Milcovul, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 455-529)

1971-01-22 / nr. 471

1 p \ y \ v A [ ANUL IV NR. 471 VINERI 22 IANUARIE 1971: 4 pagini — 30 hani Adunarea generală a salariaților de la fabrica de mobilă a C.E.I.L Focșani Dezbatere exigentă a activității productive, investigare a posibilităților creșterii eficienței economice MIERCURI, 20 IANUARIE A.C., A AVUT LOC ADUNAREA GENERALĂ A REPREZENTANȚILOR SALARIAȚILOR DE LA FABRICA DE MOBILĂ A COMBINATULUI DE EXPLOATARE ȘI INDUS­TRIALIZARE A LEMNULUI DIN FOCȘANI, LA CARE A PARTICIPAT TOVARĂȘUL SIMION DOBROVICI, MEMBRU AL C.C. AL P.C.R., PRIM-SECRETAR AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P. C. R. ȘI TOVARĂȘUL ION CIOABĂ, SECRETAR AL COMITETULUI JUDE­ȚEAN VRANCEA AL P.C.R. PE ORDINEA DE ZI A ADUNĂRII GENERALE AU FOST ÎNSCRISE DOUĂ MARI PUNCTE: ANALIZA ACTIVITĂȚII DESFĂȘURATE PENTRU ÎNDEPLINIREA PLANU­LUI PE 1970 ȘI DEZBATEREA SARCINILOR DE PLAN PE 1971, PRECUM ȘI A MĂSURILOR TEH­NICE ȘI ORGANIZATORICE PENTRU REALIZA­REA EXEMPLARA A ACESTOR SARCINI. Caracterizată printr-o atmosferă de lucru, de dezbatere exigentă a problemelor activității economice, adunarea reprezentanților salariați­lor de la Fabrica de mobilă a C.E.I.S. — Focșani a permis afir­marea largă a inițiativei, experi­enței și gîndirii creatoare a aces­tui harnic colectiv, prilejuind toto­dată o amplă investigare a posibili­tăților de utilizare superioară a pu­ternicului potențial tehnic și uman de care dispune unitatea. în acest spirit a fost alcătuită și darea de seamă prezentată de inginerul șef al fabricii, Vasile Dascălu, care a punctat succint realizările anului 1070 oprindu-se însă detaliat asu­pra neajunsurilor care au dăinuit în activitatea economică. „Anul care s-a încheiat, a spus vorbitorul, s-a soldat cu rezultate meritorii pentru colectivul nostru. Produc­ția globală a cunoscut un spor față de prevederi de 1 600 000 lei, pro­ducția marfă am depășit-o cu peste 3 000 000 lei, iar muncii s-a îndeplinit productivitatea în proporție de 101,7 la sută. Realizări bune s-au obținut­­ și la alți indicatori de plan. Astfel, planul la export s-a îndeplinit în proporție de 100,9 la sută, am înregistrat economii peste prevederi de 989 000 lei și un bene­ficiu suplimentar care depășește­­ 560 000 lei. Meritul în obținerea a­­­­cestor rezultate este al întregului­­ colectiv din rândul căruia s-au evi­­­­dențiat în mod deosebit sectoarele , mașini­­ și tapițerie, sectoare coor­­­­donate de maiștrii Gostel Jugănaru,­­ Petre Bratu, Mihalcea Antonescu și alții și unde lucrează muncitori ca Nicolae P. Ștefan, Apostol Farcaș, Nicolas Toma și Nicu Anghel". Succesele înregistrate au creat o bună bază de plecare în noul an — 1971 — în care sunt prevăzute sarcini mobilizatoare dar realiste, în afară de producția globală spo­­­­rită pe care va trebui s-o realizeze în­ 1971, față de 1970, colectivul fa­­­­bricii are sarcina ca 97 la sută din­­ această producție s o fabrice pen­tru export. Alături de această sar­cină de mare răspundere, planul pentru 1971 mai prevede ca cheltu­ielile la 1000 lei producție marfă să ajungă la 866,04 lei, iar produc­tivitatea muncii să crească cu 2,7 la sută față de realizările din 1970. Un însemnat spațiu din darea de seamă a fost rezervat examinării erii­ce a unor probleme de o deo­­­­sebită importanță pentru viitoarea evoluție a Fabricii de mobilă. Ana­liza clară și bine susținută cu cal­cule și exemplificări, făcute de comitetul de direcția, a întins o punte trainică spre un dialog fruc­tuos în cadrul adunării generale. Ea a reliefat clar: producția anu­lui 1970 nu întotdeauna s-a desfă­șurat în mod ritmic, nu a existat o preocupare suficientă pentru califi­carea muncitorilor, iar utilajele nu întotdeauna au fost întreținute bine. Departe de a căuta justificări,darea de seamă ,a înfățișat detaliat, , pe fundalul unor argumente temeini­ce, sincere și clare — principalele cauze care au determinat o aseme­nea stare de lucruri. S-a desprins cu acest prilej că aprovizionarea cu materii și materiale a cunoscut os­cilații inadmisibile, care s-au reper­cutat negativ asupra creării, stocu­rilor și realizării planului. Defectu­oasa aprovizionare cu cherestea de stejar, din ultima parte a anului, bunăoară, a făcut să nu se respecte contractul la produsul „Como de Mi­oara“. La rîndul său, lipsa stocuri­lor normate sau a unor repere pe flux a ridicat probleme în ritmici­tatea producției, urgențele interve­nite trebuind să fie rezolvate une­ori prin încălcarea disciplinei teh­nologice și în detrimentul calită­ții. Asupra calității au influențat negativ și alți factori, subiectivi, cum ar fi slaba atenție pe care au acordat-o unii muncitori și maiștri îndeosebi de la sectorul mașini II, pregătire II — sector coordonat de maistrul principal Nicolae Craii­ — unde au abundat greșelile de pre­lucrare, nerespectîndu-se unele ope­rațiuni de bază ca: șlefuirea și hăi­tuirea. Un asemenea mod de a con­cepe producția a determinat înre­gistrarea în 1970 a unui număr de re­clamații din partea beneficiarilor. Alți factori care au influențat asupra ca­lității constau în slaba preocupare pentru calificarea muncitorilor, lip­sa de exigență a controlului teh- S. ISTRATI (Continuare în pag. a IlI-a) CHEMARE către toate întreprinderile și organizațiile economice din județul nostru Colectivul de salariați ai Fabricii de mobilă din cadrul C.E.I.S. Focșani în­trunit în adunarea generală pentru a analiza activitatea desfășurată pe anul 1970 și a dezbate cifrele de plan pe anul 1971, apreciază că pe baza rezultatelor obținute, a rezervelor importante și a posibilităților de care dispune unitatea noastră sunt create condiții favorabile pentru realizarea și depășirea sarcinilor de plan pe a­­nul 1971, însuflețiți de perspectivele de dez­voltare a patriei noastre socialiste stabilite de Congresul al X-lea al partidului, adresăm o înflăcărată che­mare la întrecere, cu o primă etapă în cinstea aniversării semicentenaru­lui creării P.G.R., către toate între­prinderile industriale, de construcții, transporturi, către toți oamenii mun­cii dintruj județul Vrancea pentru a des­fășura­­ o­ intensă activitate creatoare în vederea traducerii în viață a sar­cinilor planului de stat pe anul 1971, și ne angajăm să realizăm următoa­rele: • Depășirea producției marfă cu 4 000 000 lei ; • Depășirea planului de export cu 2 000 000 lei îndeosebi prin crește­rea competitivității produselor fabri­cate ; # Creșterea productivității muncii cu 0,5 la sută peste nivelul planifi­cat, prin organizarea mai bună a pro­ducției, utilizarea mai bună a fondu­lui de timp disponibil care va fi cu unu la sută mai mare față de indice­le planificat, prin reducerea învoiri­ (Continuare In pag. a IlI-a) Pentru familia Stăruia­­lă din Vintileasca, ziua de 4 noiembrie 1970 pu­tea fi o zi de sărbătoare. Era de altfel așteptată cu un fel de emoție și înfri­gurare, care nu se cunosc de prea multe ori în via­tă. Mai ales pentru o fa­milie tînără. Evenimen­­ TATURA TRAGICA A DEZERTĂRII DE LA DATORIE tul: nașterea unui copil. Așa s-a făcut că în amia­za zilei respective, cînd Stanca Stăruială și-a a­­nunțat rudele că are ne­voie de asistență medica­lă, vestea a declanșat bu­curia. Toți cei apropiați aveau ochii umezi și gîndul le zbura la clipa cînd, cioc­ i­nind paharele, vor lu­a să­nătate „omului" abia so­­­sit pe lume și întregii fa­milii. Numai că lucrurile au luat­ o întorsătură tra­­gică, neașteptată, trans­formed ziua de soare în­­tr-upa de doliu. , Femeia de douăzeci și șase de anci care aștepta evenimentul cu atîta înfrigurare, n-a mai apucat să-și vadă co­­pilul, să se bucure de dră­gălășenia lui. Asta pentru că omul investit nu nu­mai cu o diplomă univer­sitară ci și cu încrederea semenilor lui, omul menit să le apere viața, a de­zertat! Conștient de gest și de urmările lui, medi­cul de circă Ion Teodo­­rescu a dezertat de la da­torie, călcînd în picioare etica profesională, senti­mentele umanitare, încre­derea aceea a oamenilor care-i face pe fiecare din­tre noi demn de stima și aprecierea semenilor. Era ora patru după a­­miază cînd sora medicală Aurica Noapteș, împreu­­nă cu o altă femeie, aler­­ga cu sufletul la gură că­tre dispensar. Efortul le tăiase răsuflarea și totuși­­ aveau impresia că nu mai reușesc să ajungă, că timpul le-a luat-o înainte dînd ajutor morții și scu­­fundîndu-le într-un în­grozitor coșmar. Alergau către ultima scăpare. Tre­cuseră și pe la locuința moașei Emilia Brăescu, dar aceasta lipsea din lo­calitate, afiindu-se un con­cediu legal de odihnă. A­junse la locuința medi­cului, femeile au fost în­­tîmpinate de soția acestu­ia care le-a retezat-o: „Soțul meu este în baie, așa că...“ Așa că după în­delungi parlamentări — prin intermediul soției, bineînțeles — timp în ca­re a fost încunoștiințat de situația reală, docto­­rul Teodorescu a dispus ca cele două femei să o­­ caute încă o dată pe moa­șă. „Pentru că, susține medicul, știam că Emila Brăescu refuză cîteodată să răspundă la solicitări." Curioasă optică. Va să zică șeful circumscripți­ei, știind despre aceste grave abateri de la disci­­­plină ale subalternei sa­le, nu numai că nu a lu­at nici o­ măsură menită să schimbe lucrurile, ci Radu VORNICU (Cont. in pag. a Il-tfl Programul TV de la 22 la 29 ianuarie 1971 Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU in mari întreprinderi bucureștene ieri, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român a fost din nou oaspetele colectivelor de muncitori, tehnicieni și ingineri, cu prilejul vizitei de lucru făcute în mari întreprinderi bucureștene, uni­tăți reprezentative pentru industria constructoare de mașini, pentru sub­­ramuri importante ale acesteia : U­­zina de motoare și compresoare „Timpuri Noi“, Uzina de mașini gre­le, Secția de pereți membrană țevi pentru cazane de aburi a Uzi­și­nei „Vulcan“, uzinele „Autobuzul“, „Steaua roșie“ și „Semănătoarea“. Secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii : Paul Ni­­culescu-M­­izil, Ilie Verdeț, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Mihai Ma­­rinescu, vicepreședinte al Consiliu­lui de Miniștri, precum și de minis­trul industriei construcțiilor de ma­șini, Ioan Avram. Ca și cu atîtea alte prilejuri, cînd a avut loc un contact ne­mijlocit al conducerii partidului și statului cu oamenii muncii din fabrici și uzine, de pe șantiere, din unitățile agriculturii socialiste, cu reprezentanți ai culturii și ști­inței țării noastre, într-un cuvînt cu cetățeni de toate vîrstele și profe­siile — români, maghiari, ger­manii și de alte naționalități — la început de an, de nou cincinal, și de data aceasta discuțiile de lucru, cunoașterea concretă la fa­ța locului a problemelor de via­ță și de muncă ale oamenilor, a­­nalizarea sarcinilor actuale și de perspectivă pentru ridicarea eficien­ței întregii activități, marchează pregnant o revelatorie realitate societății noastre : indisolubila legă­a­tură dintre partid și popor, temelie de granit a orînduirii socialiste a României. Din­­ realizările prezente la locu­rile de muncă vizitate, din, cuvîntul oamenilor se desprind nu numai suc­cesele dar și idei apte să se s­e concre­tizeze în­­ noi realizări,­ în noi ,fapte de viață menite să ridice patria noa­stră pe noi trepte ale progresului și civilizației. Programul de lucru al zilei începe cu Uzina de motoare și­­ compresoa­re „Timpurii Noi“. In întîmpinarea secretarului general al partidului, al celorlalți, conducători de partid și de stat, vin cu bucurie și entuziasm și salută din inimă sute de salariați. Cei prezenți aclamă îndelung, ova­ționează pentru partid și Comitetul său Central, pentru secretarul gene­ral al partidului, pentru indisolubila unitate dintre partid și popor. Este nota obișnuită, de căldură, de dra­goste și respect în care se desfășoară întîlnirile conducătorilor partidului, ai țării, cu masele de oameni ai mun­cii de la orașe și sate. Vechile ateliere „Lemaitre“ — astăzi „Timpuri noi“ ■— au devenit în anii construcției socialiste o uni­tate modernă producătoare de mo­toare Diesel cu puteri cuprinse între 12 și 110 C.­P„ motoare cu benzină de 9—18 C. P.f compresoare de aer cu debite cuprinse între 0,01 și 10 mc pe minut, agregate care echipea­ză o gamă largă de instalații fabri­cate de întreprinderile constructoare de mașini, toate tipurile de locomo­tive moderne produse în țară. La „Timpuri noi“ nu a fost asimilată nici o licență, totul este produs ori­ginal. In actualul plan cincinal valoarea producției uzinei va crește de la 215 milioane lei în acest an, la 420 mi­lioane lei în 1975. In secția de prelucrări mecanice se prezintă oaspeților o serie de pie­se și subansamble din componența motoarelor și compresoarelor care în urma reproiectării lor sunt fabri­cate astăz­i cu gabarite mult mai mici. în secția montaj motoare, se dau alte explicații în legătură cu para­metrii îmbunătățiți ai motorului D 120, introdus recent în fabricație, între oaspeți și factorii de răspun­dere ai uzinei are loc un schimb de opinii în legătură cu dezvoltarea în continuare a acestei întreprinderi și cu profilarea ei mai precisă. Pentru realizarea acestor obiective se dau indicații în vederea extinderii unor suprafețe de producție, dotarea în­treprinderii cu noi instalații și uti­laje, folosirea la întreaga capacitate a mașinilor din dotarea întreprinde­rii. Se ajunge la concluzia că uzinele „Timpuri Noi“ își pot spori eficien­ța printr-o mai bună profilare, prin­­tr-un grad mai înalt de tipizare a produselor. Se recomandă conduce­rii Ministerului Industriei Construc­țiilor de Mașini, specialiștilor uzinei, găsirea unor modalități de coopera­re cu întreprinderi din apropiere pentru construirea și exploatarea în comun a turnătoriei și forjei preco­nizate. — întreprindeți cu­ mai curînd studiile necesare și dați-le curs, spune tovarășul Nicolae Ceaușescu. De asemenea, restudiați toate posi­bilitățile de care dispun uzinele pen­tru dezvoltarea activității. Se cere să realizați un volum al producției mai mare și produse de și mai bună calitate. Se vizitează Uzina de mașini grele — București. La intrarea în blocul­­turn care adăpostește birourile cen­tralei industriale de utilaj termo­­energetic și Institutul de cercetări și proiectări energetice și termoe­­nergetice,­­de pe lingă această uzină, conducătorii de partid și de­­ stat'Sînt în­tîmpinați de ing. Nicolae Constan­tin, director general al Centralei in­dustriale, și de ing. Tiberiu Grecu, director general al uzinei, care pre­zintă cîteva din realizările și per­spectivele întreprinderii. Intrată în funcțiune în primul an al ultimului cincinal, uzina a înscris în palmare­sul industriei românești cîteva per­formanțe de înalt nivel tehnic, tur­­nînd piese de mare gabarit și com­plexitate destinate hidro-agregatelor ce se construiesc la Reșița pentru hidrocentrala de la Porțile de Fier. Oțelăria electrică produce anual peste 122.000 tone de oțel. Au fost asimilate mai mult de 150 mărci de oțeluri, aliate și speciale menite să acopere cerințele calitative tot m­ai înalte ale uzinei. — Ați pornit bine, apreciază tova­rășul Nicolae Ceaușescu, dar nu s-ar putea ca în acest cincinal oțelăria să ajungă la o capacitate de 200.000 tone ? — Am putea, intr-adevăr,­­să am­plasăm un nou cuptor electric de vo­lum mare, sau două de capacitate mai mică, răspunde ministrul indus­triei construcțiilor de mașini, Ioan Avram. — Și, totodată — continuă secre­tarul­ general al partidului — să fa­cem aici­ un laminor mic, proiectat și construit în țară. Din acest dialog direct, la obiect, se naște o inițiativă importantă, se conturează un nou obiectiv mobili­zator pentru colectivul uzinei. Discu­ția de lucru continuă. De asemenea, exportul crește vertiginos : de la 6,1 milioane lei — valută în 1971, la 62,4 milioane lei — valută în 1975. Realizări remarcabile a înregistrat în ultimii ani și Institutul de cerce­tări și proiectări energetice și termo­­energetice. Directorul acestuia, ing. Teofil Popovici, prezintă activitatea desfășurată de institut și centrală în­­tr-o frază concludentă1: — Suntem­ în măsură să livrăm centrale electrice „la cheie“, dezvoltînd în felul acesta capacitatea creatoare a muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor. (Continuare în­ pagina a IV-a) VESTI DE LA I.A.S. MAICANESTI Depășiri față de grafic Ferma zootehnică, condusă­ de me­dicul veterinar Ion Blîndu, s-a înscris în anul care a trecut cu substanțiale depășiri de plan la producția de lap­te. Continuînd preocupările pentru bu­na furajare și întreținere a animale­lor, cei care activează în cadrul aces­tei ferme depun eforturi sporite pen­tru îndeplinirea obiectivelor stabilite. Astfel, de la efectivul de vaci a­­fl­ate în lactație, zilnic se obțin can­tități sporite de lapte. După primele două decade din această lună rezul­tatele sunt edificatoare. Față de pro­ducția totală de lapte de 720 hl pla­­nificați a se realiza, s-au obținut 941 hl; acest lucru a permis ca și pro­ducția marfă să fie depășită cu 145 de hectolitri de lapte; începutul aces­ta promițător lasă să se întrevadă că și în acest an colectivul fermei se poate înscrie cu succese frumoase. Fertilizarea cul­­turilor de toamnă Obținerea unor producții sporite de grîu constituie, în această perioadă, preocuparea de seamă a consiliului de administrație din cadrul întreprinde­rii. Din cele 1 800 hectare cultivate cu grîu au fost fertilizate pînă acum pes­te 760 hectare cu 114 tone de azotat. Ținînd seama de faptul că viteza zil­nică de lucru e de 160 hectare, rezultă că și restul de 1040 hectare vor fi fer­tilizate în maximum 7 zile, semănători prășitoare și alte mașini sunt puse la punct. Din cele 59 de tractoare introduse în reparație 36 au părăsit atelierul. In plus, alte 15 sunt revizuite, urmînd numai ca să­ fie mon­tate cîteva repere, imediat ce sosesc de la bază. Toți mecanizatorii se angajează ca înainte de termenul fixat toate trac­toarele și mașinile agricole să fie pu­se în perfectă stare de funcționare în așa fel ca lucrările agricole din cam­pania de primăvară să decurgă ire­proșabil. N. P. v Imagine de la laboratorul Fabricii chimice Mărășești Foto , N. MOLDOVEANU Repararea tractoarelor și mașinilor agricole In cadrul sectorului mecanic, con­dus de inginerul Liviu Huzuma, cam­pania de reparații se desfășoară con­form graficului. Pînă acum, mașinile de împrăștiat substanțe chimice, sapele rotative, grapele rotative, grapele cu discuri, Reducere de prețuri la unele furaje Pentru a se da posibilitate coope­rativelor agricoole de producție să-și asigure unele furaje la prețuri cit mai avantajoase, au fost reduse pre­țurile de livrare, către cooperativele agricole de producție, a borhotu­rilor rezultate de pe urma fabrică­rii spirtului din porumb și cartofi, la nivelul celor practicate pentru u­­nitățile­ agricole de stat. Această hotărîre a Consiliului de Miniștri creează cooperativelor a­­gricole de producție posibilitatea de a realiza o economie anuală de pes­te 2 milioane lei la cantitățile de fu­raje care sunt prevăzute a fi livra­te în 1971. (Agerpres) Cu prilejul sărbătoririi Zilei de 24 ianuarie EXPOZIȚIE Eveniment de marcantă semnificcție istorică pentru poporul român, aniver­sarea Unirii Principatelor cunoaște în municipiul Focșani — orașul in care s-a dezlănțuit dansul simbol al t­b­ă­­tirii neamului — o larga gamă de ma­nifestări cultural-artistice. Remarcăm, in acest sens, printre al­tele, interesanta expoziție documenta­ră cu sediul in holul Arhivelor Statu­lui, Filiala Focșani, al cărei vernisaj va avea l­a m­îine 23 ianuarie. Realizată sub auspiciile instituției a­­mintite expoziția se conturează ca un muzeu, miniatural al marelui eveni­ment de la 24 ianuarie 1859. Prin materialul expus, constînd din folo-copii și documente originale, ex­poziția are meritul de a reîmprospăta vizitatorilor cîteva din momentele «ru­­ciale»ale­ luptei poporului român pen­tru libertate și unitate națională. , I. Pe drumuri de munte AUTOMATISMUL... Sunt cazuri banale, peste care trecem uneori cu ușurință, fără a le acorda, cit de ci­ atenție. Așa ne-am obișnuit. Și firesc, comportarea noastră devine automată și ne situăm de fiecare dată de poziții fer­me, nuabandonabile. Alteori, avem timp și privim cu mai mare insis­tență fiecare lucru și gest ce ne înconjoară, descoperind subit semni­ficații notabile. ...De cîtva timp, au fost instalate în holurile blocurilor focșănene rame de metal pe care sînt prinse cutii poștale. Forma lor, ca și execuția, incintă ochiul și dau fiecărei construcții un aer aparte de grijă, preocupare. Numai că, se trece ușor peste lucrurile simple. Factorul poștal, distribuitor și al unor publicații, încearcă să introdu­că în deschizătura metalică 2—3 ziare. Rezultat: cînd se ridică publi­cațiile constați că îndoiturile te obligă să calci ziarul cu fierul de călcat înainte de lectură sau că nu poți citi un articol pentru că, practic, el a rămas agățat într-un colț de tablă... Așa s-a obișnuit poștașul... Și automatismul îl împiedică să vadă că altfel trebuie să rezolve o obligație de serviciu. Tr. SPULBER­I

Next