțiozitate calitatea lucrării, ne spune Aurel Tănase, ' contabilul, șef al unități. Vrem ca strugurii noștri să se prezinte bine la examenul exportului“. In ceea ce privește însă preluarea, cooperatorii de la Dumbrăveni au întâmpinat oarecari dificultăți. Delegatul I.S.F., Năstase Bancu, obișnuiește să transporte o dată cu strugurii cooperativei și achizițiile, de pe loturile în folosință ale cetățenilor. Cu cîteva zile în urmă el a ridicat, de exemplu, r c lădițe cu 140 kg de struguri"de la cetățeanul Petre Cristescu. La bază însă, delegatul a declarat că a ridicat 16 lădițe cu struguri de la cetățean, în greutate netă de 228 kg. Numai datorită vigilenței conducerii unității, s-a putut înlătura încercarea de fraudă. O măsură binevenită a fost însoțirea fiecărui transport de către un delegat al cooperativei, iar lare- Dimitrie MIRON (Continuare în pag. a II-a) Mirabila sămînțS... Modernizarea rețelei stradale f focșănene Lucrările de modernizare și extindere a rețelei stradale focșănene continuă într-un ritm intens. Numai în ultimul trimestru au fost asfaltați peste cinci kilometri din partea carosabilă a arterelor de circulație. Printre străzile recent asfaltate, se numără N. Titulescu, Totulescu, Socialismului, Liniștii etc. Actulmente, eforturile salariaților I.G.D. Focșani — executantul acestor lucrări — s-au concentrat în vederea terminării canalizării de pe strada Antrepozite, lucrare ce va costa peste 2,5 milioane lei, în etapa imediat următoare, vor începe lucrările de asfaltare a acestei străzi. De asemenea, se va termina modernizarea străzii Dobrogeanu Gherea care se află deja un lucru. Ritmul intens de execuție a lucrărilor va face ,ca, pînă la sfirșitul anului, planul de extindere și modernizare a rețelei stradale să fie cu mult depășit. CONVORBIRI CULME Festivalul literar 70 In urmă cu cîteva luni, din inițiativa Consiliului județean al sindicatelor, a fost organizat un concurs de creație literară deschis tuturor iubitorilor de literatură din Vrancea. Pentru a sărbători într-un cadru adecvat decernarea premiilor cîștigătorilor concursului și, împlinirea a doi ani de existență a cenaclului literar „Orizont“, Consiliul județean al sindicatelor va organiza în ziua de 20 septembrie a.c., un festival literar, o manifestare menită să intre în tradiție pe aceste meleaguri ale Vrancei, să contribuie la stimularea creației literare artistice, la ridicarea ei pe noi culmi. Expoziția cooperației meșteșugărești Zilele trecute, s-a deschis în sediul clubului C.E.I.S., de pe strada Mare a Unirii din Focșani, expoziția de prezentare în vederea contractărilor de noi produse ale U.J.C.M. Vrancea. Dintre produsele prezentate, merita menționate modernele modele de confecții din stofe și piele pentru adulți și copii, tricotajele pentru copii, încălțămintea de comandă, produsele de galanterie, noile garnituri de mobilă, diverse obiecte de uz casnic etc. Produsele cooperației meșteșugărești s-au bucurat de unanime aprecieri din partea întreprinderilor comerciale. Dovada o constituie contractele, în valoare de peste 9 milioane lei, încheiate între CCMAD și U.J.C.M. pentru următoarele două trimestre. ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA O mașină de 5 tone transporta o... pîine! Ce a urmat după publicarea anchetei „Cumetre, scoate mașina din garaj și repede-mă la Putna...“? Iată răspunsul U.J.C.M. Vrancea: „Șoferul Alexandru Nistorescu (de pe autocamionul 21-VII-1492, proprietatea cooperativei „Prestarea“ n.a) a fost sancționat cu mustrare cu avertisment și pus in discuția grupei sindicale, pentru indisciplină și nerespectarea indicațiilor conducerii cooperativei...“ O măsură eficientă. Cum rămîne totuși cu uzura mașinii, consumul de benzină, ulei etc? Din buzunarul cui sînt suportate? Despre acestea nu se pomenește nimic Ia răspuns. E bine, să mai precizăm un lucru: cînd l-am surprins pe șoferul A. N. la Putna, el ne-a declarat că are aprobare de la unul din vicepreședinții cooperativei și nicidecum dispoziție,,cum greșit s-a înțeles, deși, în ziar se scria negru pe alb. în al doilea rînd, șofeerul a recunoscut ulterior publicării anchetei că a fost nesincer, amințit, zicînd că are aprobarea tovarășului vicepreședinte Petrăreanu și că acesta, ar fi intenționat să vină la Putna; în fond, lucrurile se rezumă, la diverse aspecte ale disciplinei interne, și nu vedem ca atare rostul unei erate în urma anchetei noastre, așa cum s-a revendicat. Cel de al doilea răspuns, ne-a parvenit, de la întreprinderea de industrie alimentară, (Fabrica de produse lactate]:, „Conducerea întreprinderii, a luat măsura, de sancționarea șoferului Pavel Chetroiu, de pe< autocisterna 31-VN-479 n.a.], imputîndu-i-se contravaloarea pentru uzura autovehiculului, cauciucurilor, consumului de benzină etc. Cazul menționat în ziar a fost idial ca exemplu negativ, celorlalți conducători auto pe care-i avem“. Dar iată că celelalte unități economice, I.A.S. Focșani, I.L.F. Vrancea și UJ.CC., vizate în ancheta sus-mentionată nu ne-au răspuns, deși a trecut o lună de zile de cînd noi, trebuia să aflăm ce anume s-a făcut pentru sancționarea vinovaților. Să fie oare acesta un semn al slăbiciunii unor conduceri de instituții, față de salariații indisciplinați? Pînă proba contrarie, se pare, că da! Afirlamația ne este întărită de noi constatări, privitor la utilizarea mașinilor proprietate de stat, în scopuri personale. Autocamionul 21-VN-782, proprietatea Autobazei Focșani, se îndrepta sîmbătă seara spre comuna Vînători. — Duc acasă, o pîine, motivează cursa clandestină șoferul Dumitru Stanciu, apoi mă întorc... Cînd ne aruncăm privirea în caroserie, rămînem stupefiați, sus erau cîteva mii de sticle goale. — Le-am încărcat de la rampă pentru Fabrica de coniac. — Cumva, fabrica s-a mutat la.. Vînători? — Știți, pîinea, o am în cabină... — Cite mii de sticle sînt sus? — Nu cunosc... — Unde sînt formele de transport" — N-am! Putem crede că sticlele au fost sustrase de pe rampă, nu? Și, dacă numărul lor nu se știa nici măcar cu aproximație — aici o culpă,o au și cei care răspund din partea fabricii de primirea lotului de sticle! — atunci, de ce să nu ne gîndim că ajuns acasă, cîteva duzine de sticle n-ar fi intrat în posesia lui Dumitru Stanciu?! Pe lîngă amenda contravențională, substanțială, șoferul a făcut cale-ntoarsă cu destinația: miliție. Gr. Olaru, de la aceeași autobază, fără foaie de parcurs (pentru ziua de 13 septembrie) motiva cursa și parcarea mașinii (21-VN-762) la Vînători, chipurile, pentru transportul muncitorilor. Eșafodajul minciunii se năruie: se încurcase , în propriile-i invenții. Mai ales că, om „strîngător”, el nu se ducea, acasă cu rolna goală." De la lucrările de canalizare de pe strada Antrepozite furase un butoi cu bitum. Alti șoferi indisciplinati, alterna- Al. CRIHANA (Continuare în pag. a III-a) Intilnirea tovarășului imanim cu specialiștii din domeniul tehnicii electronice, de calcul și informaticii economice Joi dimineața, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit într-o consfătuire de lucru, la sediul C.C. al P.C.R., cu specialiști din domeniul tehnicii de calcul și prelucrării automate a datelor, oameni de știință, cadre didactice din învățămîntul superior, directori și ingineri șefi din mari întreprinderi. Au luat parte tovarășii Ilie Verdaț, Manea Mănescu, precum și conducători ai unor ministere economice și instituții centrale. Cu acest prilej au fost analizate stadiul și aspectele principale ale aplicării tehnicii electronice de calcul in activitatea de conducere și planificare a economiei, precum și în gestiunea întreprinderilor. In cadrul discuțiilor s-a examinat modul de înfăptuire a programului de înzestrare a economiei nationale cu echipamente de calcul, pentru perioada anilor 1967—1970. Au fost subliniate realizările obținute în crearea premiselor necesare introducerii informaticii în economie. S-a înfățișat experiența acumulată pînă acum în utilizarea calculatoarelor electronice în gestiunea economică, în conducerea și dirijarea unor procese tehnologice, rezultatele dobîndite pe această cale în funcționarea intensivă a utilajelor, creșterea productivității, calității produselor, eficienței economice a producției. Totodată au fost scoase în evidență unele problemele care se cer a fi soluționate în vederea folosirii pe scară largă a calculatoarelor electronice. Vorbitorii au făcut numeroase propuneri pentru îmbunătățirea dotării cu tehnică modernă de calcul, organizarea mai bună a muncii, accelerarea lucrărilor de simplificare și raționalizare a evidențelor, extinderea aplicațiilor matematicii și ciberneticii, a prelucrării automate a datelor. O atenție deosebită a fost acordata elaborării de programe de calcul, utilizării la întreaga capacitate a calculatoarelor existente, rezolvarea în mai bune—condiții a problemelor activității economice. Un loc important în discuții ]-,a ocupat problema pregătirii cadrelor pentru informatică — analiști, programatori, operatori — făcîndu-se unele propuneri privind , căile și măsurile de asigurare a necesarului de specialiști..S-a relevat însemnătatea și necesitatea intensificării eforturilor pentru asimilarea și dezvoltarea fabricației în tara noastră a calculatoarelor electronice și altor echipamente moderne de calcul. Participanții au exprimat hotărîrea lor de a depune toate eforturile pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului în scopul perfecționării sistemului informațional economic. Luînd cuvîntul în concluzie, tovarăși NICOLAE CEAUȘESCU a apreciat rezultatele obținute pe linia introducerii și aplicării tehnicii electronice de calcul în economia noastră națională și a indicat orientările de bază pentru îmbunătățirea și dezvoltarea activității în acest domeniu, corespunzător cerințelor actuale și de perspectivă. Secretarul general al partidului a subliniat necesitatea elaborării și promovării unei concepții unitare în realizarea sistemului național de informatică și conducere care să asigure legătura organică între informatică și decizie la toate nivelele activității economice. Totodată, a recomandat ca în etapa imediat următoare să se asigure dezvoltarea unui număr de centre de calcul teritoriale, puternice, capabile să răspundă prompt nevoilor unităților economice. De asemenea, a relevat necesitatea linei mai bune coordonări a întregii activități din acest domeniu, creării unui cadru organizatoric corespunzător, care să permită concentrarea și folosirea rațională a tuturor forțelor în vederea realizării obiectivelor propuse. Secretarul general al partidului a arătat că accentul trebuie pus, în primul rînd, pe informatica procesului de producție, pe rezolvarea efectivă, cu ajutorul calculatoarelor și ciberneticii, a problemelor planificării și conducerii activității productive, a aprovizionării tehnico-materiale și desfacerii produselor, în continuare, a subliniat necesitatea de a se realiza, cu ajutorul calculatoarelor electronice, conducerea proceselor de producție și gestiunea completă a cîtorva uzine importante, asigurîndu-li-se dotarea corespunzătoare, iar pe baza rezultatelor obținute să se treacă la extinderea și în alte întreprinderi. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a atras atenția că in acest scop se impune luarea măsurilor pregătitoare adecvate. O deosebită importanță va trebui să se acorde statisticii, căreia îi revine un rol primordial în realizarea sistemului informațional al întregii economii naționale. In ce privește pregătirea cadrelor, tovarășul Nicolae Ceaușescu a indicat o serie de măsuri pentru formarea în continuare a necesarului de specialiști potrivit ritmului de dotare cu echipamente de calcul în anii următori. In același timp, a subliniat că toate cadrele cu munci de răspundere din economie, din aparatul de partid și de stat trebuie să-și însușească elementele de bază ale informaticii moderne, pentru a putea folosi cel mai eficient avantajele acesteia în activitatea de conducere. Totodată, a arătat că, atît in construcția de mașini de calcul, cit și în informatică, este necesară intensificarea cercetării științifice proprii, aplicarea mai rapidă în practică a rezultatelor obținute, studierea și valorificarea experienței avansate pe plan internațional în lumina rolului crescînd pe care urmează să-l capete informatica în asigurarea progresului economic al țării noastre, secretarul general al partidului a trasat sarcina că, în vederea realizării sistemului național de informatică și conducere, să se elaboreze un program pe deceniul 1971—1980 privind înzestrarea întreprinderilor și centrelor de calcul cu mașini și echipamente electronice, pregătirea cadrelor necesare; obiectivele prevăzute pentru perioada 1971-1975 vor face parte integrantă din planul cincinal de dezvoltare a economiei naționale. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a apreciat că în țara noastră s-a format un fond de cadre capabile să asigure introducerea mai rapidă a informaticii in economie, că unind toate forțele de care dispunem, vom putea îndeplini în bune condițiuni obiectivele din acest domeniu de activitate. în încheiere, secretarul general al partidului și-a exprimat convingerea că specialiștii în informatică își vor pune întreaga pricepere și putere de muncă in slujba înfăptuirii importantelor sarcini ce le revin, contribuind astfel la procesul general de modernizare a economiei naționale, la propășirea patriei noastre socialiste. Intre vorbă și faptă... intîlnim uneori, și suntem surprinși, cazuri în care vorba și fapta temeinic gîndită nu-și află rezonanța firească la care ne așteptăm. După riscaiva eforturi care se materializează PfITI ^ÎUT în diverse lucruri, aflăm că, de fapt, în altă direcție trebuia să se îndrepte atenția noastră sau că, pur și simplu, efortul nu avea o acoperire materială corespunzătoare. Alteori, constatam cuma interesul, buna judecată, echilibrul afectiv etc., sunt calități cărora nu li se răspund cu aceeași echitate. Un exem p ti plu. Văd dimineața cîțiva tovarăși, fixind prețurile la unele produse vîndute de producătorii de pe piața liberă. Kilogramul de cartofi 1,25 lei. Prețul e fixat, scris frumos cu cerneală, și totuși vinzarea se face cu 2 lei. De ce ? Pentru că, vînzătorul explică repede fiecărui cumpărător, „asta-i numai de formă“ și dacă nu-i convine își ia marfa și pleacă... La 4—5 pași de acesta, persoana, care îndeplinea sarcina de a fixa prețurile, se ocupa conștiincios de treabă, în timp ce în urma sa cîțiva oameni se mulțumeau „să guste" pe spinarea propriei pungi falsitatea unui act. Și nimeni nu s-a gîndit să reproșeze în vreun fel!! T. OLTEANU , ÎNTILNIRE CU CROCODILII IN TANGANICA" (III) rrați Dacă crocodilii erau atît de specie piroagă, încît nici măcar nu veneau să privească omul ce li se oferea, era puțin probabil ca ei să se apropie dacă momeala ieșea din cușcă. Am deschis deci ușa și m-am strecurat afară. Ce bine era să mă pot mișca din nou! M-am învîrtit puțin la stingă, la dreapta, sperînd să zăresc în cele din urmă silueta prelungă unei reptile, dar nu am văzut nimic în apa opalescentă în afară de cîțiva pești și meduze minunate și străvezii. Disperat, am ieșit la suprafață, m-au tras în pirogă și m-am întins fericit în bătaia razelor fierbinți ale soarelui Era clar că, crocodilii fugeau la apropierea vasului nostru. Continuînd să înaintăm, am observat de multe ori că unii dintre ei înotau, scoțînd din apă numai ochii și nările. Trebuia să privim foarte atent ca să-i deosebim înainte de a se scufunda și de a pieri în depărtare. Louis și cu mine, fără cușcă, am făcut cîteva încercări repetate să ne apropiem de ei aici, iar ulterior în golful Baraka, unde uriașele reptile se găsesc de asemenea în număr mare. Totul a fost însă zadarnic! Crocodilii s-au dovedit extrem de fricoși, speriindu-se de orice fleac, cînd se află pe uscat. Același lucru se întîmplă și în apă. Toată lumea știe cit de sperioase sunt șopîrlele. Spaima lor se explică prin faptul că au corpul mic și fragil. Dar este de ajuns să observăm modul laș în care ele se apropie de micile lor victime — o insectă sau Continuare In pag.a H-al