Milcovul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 376-454)

1970-10-20 / nr. 392

I Vînătorească Deși vînătorească, relatarea care urmează este strict auten­tică. In urma unor acțiuni ini­țiate de Asociația județeană de vînătoare și pescuit Vrancea, au fost împușcați, în ultimele zile, un număr de 22 de urși. Realizare care merită a fi no­tată, cu atît mai mult cu cît în lunile august și septembrie ale acestui an, datorită înmulțirii excesive a acestor animale s-au înregistrat unele pagube provocate în livezi și vii. Cele mai bune rezultate au fost obținute pe fondurile de vînătoare aparținînd comunelor Năruja, Chiojdeni, Mera etc. Deoarece asemenea acțiuni sa­lutare continuă, urăm vînători­­lor noștri obținerea unor per­formante demne de... poveștile vînătorești adevărate. Cu cazul Nicolae Lascan din comuna Vidra se întorcea acasă cu că­ruța. Și a avut o inspirație care l-a adus în cele din ur­mă în cabinetul procuroru­lui. A intrat în tarlaua culti­vată cu porumb a cooperativei agricole din Garoafa, de unde a început să încarce știuleți. Adică a încercat să fure cu... carul. A fost arestat, și acum își așteaptă răsplata. Un tată denaturat Pe strada Avîntului din Foc­șani, la numărul 6, locuiește Vasile Saghin, tatăl unui co­pil numit Florinei. Și poate că nimeni n-ar fi vorbit despre a­­cest tată și nici despre băiat, dacă afectivitatea paternă n-ar fi fost substituită de o rece in­diferență, care a făcut din V.S. un tată denaturat. Un tată cărui infirmitate sufletească l-a a determinat să-și lase de izbe­liște copilul, lipsindu-i pînă și de cele mai elementare mij­loace de trai. Recent, l-am văzut pe sălile tribunalului ,■ încerca să ceară desființarea hotărîrii care-l o­­bliga la plata unei pensii de întreținere. Dar n-a Singura „dovadă" ce i-a reușit a fost luată în considerație, a fost doar aceea că e un tată de­naturat. Rubrică redactată de MIRCEA LAZAR — Neputința aceasta de care vor­biți, văd că încercați s-o explicați in­terior și exterior satului ? — Interior, datorită mijloacelor de care dispunem, faptului că ajungem repede la schematism, la improviza­arem­ material brut asupra căruia să ne aplecăm. Să continuăm, înainte și noi, aici, la Jariștea, aveam un cor foarte bun, condus de un profesor, Țîru. A plecat, corul nu mai este ce-a fost. Formația există­­ mult redusă, în­ Comuna Jariștea. Despre puterea ei economică s-a vorbit deseori și se cu­nosc nenumărate lucruri. Reluările n-ar mai avea darul să spună prea mare lucru. Și, totuși, ne permitem să consemnăm aici cîteva cifre. Azi, muncesc la Jariștea : 4 ingineri, 4 doc­tori, 33 profesori și învățători, precum și alte categorii de salariați. In total, există în comună aproape o sută de funcționari, precum și o organizație de tineret, care numără peste 300 de membri. Cu tot potențialul economic deose­bit, cu tot numărul mare al salaria­ților, activitatea culturală ce se des­fășoară aici lasă de dorit, fiind cu mult sub nivelul suficientei. Am dorit să vorbim cu directorul căminului cul­tural, dar negăsindu-l (plecat în con­cediu) ne-am adresat tovarășului pro­fesor Victor Cîrstea, directorul școlii, unul dintre entuziaștii activiști cul­turali din comună. Cei 20 de ani de activitate desfășurată aici, au fost pentru noi argumentul moral al reali­zării discuției de față : — De la început, tovarășe Cîrstea, vreau să vă pun o întrebare dificilă : convorbirea noastră nu se poate rea­liza decit în pragul maximei sinceri­tăți. Așadar primiți să fiți sincer și să discutăm din acest unghi activita­tea cultural-artistică a comunei? — Desigur, deși e destul de greu să sintetizezi în cîteva minute ceea ce crezi și simți, totuși să încercăm. — Cunoașteți realitatea culturală de aici, de la Jariștea. Cum o expli­cați ? — De regulă se începe aici cu o a­­cuzare. Că noutățile tehnice, existen­ța a aproape 650 de televizoare în co­mună, contactul cu un anumit nivel artistic, nu-l mai aduc pe jăriștean la cămin. Realitatea este că nu se reu­șesc spectacole elevate, manifestări de ținută, încercările care s-au mai făcut s-au izbit de această neputință de a nu se reuși comparația artistică , unul din termeni fiind viața artisti­că a satului. ție. Recent am încercat să punem în scenă „Năpasta". — De ce tocmai „Năpasta"? — Tocmai din dorința de a impune un lucru bun, o comparație care ne e­­moționa... Deși știam că e în defavoa­rea noastră, am încercat, n-a mers, înainte, acum 10—15 ani, mai mergea, încropeam un program oarecare, ve­neau oamenii. Acum, acest sistem de muncă nu mai corespunde. Și totuși niște lucruri în cultură se pare să au rămas cu cîțiva ani în urmă. Mă ui­tam zilele astea pe niște „îndrumătoa­re culturale". Numai analize, prezen­tări teoretice, consultări și sondaje sociologice. Ele sunt bune, dar noi nu să­, renumele, mai puțin. Apoi au mai fost aduse și o serie de alte cadre. Nu s-a văzut nimic. Exterior acestei situ­ații , Jariștea nu intră într-un cîmp permanent al deplasării unor formații artistice. In concluzie, ceea ce se mai face se explică prin participarea ca­drelor didactice. — Prin Regulamentul școlii gene­rale, acestea sînt obligate să preste­ze muncă culturală. Dar, nu trebuie să interpretăm munca culturală, doar ca un cumul de obligații. — Nu. Dar să privim lucrurile prin prisma eficacității, a entuziasmului dacă vreți, în general, cînd un absol­vent venea în sat era plin de entuzi­asm, ca să nu mai vorbim de pregăti­rea sa culturală. Acum, în facultăți, institute, licee pedagogice nu se face o pregătire co­respunzătoare în acest domeniu, cu­noștințele acumulate fiind mai mult informative și de ordin general. Așa că, chiar presupunînd că vor fi mereu satisfăcute cele 6 ore de muncă cul­turală, ele nu sînt suficiente. Dar la noi în comună se spune așa : cei din agricultură să-și vadă de agri­cultură, cei din medicină de sănăta­tea oamenilor, cei din învățămînt de școală. Activitatea culturală, după cum vedeți, rămîne în afara unor sfe­re de influență. De asta s-a ajuns la o apatie în activitatea cultural-artisti­că, la ficțiune. — Și atunci, cum vedeți prestigiul comunei ? Jăriștenii sînt oameni har­nici, buni gospodari. De ce ei nu par­ticipă decît la viața economică a ju­dețului și nu și la cea cultural-artis­tică ? — Pentru că în munca aceasta se lucrează pe baza investirii unui en­tuziasm generos, care să treacă din­colo de 8 ore. Apoi trebuie să spunem că nu toți intelectualii din Jariștea înțeleg să fie coautori la realizarea acestui climat. Nu este vorba, nici pe departe, de existența unei atmosfere de efervescență culturală, de muncă pasionată. — Mă simt obligat să vă întreb, care e soluția pe care o propuneți ? — Una singură: înțelegerea. Tre­buie să înțelegem în ce constă per­sonalitatea satului contemporan, ca­re sînt dimensiunile vieții colective și apoi să sfîrșim cu comoditatea și cu lucrurile de suprafață, cu manifestă­rile făcute doar de dragul de a se fa­ce certe, cu automulțumirea nefon­dată. La capătul acestora văd și la Ja­riștea o intensă și fructuoasă activi­tate cultural-artistică. P.S. Convorbirea purtată, fără să aibă pretenția de­ a epuiza complexi­tatea problemelor care, aici, la Jariș­tea, ne-au împiedicat să consemnăm un climat artistic corespunzător, cre­dem că va oferi suficiente puncte de discuție, le adăugăm și altele. Organe­le locale de conducere trebuie să în­țeleagă că activitatea cultural-artisti­că a comunei nu poate fi despărțită de oricare altă problemă sau expedi­ată către zonele periferice ale preo­cupării. Traian OLTEANU !IS2 Activitatea culturală se cere ridicată din zonele periferice ale preocupării La semnalul critic al ziarului I, nr. 374, din 29 septembrie, al ziarului nostru, la rubrica „Dintre sute de scrisori", se critica fap­tul că la Vîjîitoarea, comuna Tă­­tăranu, iluminatul public este... inexistent. Vina o poartă, după cum se arăta în articol, întreprin­derea electroenergetică Vrancea, care deși atenționată în nenumă­rate rînduri, nu s-a îngrijit vreme de 8 luni de zile de remedierea de­fecțiunilor existente pe... fire. Iată însă că atenționarea în pre­să a... electrocutat într-un mod po­zitiv pe cei de la I.E.E. și aflăm printre altele, prin răspunsul trimis ziarului, că : „imediat, după apari­ția articolului au fost trimiși în satul Vîjîitoarea specialiști care să pună la punct iluminatul public“. 2 Între sobă și calorifer, privirile sunt reci ca gheața Pentru cei care n-au aflat încă vestea, le-o comunicăm noi: la spitalul din orașul O­­dobești s-a introdus încălzire centrală. Cum, nu tresăriți ? Vă lasă rece un asemenea eveni­ment ? Nu se poate ! — Ba se poate ! — Cine-a zis că se poate ? — Noi, bolnavii, aflați la Din trecutul cultural al orașului Focșani Manifestări culturale in preajma primului război mondial în preajma primului război mondial, orașul Focșani a cunoscut o intensă activitate culturală, marcată de apariția unor societăți muzicale și literar-științifice. în articolul de tată, ne mărginim numai la două din aceste societăți, mai puțin cunoscute, care aveau drept scop propagarea în rândul populației focșănene, prin diferite spectacole și conferințe a ideilor naționale și cultural-științifice. Astfel, societatea „Cultura poporului român“, sub președinția generalului dr. Macridescu, organizează în sala teatrului municipal „Maior Gh. Pastia", o serie de conferințe la care sînt invitați să ia cuvîntul cei mai de seamă cărturari ai țării. Ciclul acestor conferințe a fost inaugurat la 23 fe­bruarie 1914 de istoricul A. D. Xenopol și continuat la 16 martie, acela­și an, de Duiliu Zamfirescu. Cu această ocazie, Primăria orașului Focșani adre­sează Liceului „Unirea“ o invitație din care cităm următorul pasaj, considerat de noi ca edificator pentru scopul societății: „După cum vă este cunoscut, în pa­latul teatrului nostru municipal se va ține în cursul a­­nului curent de către bărbați de seamă ai țării și mem­bri ai Academiei un ciclu de conferințe, vizînd scopuri instructive, in deosebi dezvoltarea idealului nostru na­țional... Cum aceste conferințe trebuie să se adreseze în prim loc junimii studioase, vă rog d-le director să binevoiți a aduce la cunoștința elevilor liceului ce cu atîta distincțiune conduceți, ca dînșii să participe în masă la aceste conferințe, avînd intrarea gratuită... (fond Primăria orașului Focșani, dosar 89/1914). în cadrul aceluiași ciclu de conferințe au mai par­ticipat Virgil Arion, lingvistul Ovid Densusianu, foc­­șăneanul M. Chitiță și alții. Paralel cu societatea „Cultura poporului român“, a mai activat in orașul Focșani și „Ateneul popular", a­­vind ca organizator și președinte pe Nicolae Papadat, soțul scriitoarei Hortensia Papadat-Bengescu. Scopul și activitatea acestei societăți reiese destul de clar din cererea adresată de președinte Primăriei orașului Focșani, pe care pentru documentare o cităm : „tnfiint­indu-se de cîtăva vreme un Ateneu popular în orașul nostru, cu scopul de a populariza ideile asupra diferitelor ramuri ale științelor și literilor, precum și de a infiltra înaltele sentimente pentru drept, frumos adevăr, în legătura cu nevoile neamului nostru, vă ru­găm să binevoiți a ne acorda în chip gratuit pentru fiecare duminică după amiază, din noiembrie pînă în mai ale fiecărui an, sala teatrului comunal „Maior Gh. Pas­tia"... (fond Primăria or. Focșani, dosar 90/1915). Consiliul comunal, care în general a susținut ma­nifestările culturale locale, prin decizia din 23 mai 1915, admite cererea societății și-i acordă gratuit sala teatru­lui, pe perioada cerută. Regretăm că nu putem informa publicul larg cu mai multe date referitoare la existența și activitatea acestor două societăți, deoarece în depozitele Filialei arhive­lor statului, județul Vrancea, nu se găsesc decît do­cumentele citate mai sus. Ne-am oprit totuși asupra lor, ca să facem cunoscută una din preocupările intelectualilor focșăneni din a­­junul primului război mondial, pentru ridicarea nivelu­lui cultural-știintific și in special de propagarea ideii de unitate națională. O dată cu ocuparea orașului de trupele germane In anul 1917, ele și-au Încetat activitatea. Merica ELISABETA, Filiala arhivelor statului, județul Vrancea Dintre sute de scrisori vreme rece în saloanele spita­lului. — Și noi, personalul de ser­viciu al spitalului, sănătoși deo­camdată, dar cu sigure pers­pective de a ne îmbolnăvi. " — Cum așa ? — faca așa! Dar să citim mai bine rîn­­durile scrise de un grup de bolnavi de la Odobești: „S-a dus astă vară conducerea spi­talului la întreprinderea ju­dețeană de construcții-montaj : — Fraților, ne-am gîndit să dărîmăm sobele și să punem în loc elemente de încălzire centrală. — Foarte bine v-ați gîndit, au zis entuziasmați cei de la Constructorul, bucuroși de... tîrg. Devizul, banii jos și nouă nu ne rămîne decît să vă tri­mitem meșterii. Și-au venit meșterii, și-au lucrat toată va­ra. Și-au terminat încălzirea centrală. Și-au plecat, promi­­țînd c-or să revină să facă re­cepție. Pe baza aceasta, ad­ministrația nu și-a mai făcut probleme în aprovizionarea cu lemne de foc. Și-a venit timpul rece, iar cei cu recepția... recep­ție s-au făcut. Stăm acum și privim la „zăbrelele" montate în pereții saloanelor și ne ia cu friguri. Cineva ne-a spus, așa, ca să ne consoleze: „lasă c­ o să fie bine și la vară cald“. Știm asta, dar de ce să fie la vară cald și nu acum ?" Dacă aveți vreun răspuns, tovarăși de la Constructorul, dați-1! Tot așa de entuziast cum l-ati dat la început cînd ați făcut tîrgul. Dar mai repe­de că dă zăpada! Din carnetul de memorii al unui posesor de televizor In scrisoarea domniei sale, Maftei Macovei din comuna Valea­ Sării ne povestește pe­ripețiile petrecute cu televizo­rul „Venus-4", proprietate per­sonală. Dînsul ne enumera da­tele în care s-a deplasat cu televizorul la atelierul din Foc­șani, cale de aproape 60 kilo­metri, fie cu autobuzul, fie cu autocamioanele cu bușteni: 23 aprilie, 8 iunie, 11 august, 18 august, 19 august, 10 septem­brie, pentru diverse reparații. „Mi-am întocmit chiar și un carnet de memorii — ne spu­ne cu amărăciune cititorul nos­tru, în carnet mi-am mai no­tat și numele lui Vasile Nicu, Toma Apreutesei și multe alte nume de locuitori care fac plimbări, de voie — de nevoie. Valea Sării — Focșani, pier­­zînd timp, bani, și-n ultimă in­stanță... răbdarea și încrederea în „meșterii­ care spun că dreg și mai rău strică“. Semnatarul scrisorii din co­muna Valea Sării ne spune în încheiere că nu este nici pe departe interesat, să-și conti­nue memoriile, ci doar să-și afle televizorul reparat. Rubrică redactată de Emil STANCIU PAȘI PE MAPAMOND (Urmare din pag. 1) mediului rural, pînă la o distanță de cîteva sute de yarzi de numeroasele posturi fortificate și garnizoane ale armatei portugheze, în districtele es­tice. Atîta putem observa, în limitele libertății de mișcare a marșurilor și bivuacărilor noastre. Rareori eram nevoiți să ne deplasăm în timpul nopții, singura primejdie la care ne puteam aștepta fiind atacurile unor „commando" portugheze transportate cu elicopterele. Portughezii folosesc șoselele principale pentru convoaie puternic înarmate de camioane de aprovizionare. Dar noi traversam a­­ ceste șosele în voie, chiar în timpul zilei. „Străinii importanți“ Mergînd repede și evitînd contac­tele, grupul nostru nu a putut ve­dea nici un portughez. Dar auzeam foarte multe focuri de arme ușoare, provenind din ciocniri cu patrulele portugheze, sau cu „commando" aero­purtate. Comandamentul portughezi­lor aflase de prezența unor „străini importanți" — nu exista decît unul, și anume eu — și încerca să ne a­­jungă din urmă. (Va urma) tv MARȚI 20 OCTOMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Micro­­avanpremieră. 18.05 Copiii cîntă. 18.45 Actualitatea în economie. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 „1­001 de seri". 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reflector. 20.15 Seară de teatru. „Iertarea", de Ion Băieșu. 21.50 Prim plan. Compozitorul Filaret Barbu. 22.20 Divertisment muzical pe teme folclorice cu Orchestra Electre­­cord. 22.40 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. MIERCURI 21 OCTOMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Micro­­avanpremiera. 18.05 Universal șotron. 18.30 Cabinetul economic Tv. 19.20 „1­001 de seri". 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reflector. 20.15 Telecinemateca . „Dragoste ne­împlinită". 21.55 Actualitatea literară. 22.15 Bucuriile muzicii. Uverturi ce­lebre. 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii­ radio MARȚI 20 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 5.05—6.00 Muzica dimineții. — 6.05—9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-ruti­er. Sport. 9.30 Atlas cultural. 10.10 Curs de limba franceză. Ciclul II, secția a 36-a. 10.30 Fonoteca pentru copii. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.25 Știința la zi. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremiera cotidiană. 13.22 Am îndrăgit o melodie — muzi­că ușoară. 13.45 Tineret, mîndria țării — pro­gram de cîntece. 14.00 Compozitorul săptămînii: César Franck. 14.50 Pagini din opereta „Poveste din cartierul de Vest" de Bernstein. 15.00 File de poveste „Tom degețelul", basm englez. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-ruti­­er. 16.30 Agendă județeană. Galați — oc­tombrie 1970. 16.50 Mi-e dragă stema țării mele — program de cîntece. 17.05 Radioenciclopedie pentru tineret. 18.00 Canțoneta veșnic tînără. 18.10 Tribuna radio. File ale unei glorioase istorii, grev­a generală din octombrie 1920. Vorbește conf. univ. Aron Petric. 18.25 Cîntecul e pretutindeni. 19.00 Gazeta radio. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Microrecital John Bowles. 20.20 Argheziană. „Neîmplinire". 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Memoria pămîntului românesc. 21.30 Solista serii: Gigi Marga. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorolo­gic. 22.20 Sport. 22.30 Concert de seară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. cinema MARȚI 20 OCTOMBRIE Cinema UNIREA Focșani: „Mayer­ling", (I—II). Cinema FLACĂRA Focșani: „Căsăto­rie în stil grec". Cinema POPULAR Adjud : „Doi băr­bați pentru o moarte". Cinema LUMINA Mărășești: „Cei o mie de ochi ai doctorului Mabusse". Cinema POPULAR Panciu : „Căsătorie prin mica publicitate". Cinema VICTORIA Odobești: „24—25 nu se înapoiază*. N.R. Ziarul nu-și asumă răspunderea pentru eventualele schimbări în pro­gram. MEMENTO MEMENTO MEMENTO MEMENTO MEMENTO JL A Marți 20 octombrie 1970 FOTBAL - Divizia C Arbitrul, „omul de gol“ al gazdelor, decide i Metalurgistul Brăila—Automobilul Focșani 2-1 (1-1) Din nou părăsim terenul competi­­țional, învinși la limită. Și de data aceasta, zeița Fortuna a surîs adver­sarilor noștri, frustrîndu-ne de cel pu­țin un meci nul, într-o partidă în ca­re am fost net superiori partenerilor de întrecere. O contribuție esențială la obține­rea acestei nesperate victorii brăile­­ne a avut-o și conducătorul de joc, arbitrul de centru Gheorghe Puchiu din Călărași, care a facilitat obține­rea rezultatului de 2—1 în favoarea metalurgiștilor, încă din primele minute oaspeții, hotărîți să tranșeze victoria în fa­voarea lor, pun stăpînire pe mijlocul terenului, de unde, prin focșăneanul Iată, lansează nenumărate atacuri spre poarta apărată de Lupu („Meta­lurgistul"). în acest context, fundașii forma­ției locale, făcînd din ce în ce mai greu fată atacului în forță, dezlăn­țuit al oaspeților, care s-a impus în special prin Gheorghiță, Tîlvăr Bentea, se văd nevoiți astfel să ape­li leze tot mai des la faultarea vîrfuri­­lor noastre de atac, obstrucții vizi­bile, „trecute cu vederea" de același „imparțial“ arbitru din Călărași. Stimulat de maniera cu care a­­cesta a condus întîlnirea, colegul a­­cestui pseudocavaler al fluierului, arbitrul de linie Leonida Coleașă, a semnalat nenumărate ofsaiduri ima­­ginare ale înaintașilor noștri. Soarta partidei fusese deci hotă­­rîtă cu mult înainte de începerea în­trecerii. Pentru argumentarea celor afir­mate, redăm cîteva secvențe semni­ficative din filmul meciului de la Brăila. Minutul 6. De la 12 metri de butu­rile apărate de Lazăr este dictată lovitură indirectă, pentru un „fault o văzut și simțit" doar de conducăto­rul de joc, Pachiu Gheorghe. Pînă la înscrierea golului gazdelor din minutul 10, dintr-o fragrantă po­ziție de ofsaid a brăileanului Roșca, mai asistăm la încă cîteva lovituri li­bere din apropierea porții noastre, oferite gratuit fotbaliștilor de la „Me­talurgistul" Brăila. Jocul devine din ce în ce mai di­namic, dinamism impus de focșăneni, și... în minutul 26, Gheorghiță fructi­fică o pasă impecabilă executată de Rentea și prelungită de Tîlvăr, atunci cînd trecînd în driblina printre doi apărători adverși, aduce egalitatea de tabela de marcaj. După o scurtă ezitare, golul este totuși omologat. Dar numai după 7 minute consemnăm o nouă lovitură indirectă, de la 10 metri de poarta noastră, pentru că unul din fundașii „Automobilului" ar fi... vorbit. Minutul 43. Pentru „pași în plus“ (?!) portarul Lazăr și în același timp întreaga echipă focșăneană este pe­nalizată „prompt" cu o nouă lovitură indirectă din interiorul careului de 16 metri. Greșind ținta și de data aceasta, fotbaliștii din Brăila dejoacă planu­rile „competentului“ arbitru și „fac" ca rezultatul de egalitate să se men­țină. Pînă la pauză dominăm insis­tent, dar Rentea, Gheorghiță, Intă sînt sistematic „cosiți" în zona de fi­nalizare a brăilenilor, sub privirile încurajatoare ale aceluiași PG. din Călărași, care „neputiincios“ lasă jo­­cul să continue. După pauză asistăm la un fotbal anost, cu faze confuze, obstrucții și pase imprecise la centrul terenului. Consolarea se accentuează după golul înscris de Telegraf în minutul 50, pentru „Metalurgistul" Brăila și spectacolul fotbalistic este înlocuit pînă în minutul 90 cu faulturi și ie­șiri nervoase de ambele părți. GH. POMPILIU In Campionatul național de juniori: Politehnica Galati—Automobilul Focșani 4-1 (2-0) Prima înfrîngere din actuala ediție a Campionatului national de juniori înregistrată de echipa a II-a a „Au­tomobilului" din Focșani a avut loc la Galati, în fata modestului adver­sar, „Politehnica". Subestimîndu-și partenera de speranțele fotbalului focșănean joc, au suferit cea mai severă înfrîngere din ultimii 2 ani competiționali. Negli­jînd apărarea, care a fost des­trămată în repetate rînduri de con­traatacul organizat al gălățenilor, jucătorii noștri s-au năpustit haotic, fără nici­ o formulă tactică spre bu­turile adversarilor lor. Dominarea juniorilor noștri rămî­ne însă fără rezultat datorită jocului calm și gîndit al gazdelor, care pom­pează insistent mingi pe contraatac. Forma slabă a fundașilor Crețu și Toma, precum și „neinspirația“ por­tarului Costandache, oferă posibili­tatea jucătorilor gălăteni Ionescu și Săndulache să înscrie în prima re­­priză, în minutele 31 și 42 și în partea a doua1 a întîlnirHfa celulă$i*Î0nesdhi în minutele 51 și 72. Pentru formația noastră a concre­tizat Negoițescu (minutul 691 în urma­­unei acțiuni purtată pe cont propriu. Cu multă corectitudine au arbitrat T. Trofin la centru, ajutat de I. Sa­­moilă și C. Borș la linie, toți din Galați. S. SORIN HANDBAL Campionatul județean al juniorilor și școlarilor Pe terenul „Voința" din Focșani s-au întîlnit ieri, în cadrul Campio­natului județean al juniorilor și șco­larilor, echipele „Voința" și Liceul economic. Fără a se ridica la un nivel tehnic deosebit, partida a prilejuit o dispu­tă strînsă. Tendința unui joc combi­­nativ, de pase, cu intenția de a crea breșe în apărare pentru angajarea pivoților, a constituit atu-ul forma­ției „Voința". Bazîndu-se numai pe forța de șut a lui A. Alexandrescu și Ion Lungu, lipsită de orientare tactică, echipa Li­ceului economic a fost nevoită să cedeze în cele din urmă, victoria re­venind „Voinței“, cu scorul de 24—17, la pauză 10—8. Principalii realizatori au fost: Ser­giu Colev (10) și Ion Dordea (4) de la „Voința" și A. Alexandrescu (6) și Ion Lungu (4), din formația Liceului economic. Arbitrilor Iancu Pătrașcu și Marin Hornea, partida nu le-a creat pro­bleme deosebite. Pe același teren, în deschidere, s-au desfășurat, în cadrul aceluiași campionat, partidele dintre Liceul „AL I. Cuza" și Liceul pedagogic (masculin și feminin). In ambele întîlniri, victoriile au revenit formațiilor Liceului „Al. I. Cuza" (9—5 — la fete și 21—7 — la băieți), grație „norocului“ în preci­zia aruncărilor la poartă, nivelul teh­nic lăsînd mult de dorit. Intr-o scurtă discuție avută cu ar­bitrul Iancu Pătrașcu, acesta din urmă semnala, pe lîngă slabul nivel tehnic al întîlnirilor, și faptul că echipele se prezintă la joc avînd nu­mai... preocuparea completării la zi a legitimațiilor. Lipsa conducătorului tehnic în ca­zul formației de fete a Liceului „Al. I. Cuza" și echipamentul pecorespunză­­tor (incomplet sau prost întreținut) în ambele partide, nu pot­ face nici­ un fel de serviciu scopului pentru care a fost creat acest campionat. Ce cred despre acest lucru cei ce răspund direct de buna desfășurare a campionatului, chiar dacă întîlni­­rile au loc între „noi și­ ai noștri" ? M­C. * FPiui goriî întreprinderea de construcții ȘI MONTAJE SIDERURGICE ’ GALAȚI Recrutează pînă la date. de 31 octombrie 1970, candidați cu vîrsta de 16 ani împliniți și absolvenți ai școlii generale pentru ucenicie la locul de muncă, cu durata de 2 ani, în meseria de ZIDAR ȘAMOTOR înscrierile se fac la sediul întreprinderii, la biroul învă­­țămînt sau la grupul școlar al Combinatului siderurgic Galați, str. Silozului nr. 25, zilnic, între orele 11,30—15, pe baza ur­mătoarelor acte: — certificat de absolvire a școlii generale în original; — certificat medical; — act de naștere — original și copie; Relații suplimentare la telefon 18 700, interior 15 sau 30 402. JL

Next