Milcovul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 376-454)
1970-11-25 / nr. 423
MILCOVUL pag. 29 Dragostea pentru ficțiune sferban Dumitru din Mergînchega — în virtutea funcției sale de achizitor la întreprinderea județeană de industrializare a cărnii Vrancea — contracte pentru animale care nu existau decît în imaginația sa. Dacă vitele erau fictive, aconturile bănești, primite pentru aceasta, erau cît se poate de materiale. Totul a mers pînă intr-o zi cînd, descoperit de organele de miliție, a fost deferit justiției. De data aceasta actele întocmite n-au mai fost fictive, așa că... Pielea ursului din pădure Mulți naivi mai sînt pe lume ! Convins de acest adevăr, Constantin Crețu din Nereju s-a hotărît să-și procure ceva bani. $•", cum altceva n-avea ce să vîndă, Cretu s-a hotărît să le vîndă... pielea ursului din pădure. Recomandîndu-se salariat la I.G.O. Focșani, C. Cretu a încasat de la vreo zece naivi 800 lei, promițîndu-le în schimb tablă zincată. Bineînțeles că, pînă la urmă, escrocul a fost depistat și arestat. Pînă atunci însă, ,pielea ursului" a fost vîndută cam de prea multe ori. Scuza hoțului Zilele trecute. Constantin Tudorache, originar din Galați, a fost prins în autogara din Focșani cu mîna într-un buzunar străin. Cercetat asupra furtului de buzunare — pentru care de altfel mai suferise... șaisprezece condamnări — C.T. n-a putut găsi altă scuză decît... beția. Știam că numărul prea mare de „șprițuri“ pot să-l facă pe nechibzuit să nimerească în șanț, nu cu mîna în buzunare străine. Morala este una singură : scuza hoțului era prea străvezie ca „să țină". Tragică urmare a neatenției Nu de mult, Gheorghe Barbosu din comuna Sihlea, și-a transportat acasă — cu ajutorul altor cetățeni — trei căruțe de crengi pentru foc. Ionel Bărbosu, fiul acestuia, în vîrstă de numai un an și șapte luni, rămas fără supraveghere, s-a apropiat periculos de mult de locul descărcării. Fără să-i remarce prezența, cetățenii au răsturnat peste el o căruță cu crengi. Accidentul s-a soldat cu moartea tragică a copilului și cu punerea sub urmărire a vinovaților pentru ucidere din culpă. Întâmplarea, dincolo de tragicul ei, constituie un sever avertisment pentru toți părin ții. Vinătorească, dar adevărată Toamna aceasta, vînătorii vîniceni s-au bucurat de o bogată recoltă cinegetică. Pînă în prezent au fost recoltați nu mai puțin de 35 urși și 25 căprioare, asta fără a mai aminti numărul impresionant de „piese" din alte specii mai mărunte. Eroul acestui sezon este paznicul de vînătoare Ion Arsene de pe fondul de vînătoare Mera, aparținînd filialei Odobești, care a împușcat pe Valea Milcovului un urs în greutate de 320 kg. Recoltarea exemplarului, prin greutatea acestuia, reprezintă un adevărat record. După cum se vede, în toamna care s-a sfîrșit, Diana s-a dovedit deosebit de darnică cu discipolii săi din județ. Rubrică redactată de R. VORNICU mm FILMUL SÂPTAMÎNII Undeva, la Polul Nord, o expediție științifică franco-daneză descoperă, îngropat adînc într-o banchiză, corpul congelat al unui tînăr. Pretext pentru guvernul francez de a face din individul descoperit și readus la viață un obiect de mîndrie națională. Se iau măsuri drastice de pază. In același timp, se caută în arhive pentru a se stabili cărei familii franceze Ii aparține „tînărul” congelat aproape 70 de ani. Și, cum, bineînțeles, toată lumea se așteaptă, iată-l pe Louis de Funes, rudă apropiată cu Paul... Hibernatus. Soț al unei doamne Fournier, al cărei bunic are... 25 de ani, de Funès va fi pe tot parcursul filmului, așa cum eram obișnuiți, un element generator de situații neprevăzute, de haz confecționat cu ață și ac. S-au spus multe lucruri despre filmele lui de Funes. Toate ideile, cumulate, au condus la un element de repetiție, la o notă majoră, de permanență. E ideea pretextului cinematografic, în sensul că, fiecare din ele deși au la bază un scenariu închegat și aparent bine pus la punct nu reprezintă decît motivația unui recital, a unui „one-woman-show” cinematografic — în care partenerii de joc, indiferent de numărul lor, nu reprezintă, decît mijloace auxiliare. De aici, reacția spectatorului la filmele lui de Funes. El ghicește, simte și așteaptă în virtutea acestei stări, ca hazul să se declanșeze în perimetrul obișnuitului din situații neobișnuite. Un fel de joc în forță de genul „a propos de“, adică e bine și așa cu dulapul lîngă perete dar să-l vedem pe piciorul partenerului... în virtutea acestei manii, obținerea „gag"-ului de efect reprezintă preocuparea de esență, totul reducîndu-se la gestică exacerbată, aranjarea situațiilor pentru neobișnuit. Mă gîndesc, involuntar, la un pasaj din „Memoriile" lui Goldoni în care acesta afirmă că, spre deosebire de alți copii, s-a născut rîzînd. La de Funes rîsul nu este personaj. UNAT Adică în filmele sale prin definiție nu se rîde, așteptîndu-se ca acest lucru să-l facă spectatorul. Am urmărit reacțiile sălii și la acest Hibernatus. E adevărat, se rîde, dar cu o falsitate incomodă. Stereotipia mișcării, expresia nervoasă a feței, declanșările „ex abrupto" nu sunt elemente care facilitează memorizarea. Și după părăsirea sălii în inima spectatorului rămîne un gol imens, imposibil de acoperit. Nevoia de comic găsește rar satisfacții certe. Tr. OLTEANU Festivalul pionierilor (Urmare din pag. NI neașteptat, puritatea costumului au fost atribute ce s-au întipărit emoționant în "'nimile tuturor spectatorilor. Dincolo însă de concurs, de rigorile competiției care propune și exclude, am interpretat Festivalul pionierilor ca pe un argument de satisfacții artistice viitoare. Și, dacă reluăm aprecierea enunțată inițial, cu ocazia deschiderii concursului „afirmăm cu mindrie că pionierii și școlarii din județul nostru duc mai departe ștafeta tradițiilor străbunilor noștri", o facem pentru că, întreaga desfășurare a sa, la care au participat peste 600 de formații și aproape 20 000 de pionieri și școlari, a marcat cu pregnantă această idee. Cultivarea dragostei fată de obiceiurile străbunilor, față de portul vrîncean constituie valente în jurul cărora s-a dimensionat întreaga manifestare, pe tot parcursul ei. Din acest unghi, așteptăm cu un legitim interes și partea a doua a Festivalului, care va aduce la faza sa județeană, duminică 29 noiembrie, formații corale, orchestre, fanfare și grupuri vocale. Formația de buciumași a pionierilor din Spulber Foto: Adrian IACOVACHI DIABETUL ZAHARAT Diabetul zaharat este o boală cronică de nutriție, avînd drept cauză o insuficiență absolută sau relativă de insulină, hormon secretat de pancreas. In cursul ultimilor ani, se observă o creștere a numărului cazurilor de diabet. In problema etiologiei diabetului există încă numeroase controverse. Unii autori consideră diabetul drept o boală familială. Trebuie să subliniem că ereditatea în diabet este considerată ca un factor predispozant și nu o fatalitate de neînlăturat. Obezitatea predispune la diabet. Este cunoscută legătura între obezitate și diabet. O dată cu slăbirea, în multe cazuri, diabetul dispare. Factorii hormonali joacă un rol important în apariția diabetului zaharat. Un exces de secreții al unor glande (hipofiza anterioară, corticala suprarenală, tiroida) este susceptibil de a produce diabetul prin epuizarea pancreasului. Modul de viață și ocupația (sedentarismul și supraalimentația), vîrsta, unele boli infecțioase, sarcina sunt considerate ca factori declanșatori ai bolii. In diabetul zaharat, principala perturbare metabolică este dezechilibrul între producția și utilizarea glucozei. Din acest motiv se produce o acumulare în sînge și lichidele organismului precum și în țesuturi a glucozei. Rolul principal în utilizarea corectă a glucozei, în organism, îi revine insulinei. Insulina facilitează intrarea glucozei din spațiul extracelular în celule. Deci, în patogenia diabetului zaharat, locul central îl ocupă insuficiența funcției insulare a pancreasului. Principalele simptome în diabetul zaharat sunt: nolidipsia (setea exagerată) care obligă bolnavul să consume cantități mari de lichide pentru a-și liniști senzația de uscăciune a guri, poliuria (eliminarea de cantități Medicul vă sfătuiește mari de urină) este în medie de 2—5 litri în 24 ore și polifagia (poftă exagerată de mîncare) nu este un semn obligatoriu, dar îl au cea mai mare parte din bolnavi. Slăbirea rapidă în arculare poate atinge un grad alarmant deși bolnavul ingeră cantități mari de alimente. Foarte adesea bolnavul se prezintă la medic datorită altor manifestări ale diabetului ca : prurit localizat la organele genitale, piodermita, furunculoza, eczeme, nevralgii, impotență sexuală, tulburări oculare, astenie fizică și psihică. In diabet există o tendință de îmbolnăvire a întregului organism. Complicațiile care apar în diabet sunt numeroase. Coma diabetică este cel mai grav accident și reprezintă o adevărată catastrofă metabolică. Ea apare datorită greșelilor de regim (abuz alimentar), tratamentului insulinic insuficient sau întrerupt brusc, infecții, traumatisme, intervenții chirurgicale. Bolnavul în comă diabetică prezintă o stare generală gravă. Este inconștient, reflexele tendinoase diminuate sau latate. Respirația absente, pupilele diare un miros de acetonă asemănătoare cu mirosul de mere stricate, este profundă, zgomotoasă, în patru timpi aproape egali (inspir-pauză-expir-pauză) și frecventă. Datorită tratamentului modern, frecvența comei diabetice a scăzut mult. Acest accident grav poate fi evitat dacă există o colaborare strînsă între bolnav și medic. Printre numeroasele complicații ale diabetului incorect tratat amintim scleroza arterelor coronare, infarctul miocardic, arterioscleroza membrelor inferioare și a vaselor cerebrale, hipertensiunea arterială, retin’ta diabetică, glomeruloscleroza, complicații cutanate, modificări ale sistemului nervos și altele. Tratamentul cu insulina a modificat complet pronosticul diabetului. Un tratament corect, în faza inițială a bolii și disciplina bolnavului fac ca durata medie de viată să nu difere față de a celor sănătoși. Victor POTOP, medic specialist interne Campionatul județean de fotbal Chimica Mărășești — Rapid Panciu 5-1 (2-0) Cu o echipă în mare vervă, Chimica Mărășești s-a prezentat duminică 22 noiembrie a.c., pe stadionul propriu, în vederea susținerii etapei din Campionatul județului Vrancea. Deși, după epuizarea celor 90 de minute de joc, foile de arbitraj indicau rezultatul de 5—1 pentru gazde, pe teren oaspeții au dat o replică dîrză adversarilor lor și, mai mult chiar, au jucat de la egal la egal cu învingătorii. Astfel, deși prima repriză a fost echilibrată, cei care reușesc să concretizeze mai mult situațiile de gol avute sînt fotbaliștii din Mărășești. Minutul 6. Un schimb de pase precise între Zaharia și Artenie, și acesta din urmă înscrie din apropierea porți apărate de Robu (Rapid Panciu), apărarea pănceană fiind depășită net în această fază. Trei minute mai tîrziu, la capătul unei frumoase acțiuni individuale N. Dumitru ridică scorul la 2—0 pentru formația din Mărășești, la cea de a doua parte a disputei fotbalistice, P. Artenie (minutul 50 și 64) și N. Dumitru (minutul 76) de la Chimica Mărășești îl obligă pe același portar Robu (Rapid Panciu) să scoată de încă trei ori mingea din propria-i plasă. Pentru oaspeți a înscris „golul de onoare" Dună Aurel (minutul 46). Arbitrul N. Rădulescu, ajutat la linie de C. Toader și N. Petrescu, a condus ireproșabil următoarele formații : CHIMICA MĂRĂȘEȘTI , Opincă, Popescu, Zaharia, Artenie I, Goagă, N. Dumitru, Mihalache, Furceanu, Vergil, Artenie II, Zaharia. RAPID PANCIU : Robu, Jugănaru, Trifu, Apreotesei, Olaru, Ichim, Basma, Lupu, Dună, Filimon, Seciu. S-au evidențiat în mod deosebit toți realizatorii golurilor. Prof. B. DUMITRU In actuala etapă a Campionatului județean de fotbal s-au mai înregistrat următoarele rezultate: Locomotiva Adjud — Automobilul Adjud 5—0 ; Victoria Focșani — Foresta Gugești 0—0 ; Trotușul Ruginești — Constructorul Focșani 1—2; Flacăra Odobești — Vrancea Focșani 3—0; Luceafărul Focșani — Foresta Cosmești 3—0. In urma rezultatelor omologate la Comisia județeană de fotbal, clasamentul Campionatului județului Vrancea se prezintă astfel: Luceafărul Focșani 11 10 10 46- 4 21 Chimica Mărășești 11 10 1 0 38- 2 21 Foresta Gugești 11 64 1 30- 9 16 Constructorul Foș. , 11 6 14 17-12 13 Foresta Cosmești 10 514 15-17 11 Rapid Panciu 11 50 6 27-23 10 Locomotiva Adjud 11 506 17-19 10 Victoria Focșani 10 42 4 17-14 10 Vrancea Focșani 11 4 07 18-25 8 Flacăra Odobești 11 4 07 18-32 8 Automobilul Adjud 12 3 09 11-41 6 Victoria Odobești 11 21 8 8-25 5 Trotușul Ruginești 11 119 12-52 3 tv MIERCURI 25 NOIEMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Caruselul năzdrăvan... invită pe toți copiii să urce în el. 18.30 Cabinetul economic TV. Perfecționarea activității de cercetare Științifică. 19.10 Tragerea concursului Pronoexpres. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Telecinemateca. „Hotarul întunericului“. 22.00 Poșta TV. 22.15 Cadran internațional. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. JOI 26 NOIEMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18.30 La volan. 18.50 Mult e dulce și frumoasă. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Film serial. „Noile aventuri ale lui Huckleberry Finn". 20.25 Ancheta Tv. Monumente în pericol. 21.25 Panoramic științific. 22.00 Actualitatea gîndirii lui Fr. Engels. 22.35 Divertisment muzical. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii programului I, radio MIERCURI 25 NOIEMBRIE PROGRAMUL I5.05 Muzica dimineții. 6.05-9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 9.30 Viața cărților. 10.10 Curs de limba germană. Ciclul II, secția a 41-a. 10.30 Vreau să știu. 11.30 Selecțiuni din opereta „Vînzătorul de păsări" de Zeller. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Călătorie în circuit — muzică ușoară. 12.25 Știința la zi. 13.00 Radiojurnal. 13.22 Muzică ușoară de Vasile Veselovski. 13.45 Luceafăr între stele — cîntece închinate Republicii. 14.00 Compozitorul săptăminii — Giuseppe Verdi. 14.50 Muzică ușoară. 15.00 Serial radiofonic pentru tinerii ascultători. „Intîmplările neobișnuite ale lui Gruia Groza-16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Orchestra Rodrigo Mendoza. 17.05 Antena tineretului. Studioul elevilor. 18.03 Știință, tehnică, fantezie. 18.30 Pagini simfonice nemuritoare. Poemele simfonice „Hamlet“ și „Orfeu" de Liszt. 19.00 Gazeta radio. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Microrecital Massimo Ranieri. 20.20 Argheziană. „Toamnă de suflet". 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Istoria ideilor. 21.20 Formația Petre Magdin. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solista serii: Anca Agemolu. 22.00 Radiojurnal, Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 23.00 Concert de seară. 0.03-5.00 Estrada nocturnă. RADIO • TV • RADIO • TV • RADIO # TV # RADIO REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: Focșani, strada Mihail Kogălntceanu frr. 7, telefoane: 1579; 3035; 2174; 2093 Scrierile lui Friedrich Engels, unul din fondatorii comunismului științific, de la a cărui naștere se împlinesc 150 de ani, se bucură de o largă răspîndire și prețuire în țara noastră. Editura Politică a tipărit peste 60 de titluri, intr-un tiraj de 980 000 exemplare, cuprinzind lucrări reprezentative, studii și articole, scrise de Fr. Engels în diferite perioade. Acestora li se adaugă numeroase lucrări (între care și traduceri) asemeni de știință unor oadespre viața și opera sa. Printre lucrările lui Friedrich Engels, apărute în Editura Politică în această perioadă, se numără: „Anti-Duhring" — patru ediții într-un tiraj de 91 000 exemplare; „Ludwig Feuerbach și sfîrșitul filozofiei clasice germane" — cinci ediții totalizînd 110 000 exemplare ; „Originea familiei, a proprietății private și a statului" — cinci ediții în 188 000 exemplare. „Materialismul istoric" — trei ediții întrunind 80 000 exemplare, precum și numeroase culegeri de studii și articole In aceeași editură au apărut 30 de volume din opere de K. Marx — Fr. Engels. „Manifestul Partidului Comunist", o altă lucrare fundamentală a celor doi întemeietori ai filozofiei marxiste, a fost publicat, de asemenea, în zece ediții, totalizînd peste 380 000 exemplare. Numeroase alte lucrări vizînd multiple domenii ale științei, artei și culturii, elaborate de K. Marx și Fr. Engels, au fost, de asemenea, larg difuzate in țara noastră, fiind editate în limba română, și în limbile naționalităților conlocuitoare. (Agerpres) BILANȚ EDITORIAL PAMINTUL: PLĂCI IN CONTINUĂ MIȘCARE (II) Contrar acestei litosfere rigide, astenosfera se comportă ca un fluid vîscos, ea fiind aceea pe care alunecă plăcile litosferei. Ea nu opune (pe scara timpului geologic) rezistență presiunilor. Acestea nu pot să se acumuleze și nici un seism nu se produce aici niciodată. în același timp, ea transmite undele seismice create de cutremurele de pămînt Căte «fii' loc» în litosferă, în această astenosferă se dezvoltă curenții de convecție (circulari în ■«plan vertical) șî a'tMtor existentă a fost presupusă de zece ani, pentru a explica deriva continentelor și cărora li se atribuie acum deplasările plăcilor litosferei. Cum s-au format — și se formează încă — aceste plăci? Este, probabil, mișcarea ascendentă a curenților de convecție care creează protuberanțe ale atmosferei, despicînd litosfera. Despărțite de această ridicare a astenosferei (care dă naștere unui număr de Vulcani submarini sau emergenți), cele două fragmente de litosferă se îndepărtează una de alta. Se presupune că există zone unde o placă de itosferă se curbează, plonjînd sub placa vecină, alunecînd în astenosferă pe un plan înclinat de 45 °; acest fenomen are loc în gropile oceanice. Cînd este vorba de continente, schema se complică. Constituite dintr-un material mai ușor, continentele nu pot să coboare în adîncurile astenosferei, ele rămînînd la suprafață. Dar se poate întîmpla ca regenerarea continuă a litosferei să facă să se întîlnească două plăci încărcate cu mase continentale. Lipsite de puterea de plonjare, continentele se suprapun, dînd naștere la reliefuri muntoase complicate și foarte înalte. Dintr-o asemenea ciocnire între India și Asia au luat naștere Himalaya și Tibetul. Șase mari plăci rulează pe suprafața Terrei. Dar cum planeta noastră este o sferă, fiecare placă este de fapt o calotă sferică. Or, geometria demonstrează că mișcarea relativă a două calote sferice în contact una cu alta este o rotație a uneia în raport cu cealaltă. Deplasările relative a două plăci nu pot fi regulate: de la un capăt la altul al zonei de contact, viteza unghiulară a mișcării relative este constantă, dar deplasarea reală „pe teren" variază în funcție de distanța de polul de rotație. De unde mișcări sub formă de fricțiuni, ciocniri și separări. Aceste rotații ale plăcilor, una în raport cu alta, explică activitatea seismică care caracterizează zona alpină de la creasta Atlanticului pînă în Vîrful Himalayei, inclusiv Mediterana. Deschiderea Atlanticului la nord de Azore rezultă din rotația relativă a plăcii Eurasia și a plăcii America, cea a Atlanticului la sud de Azore din mișcarea relativă a plăcii Africa în raport cu placa America. Polii acestor două mișcări nu coincid, placa Africa se împinge spre placa Eurasia, zona de tensiune este marcată în Atlantic prin cutremure foarte violente (în 1755 unul dintre acestea a distrus Lisabona.) Corelația tuturor acestor elemente care au dus la elaborarea teoriei tectonice a plăcilor a permis stabilirea duratei ciclului plăcilor. Un ocean are o viață proprie cu toate perioadele ei: se naște, se dezvoltă și moare. Riftul african este un ocean care se va naște. Marea Roșie — un ocean în curs de formare, Atlanticul un ocean în plină maturitate, Pacificul — ocean în curs de îngustare, iar Mediterana un ocean muribund. Urme de oceane dispărute pot fi găsite în vechii munți. Problema plăcilor nu are doar un interes teoretic pentru stabilirea istoricului Terrei, ci și unul practic. Zăcămintele minerale au fost formate în mod sigur — așa cum demonstrează apele foarte sărate și foarte calde din gropile Mării Roșii — grație fenomenelor geochimice datorate condițiilor de temperatură și presiune care există la contactul rocilor muntoase ale astenosferei cu sedimentele. în ce privește petrolul, prezența sa pare să fie legată de fenomenele active (mișcarea verticală care coboară fundul mării) care, la începutul deschiderii unui ocean, creează un mijloc favorabil formării sale. Repetate, urmele lăsate de sistemele fosile ale plăcilor au un foarte mare interes economic. SOS MIERCURI 25 NOIEMBRIE Cinema UNIREA Focșani: „Hibernatus": 14,45—16,45—18,45—20,45. Tel. 1204. Cinema FLACARA Focșani : „Păcatul dragostei”. 15,15—17,15—19,15—21,15. Tel. 1181. Cinema POPULAR Adjud: „Jandarmii se însoară”. Cinema LUMINA Mărășești: „O nuntă cum n-a mai fost”. Cinema POPULAR Panciu: „Iubita lui Graminia". Cinema VICTORIA Odobești: „Cadavrul viu” (I—II). N.R. Ziarul nu-și asumă răspunderea față de eventualele schimbări în program. Miercuri 25 noiembrie 1970 Literatura românească hotare peste Urmare din pag. 0 I. D. R. — Da. Am fost impresionat de dorința francezilor de a ne cunoaște cît mai bine, dorință izvorîtă pe de o parte din originea noastră comună, pe de alta, din veștile care merg acum peste tot despre statul nostru. La Toulouse, am avut un student de care m-am ocupat special un an întreg și care în momentul de față intenționează să-și susțină teza de doctorat, avînd ca subiect opera lui Panait Istrati. Acest tînăr ne-a vizitat țara în mai multe rînduri, participînd de cîteva ori la cursurile de vară de la Sinaia, alteori venind pe cont propriu, antrenînd cu el și alți colegi, cărora le-a dezvoltat interesul pentru România. Red.: Care este atitudinea colegilor dumneavoastră străini față de cultura românească ? I. D. R. — Ca de altfel toți românii plecați peste hotare și eu, în locul unde am lucrat, am simțit prietenia la tot pasul. Profesorul Seguy, în prelegerile sale, făcea foarte frecvente referiri la limba română. Un altul, Jacques Alliers, „maitre des conferinces", manifesta aceeași simpatie și interes. Red.: Am dori să aflăm ce eforturi depune Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă pentru a face cunoscută și prețuită cultura românească peste hotare. I. D. B. — Bineînțeles că pe tărîmul culturii colaborăm în acțiunile noastre externe cu Ministerul învățămîntului și cu Ministerul de Externe. Cu acesta din urmă vom organiza și am organizat expozițiile cu vînzare la tîrgurile internaționale ale cărții. S-au bucurat, astfel, de o deosebită atenție cărțile expuse de noi la Sofia, Leipzig, Bruxelles, Frankfurt pe Mein Nissa, în Franța și Austria toate cărțile expuse de noi spre vînzare au fost achiziționate. întotdeauna, la astfel de competiții trimitem cîte un specialist de la Centrala Cărții cu sarcina de a prezenta cartea românească. Trebuie însă menționat că mijloacele și realizările noastre în efortul de a face cunoscută civilizația românească sînt multiple și sper că ele sunt cunoscute de publicul larg. Red.: Și acum, ultima întrebare o adresăm scriitorului I. D. Bălan. V-am ruga să aveți amabilitatea de a ne mărturisi ce aveți pe masa de lucru ? I. D. B — în șantierul meu literar se află în construcție mai multe proiecte. Aș prefera să nu pomenesc de ele. Cu toate acestea voi aminti monografia „Octavian Goga" și un volum de eseuri în cinstea aniversării a 50 de ani de la înființarea Partidului, intitulat „Cuvintele au cuvinte” pe care l-am predat editurii „Junimea" din Iași, civilizației românești. Doresc să menționez faptul că lectoratul român de la Toulouse se bucură de o bibliotecă de carte românească foarte bună, cuprinzînd ultimele noutăți. Red.: Manifestau studenții dumneavoastră interes pentru limba și literatura română ? Doreau să cunoască realitățile din țara noastră, viața socială a poporului român văzută „pe viu"? P«fl=g QÎM Combinatul siderurgic Salați Recrutează muncitori necalificați . Absolvenți de liceu pentru calificare prin cursuri de specializare postliceale în meseriile: — lăcătuș mecanic — electrician — laminator-laminare continuă — strungar — frezor — rectificator în conformitate cu H.C.M. 750/1970, absolvenții beneficiază de : — stagiu redus pentru promovarea în categorii de salarizare ; — în timpul școlarizării, cazare gratuită ; — indemnizație de școlarizare de 400 lei pe lună ; — după absolvire, posibilitatea urmării școlii tehnice postliceale sau de maiștri. Candidații vor susține examenul psihotehnic ce se organizează zilnic de la 23 la 28 noiembrie 1970, începind cu ora 9 t în cadrul Centrului de calificare și perfecționare din Galați, Bulevardul Republicii nr. 61. Relații suplimentare la CS.G., Serviciul învățământ, telefon 18300, interior 231. TIPARUL I întreprinderea noli graficul Bacău