Milcovul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 530-607)

1971-04-20 / nr. 546

Pag. "2 mmsam Erbicid area - mijloc eficient de sporire a producțiilor în acest an. In unitățile­ cooperatiste din județul nostru, prășitul chimic se va executa pe o suprafață de 15 000 de hectare. Din acest considerent, ne-am adresat inginerului Nicolae Balosin, di­rector general adjunct la Direcția ju­dețeană a agriculturii. BEP. : La oit pot fi evaluate nea­junsurile provocate de buruieni ? N. B. : Pagubele aduse de buru­ieni sunt în raport invers proporțional cu recolta.­ Diminuarea producției în­­tr-un an nu este singura pierdere. Bu­ruienile, prin natura lor, produc se­mințe care infestează solul pe o pe­rioadă lungă­ de timp, ceea ce deter­mină în anii următori sărăcirea, în apă și substanța nutritive, a solului. Pe de altă­­ parte, lanurile îmburuiena­­te stînjenesc­ recoltarea mecanică, care se desfășoară, în aceste condiții, cu pierdere de timp, uzarea permanentă a mașinilor și, pierdere de recoltă. In anii­­ Recetoși, în lanurile de griu se observă o accentuată șiștăvire și o reducere considerabilă a procentului de proteine, determinînd în acest fel o slabă calitate panificabilă. REP.­I Reușita erbicidării este hotă­­rîtă în primul rînd de punerea punct a sectorului de mașini, de price­Ia­perea celor care lucrează. Pentru în­ceput vă rugăm să ne spuneți în ce măsură sînt pregătite stațiunile pentru mecanizarea agriculturii să aplice a­­ceastă lucrare ? N.B. : încă din iarnă s-a ținut un instructaj privind erbicidarea. Cu această ocazie s-a insistat asupra per­fecționării setului de mașini, cit și pentru introducerea unor noi adaptări privind folosirea acestora, utilizate cu succes de către lucrătorii din cadrul întreprinderilor agricole de stat. Ast­fel, pentru erbicidarea griului, mașina SPC-6 poate fi bine adaptată prin in­stalarea unei lănci, utilizînd pompa a­­cestor mașini. La porumb, în cazul er­bicidării totale, poate fi pregătită ma­șina de discuit GD-4 care are fixată în față lancea respectivă, iar la com­baterea buruienilor pe rînd, paralel cu semănatul, mașina SPC-6 dă rezultate destul de bune. Deoarece calitatea duzelor determi­nă pulverizarea cît mai uniformă a soluției,, secțiile de mecanizare, care aplică în acest an erbicidarea cultu­rilor, au fost aprovizionate cu 300 de bucăți care permit executarea la timp și bine a lucrării. BEP. : Care sunt efectele erbicidării? N. B. : In primul rind, doresc să mă refer la faptul că erbicidele sunt substanțe chimice cu ajutorul cărora se pot distruge buruienile fără ca plan­tele de cultură să fie vătămate. Metoda clasică de combatere a bu­ruienilor prin prașile manuale cu sapa este învechită. Substanțele selective au acțiune mai largă, deoarece înlăturind prașilele se asigură și o densitate cores­punzătoare care, în funcție de fertili­tatea solului și posibilitățile de irigare, poate fi­­ între 35 000 și 45 000 de plante la hectar. Un avantaj în plus,­ în cazul erbici­dării totale este legat de faptul că se evită stricarea structurii solului, fiind­că nu se mai fac treceri repetate cu mașinile pentru întreținerea culturilor. Vreau să arăt că agricultura pierde mai mult din cauza buruienilor, decit datorită atacului de boli și dăunători. Se fac investiții destul de mari, dar e­­fectul lor este diminuat foarte mult datorită buruienilor care nu pot fi combătute energic decât prin erbicida­­re. Din acest motiv, metoda o vom ex­tinde an de an, în funcție de posibili­tățile oferite de industrie. REP. : Costul substanțelor justifică aportul adus ? N. B. Desigur. Costul lor nu de­pășește valoarea celor 3—4 prafile ma­nuale care, normal, ar trebui aplicate. Trebuie, însă, ca erbicidările să fie a­­plicate corect. REP. : Fiindcă ați amintit de acest lucru, de ce trebuie ținut cont atunci cînd se erbicidează în benzi sau total? N. B. : Este necesar să se stăpâ­nească tehnica de aplicare. Trebuie ca terenul să fie mărunțit, nivelat, deoa­rece cu cît este mai bolovănos, efectul este mai diminuat. Paralel cu aceasta, se impune o pre­gătire minuțioasă a mașinilor. In func­ție de modul de erbicidare, trebuie a­­les și tipul de duză, iar pentru a avea o pulverizare bună, presiunea să nu depășească 2—3 atmosfere. De ase­menea, se impune să fie asigurate ba­zinele necesare pentru prepararea so­luției, sistemele de agitare a soluției, cît și mijloacele de transport pentru aprovizionarea cu apă. Pentru mărirea capacității de lucru a mașinii, la erbicidarea totală, tre­buie făcute modificări privind monta­rea auxiliară pe tractor a rezervoare­lor sau butoaielor. După ce toate acestea sunt puse punct, trebuie să se facă proba prac­la­tică ținînd cont ca tractorul să se de­plaseze cu viteza a doua. Astfel, dacă se face erbicidarea în benzi, cantitatea de soluție adminis­trată este de 150—200 litri, iar la com­baterea totală a buruienilor, se reco­mandă folosirea a 350—400 litri. Respectarea vitezei de înaintare presiunea constantă în timpul tratamen­­i­tului constituie cheia succesului în realizarea cu precizie a dozei de er­­bicid stabilită la hectar. Este absolut necesar ca aplicarea er­­bicidelor să se facă pe toată suprafa­ța fără a rămîne porțiuni netratate. Și pentru a întări cele afirmate do­resc să prezint două exemple : la cul­tura griului, în condiții de îmburuie­­nare medie, acolo unde s-a aplicat er­bicidarea, sporurile de recoltă au fost cuprinse între 800—1 500 kilograme la hectar, iar la porumb, în cadrul unită­ților de stat din județul nostru, în a­­anul 1970, pe suprafețele tratate cu erbicide, producția a fost mai mare cu 1 200—1 800 kilograme la hectar în comparație cu sorele prășite manual. REP.­­ Campania de insămînțare la porumb s-a declanșat. Cum se vor ma­terializa pe teren toate acestea ? N. B. : Conform programului sta­bilit la stațiunile pentru mecanizarea agriculturii au avut loc instruiri pri­vind însămînțarea culturii porumbului la care au participat inginerii șefi din C.A.P. și șefii secțiilor de mecanizare. Demonstrațiile practice făcute pe teren cu privire la modul de pregătire a terenului, a soluției, cit și aplicarea erbicidelor vor fi apoi generalizate în unitățile în care in acest an se practică prășitul chimic al culturilor. Discuție consemnată de Nicolae POPOVICI REZULTATELE OBȚINUTE ÎN INDUSTRIA JUDEȚULUI (Urmare din pag.­i) vale (777 mc), cherestea diverse specii (525 mc). De asemenea, în­semnate depășiri se înregistrează la Fabrica de confecții la sortimen­tul confecții textile (1 184 000 lei) etc. * In această perioadă, s-a observat o preocupare intensă pentru urmă­rirea și realizarea fiecărui sorti­ment și produs în parte. Deosebit de îmbucurător este faptul că rea­lizarea planului producției fizice este urmărită zilnic spre deosebire de perioadele anterioare cînd ur­mărirea se făcea decadat sau chiar lunar. Deși această metodă de urmări­re operativă aparține stilului de muncă al tuturor comitetelor de di­recție din întreprinderi, totuși nu putem trece cu vederea faptul că mai există unele produse nere­­alizate la nivelul angajamentelor luate sau chiar la nivelul planului de producție. Astfel, la U.E.I.L. Vrancea planul la bușteni de fag nu se realizează cu 842 mc, iar la C.P.L. Gugești an­gajamentul la lăzi foioase este rea­lizat numai în procent de 13,4 la sută, în ceea ce privește productivita­tea muncii — deși s-au manifestat unele neajunsuri — angajamentul luat a fost realizat și depășit în proporție de 104,2 la sută. Unele u­­nități ca întreprinderea de indus­trializare a cărnii. Fabrica chimică Mărășești înregistrează o depășire substanțială la acest indicator sintetic de plan (120,7 și respectiv 108,1 la sută) datorită faptului că volumul planificat al producției îl realizează cu un număr mediu scriptic mai mic decât cel admis, a­­cesta fiind — în principal — unul din mijloacele de creștere a produc­tivității muncii. Alte întreprinderi, deși își reali­zează sau chiar depășesc producția globală industrială, angajamentul privind creșterea productivității muncii nu și-l realizează datorită folosirii unui număr mai mare de salariați decit cel planificat. Astfel U.E.I.L. Focșani și I.P.V.I.L.F. Vran­cea nu-și realizează angajamente­le la acest indicator de plan decit in proporție de 99,8 și, respectiv, 87,9 la sută, ceea ce înseamnă că nu au­ reușit să folosească, în mo­dul cel mai corespunzător și efici­ent forța de muncă și baza tehni­­co-materială existentă. Din analiza acestui indicator de plan, productivitatea muncii, se desprinde concluzia potrivit căreia marea majoritate a unităților in­dustriale s-au preocupat de îmbu­nătățirea organizării și conducerii producției obținînd, de la începutul anului, rezultate pe măsura efortu­rilor depuse. Rămîne ca un obiec­tiv de mare însemnătate, ca, în perioada care urmează, eforturile depuse să se mențină, cel puțin la același nivel pentru a se înregistra o creștere substanțială a depășirilor de plan la acest important indica­tor. Livrările destinate exportului, pe întregul județ, înregistrează, de asemenea, rezultate demne de re­marcat. Angajamentul luat a fost realizat și depășit în proporție de peste 150 la sută. în ceea ce privește angajamentul pentru livrări de mărfuri fondului pieței, acesta a fost realizat și de­pășit substanțial (284,8 la sută), u­­nitățile industriale manifestînd, în general, mai multă receptivitate și simț comercial. Nu putem, însă, trece cu vederea (chiar cu rezulta­tele bune arătate mai sus) că Fa­brica de confecții și I.P.V.I.L.F. Vrancea nu-și realizează angaja­mentul la acest indicator, decit în proporție de 92, 2 și, respectiv, 98,5 la sută, ceea ce arată o urmărire necorespunzătoare a realizării con­tractelor economice încheiate. Cu toate acestea, chiar în condi­țiile în care realizările și rezultatele sunt cele arătate mai sus, trebuie să ne îndreptăm în mod expres a­­tenția spre realizarea unei produc­ții ritmice și de cea mai bună ca­litate. Este necesar ca unitățile in­dustriale ale județului să aibă in vedere faptul că prin repartizarea valorilor de plan pe trimestrele a­­cestui an (primul trimestru a fost mai puțin încărcat comparativ cu celelalte care urmează) se impune să se desfășoare o activitate mai intensă în perioadele următoare pen­tru obținerea unor rezultate și realizări la același nivel. Comitetele de direcție sînt che­mate — mai mult ca oricînd — să aplice metodele cele mai efici­ente și moderne de organizare și conducere a producției, să foloseas­că în modul cel mai rațional for­ța de muncă și capacitățile de pro­ducție și să se preocupe de creș­terea necontenită a indicilor de rentabilitate în scopul depășirii substanțiale a angajamentelor lua­te, atît în cinstea aniversării creă­rii Partidului Comunist Român, cît și pe întregul an. * Redacția și administrația­ Focșani,­ strada M. Kogălniceanu nr. 7 telefon 1 15­79. 30 35. 3174. 20­98. • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • FOTBAL DIVIZIA C Recital Rentea, ratări și generozitate.. Automobilul Focșani - Ancora Galați 1-1 (1-1) Stadionul „23 August” — Timp : vînt puternic pe aproape tot cursul partidei. Spectatori — circa 500. Automobilul : Lazăr — Roșca, Opri­­șan, Mereuță, Costea — Teodor, Nuță — Grama, Tatou­, Plopeanu, Rențea, Ancora , Șarpe — Negoescu, Anghel, Orac, Boiciuc (min. 45 — Popescu) — Zaharia, Florescu — Vasilache, Oțelea, Radu, (min. 45 — Alexe), Leca. Autorii golurilor : Vasilache (min. 24) respectiv Grama (min. 27). A arbitrat o brigadă de arbitri ieșeni condusă de Ioan Mitran (centru) aju­tat de Constantin Canoră și Teodor O­­niga. O multitudine de argumente pledau înainte de începerea partidei și în spe­cial la reluare, pentru o victorie faci­lă și la scor a teartr­ ului antrenat de Cristofor Voicu. Deci, se anticipa o victorie lejeră, goluri multe în poarta lui Șarpe, în condițiile în care deși fortuită de ab­sența a trei titulari (toți atacanți !), Automobilul juca acasă și avea avan­tajul larg al vîntului în milanul doi. Se aștepta o repliere și reabilitare, un reviriment în jocul localnicilor, dar... Primele minute aparțin oaspeților care beneficiază de vîntul puternic ce ducea mingea într-o singură direcție : poarta lui Lazăr. Degajările dincolo de centru ale lui Șarpe. Servesc baloane i­­deale atacanților gălățeni care în min. 8 obțin primul corner : execuția lui nu e strălucită, dar Lazăr are o inter­venție timidă. Din acel moment apă­rătorul buturilor focșănene începe gratuitul joc al hazardării : ieșiri ne­inspirate, intervenții nesigure, ce cul­minează în repriza secundă cu inad­misibile avansări pînă la centrul te­renului (? !). După un „un-doi“ cu fa­­ță (introdus in­formație deși...) Grama ratează o mare ocazie de a înscrie, ne­reușind să tempereze balonul înainte de a șuta decisiv. Ință face curse pe extremă și din minutul 15 asistăm la un recital Rențea , de departe cel mai bun de pe teren, acesta a demonstrat clasa de care (totuși) dispune, fiind om­niprezent pe teren, executînd cornere și lovituri libere, făcînd curse pe ex­tremă și servind mingi formidabile a­­tacanților centrali. In minutul 22, în urma unei aseme­­menea „oferte”, Tatol­ reia puțin în afara spațiului porții. Două minute mai tîrziu, cade primul gol , Oțelea cen­trează, Oprișan luptează și șutul lui Vasilache face inutilă intervenția lui Lazăr. Automobilul egalează imediat (min. 27) , Rențea trimite la Grama, care, de la 18 m, șutează imparabil. Ultimul sfert de oră al reprizei pri­me se caracterizează prin­­ slalomul „uriaș“ al impetuoasei noastre extre­me, prin cornere la ambele porți și î­itanul se termină, toată lumea fiind de acum sigură că după pauză goluri­le vor cădea în cavalcadă. In timpul pauzei cineva a adus un șirag de nume­re (cifre), legate cu migală, dar pe ca­re, acolo, sus, le-a desfăcut un van... Imediat după reluare Rențea execută excelent un corner nefructificat însă de pachetul de jucători focșăneni aflați în fața porții lui Șarpe. După cum se va vedea, acesta nu va scoate niciodată mingea din plasă : atacanții noștri ra­tează exasperant, pueril. La un moment dat ne gîndeam că același rezultat ar fi fost și dacă poarta gălățenilor era tot timpul goală... Consemnăm nenu­mărate ocazii de schimbare a scorului (min. 49, 52, 60, 61, 69, 79 etc.) în urma mutării definitive a jocului în careul Ancorei. Rențea „semnează” repetate cornere cu efect. Iață de la doi metri (! ?) ri­dică în „slavă“ o minge ce trebuia lă­sată să intre singură în plasă, iar Lá­zár la centrul terenului dă sfaturi „tactice” coechipierilor. In minutul 75 se oprește vîntul, semn că nici natură nu oferă la infinit șanse... Așadar, cu­ toate devierile miraculoase, cu efectul neașteptat al plimbării balonului prin fața porții, lipsa șansei și a omului de gol a făcut ca Ancora să obțină un nul nesperat și, pînă a convinge că au a­­vut ghinion (termenul e în genere nead­­mis în sport) „automobiliștii“ au fost generoși cu o echipă aflată pe un loc „acolo unde e pericol”. După meci, un grup de spectatori spunea că se apucă și el de fotbal. Pînă la noua confruntare a Auto­mobilului (pe teren propriu, duminică — parteneră formația brăileană Meta­lurgistul) o constatare : celebrul nea Toader a obosit, nu mai animă tribu­nele ca altădată. Urmarea : în fierul propriu, Automobilul pare un Rolls- Royce de pe vremea lui Carusso... Dar, nu numai nea Toader este de vină..., ★ loan Mitran — (care deși la primul meci din C, arbitrat la centru, a con­dus excelent) . „In general jocul a fost, datorită mizei, nervos, tare. Vîntul a influențat desfășurarea jocului. Echi­pa locală n-a știut să joace mingea pe jos. Apărarea, adesea penetrabilă a făcut din nefericire, „sincronizare“ cu ata­cul ce a ratat exasperant și nepermis de mult. Am prelungit jocul cu 4 mi­nute, datorită accidentării lui Anghel și a ieșirii repetate a mingii din teren. Mi-a plăcut jocul curat al extremei Rențea“. Cu președintele A. S. Automobilul, Constantin Grigoriu, discuția a depășit cadrul jocului, tratîndu-e problemele­­ generale­­ și perpetuate la timp, adău­găm noi­ ale formației noastre divizi­onare. „Valoarea team-ului este medio­cră. Jucătorii rămîn o acută problemă pentru noi — mai ales că nu le putem oferi condiții corespunzătoare. Cu 650 de membri susținători nu se poate re­aliza nici pe departe o bază materială corespunzătoare. Pînă la o nouă optică pe plan local asupra fotbalului divizi­onar, menținerea în divizie a Automo­­bilului rămîne totuși o performanță“. Declarația tovarășului Grigoriu, re­deschide o veche discuție, rămasă la stadiul purtării, fără cadrul adecvat , dezbaterea organizată, cu participare largă, pentru înlăturarea anonimatu­lui în care se află fotbalul din munici­piu. Nicolae DRULEA Răspundere sporită în exploatarea și întreținerea drumurilor (Urmare din pag. I­­varășul Teodor Bușilă, inginerul șef al Direcției județene de drumuri și poduri — am intervenit cu promptitudine, dar în altele a trebuit să mai amînăm lu­crările. Am început repararea șosele­lor în ordinea importanței lor... Dacă lucrurile ar fi stat intr-adevăr așa, n-am avea nimic de obiectat. Iată, însă, că reparația șoselei Focșani — Vulturu, care asigură legătura cu ju­dețul Galați, șosea cu un intens trafic rutier, a fost amînată „sine die“, de­oarece în apropiere nu se afla nici o stație de asfaltare. Argumentarea ni se pare că ține mai mult de domeniul comodității, decit de cel al obiectivi­­tății. In plus, alt tronson, cum ar fi Odobești — Bolotești, spre exemplu, deși se află într-o stare deplorabilă, nu este refăcut deoarece — după cum ne-au spus specialiștii direcției de re­sort — drumul a fost greșit... proiectat, iar acum soluțiile de remediere ar ne­cesita un volum foarte mare de lucrări. Și situația n-ar fi, poate, atît de critică, dacă lucrurile nu s-ar repeta an de an, în același „decor“ și cu aceiași „actori“. Am aflat că începînd cu acest an Di­recția de drumuri și poduri va trece la asfaltarea și plombarea gropilor cu mixturi asfaltice preparate după solu­ția clasică, cunoscute ca mult mai re­zistente. Avem atunci dreptul să ne întrebăm : de ce în anii precedenți s-a lucrat după alte formule de preparare, realizindu-se mixturi mai puțin,rezis­tente ? Experimentele, sînt, fără în­doială necesare, dar nu și atunci cînd ele se dovedesc atît de costisitoare și cind afectează simțitor traficul rutier de mărfuri și călători ! In ceea ce privește drumurile jude­țene neasfaltate și cele comunale, tre­buie să spunem cu părere de rău că deficiențele sunt și mai mari. Șoselele Paltin—Nereju, Nereju—Năruja, Su­­raia — Boțîrlău, Suraia—Vadu-Roșca, Bordeștii de Jos — Dumitrești sunt pli­ne de gropi și de șanțuri care distrug autovehiculele sau, pur și simplu, fac aceste artere impracticabile. Trebuie arătat că nu de toate ne­plăcerile pe care le întîmpină partici­panții la traficul rutier se face vinovată Direcția de drumuri și poduri. O parte dintre șosele, cum ar fi Odobești—An­­dreiașu sau Dumitrești—Jitia—Vinti­leasca sunt predate pentru asfaltare și întreținere I.C.F.-ului Piatra Neamț și respectiv C.E.I.L-ului Focșani, care fac și ele concurență în... degradarea arte­relor de circulație. Situația ni se pare cu atît mai de neînțeles, cu cît aceste întreprinderi își distrug propriile auto­vehicule pe drumurile respective ! Nu sînt însă nici aceste întreprinderi singurele care se fac vinovate de sta­rea proastă a drumurilor. Avînd în vedere că întreprinderile, deținătoare a unui mare număr de autovehicule, sînt direct interesate în menținerea șo­selelor la parametrii optimi de funcțio­nare, fiecare dintre acestea au primit sarcina de a transporta o anumită can­titate de balast pe tronsoanele care ne­cesită reparații. Din totalul de 122 000 tone de balast cît trebuie să transporte aceste întreprinderi pe întregul an, pînă la încheierea primului trimestru, au fost transportate doar 17 000 tone. Singura întreprindere care și-a în­deplinit sarcina trimestrială este Auto­baza Focșani. Au rămas mult în urmă : autobazele Panciu și Adjud, U.M.T.F. Focșani, U.E.I.L. Vrancea, S.M.A. Ad­jud etc. Iată, deci, cum din lipsă de preo­cupare, asemenea întreprinderi iși fură singure căciula. Neglijînd să-și aducă contribuția la întreținerea șoselelor, respectivele întreprinderi reduc durata de exploatare a propriilor mașini. In plus, cantonierii afiliați consiliilor popu­lare comunale, dar îndrumați de către Direcția județeană de drumuri și po­duri, se complac într-o stare de „dolce falm­ente“, așteptînd probabil ca” dru­murile să se repare singure. Este nevoie ca măcar acum, după în­ceperea sezonului de reparații, toți factorii care concură la menținerea funcționalității arterelor rutiere să-și conjuge, în sfîrșit, eforturile pentru a lichida situația reprobabilă datorită că­reia drumurile județului arată așa cum arată. Trebuie acționat cu operativitate și promptitudine. Aducerea drumurilor la parametrii optimi de funcționare constituie un imperativ și, în același timp, o condiție „sine qua non“ a dez­voltării economiei județene. • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO % tv MARȚI 20 APRILIE 10.00—11.00 Teleșcoală. Limba română — clasa a VIII-a. Probleme de gramatică. Fizică — clasa VIII-a. Fenomenul de inducție e­­­­lectromagnetică­­ 18.00 Deschiderea emisiunii. Ateneu. 18.30 Toate pînzele sus — emisiune pentru pionieri. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 50 de ani în 50 de evocări. 20.20 Intermezzo folcloric cu Marin Chisăr. 20.30 Seară de teatru : „Febre" de Horia Lovinescu. 21.50 Muzică ușoară cu Anda Călugă­­reanu. 22.10 Prim plan. Teodor Toivi, inginer proiectant șef la Uzinele 1 Mai din Ploiești. 22.40 Telejurnalul de noapte. MIERCURI 21 APRILIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Ex-Terra —71. 18.30 Economie, știință, conducere. 19.10 Tragerea Pronoexpres. 19.20 1 001 de seri: 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 50 de ani în 50 de evocări 20.20 Tele­cinemateca. „Marele orolo­giu“. Film polițist cu Charles Laughton și Ray Milland. 21.55 Cadran internațional. 22.30 Pagini celebre din opera „Boema“ de Puccini, îri interpretarea so­pranei Marina Krîlovici și a te­norului Ludovic Spiess. 22.50 Telejurnalul de noapte. radio MARȚI 20 APRILIE PROGRAMUL 1 6.00 De la 6 la 9.30. 6.30 Atlas cultural. 10.00 Buletin de știri. 10.30 In întîmpinarea semicentenarului P.C.R. România contemporană. Alrom — Aluminiu Românesc. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Melodii de Miriam Makeba. 11.15 Revista economică. 11.40 Frumoasă și liberă țară — cîn­­tece. 12.00 Intermezzo ritmic cu formația Ventures.­­ 13.00 Radiojurnal­ .­­ 13.27 Rebus melodii. 14.00 Compozitorul săptăminii.­­Anto­nio Vivaldi. 15.00 Buletin de știri. 15.42 Piese vocale și orchestrale din muzica de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 16.15 Cîntecul săptămîniii „Partid“ de Zoltán Aladar. 16.30 Muzică ușoară de compozitori ro­mâni. 17.00 Radioenciclopedie pentru tineret. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 La microfon Ion Bogza. 20.55 Știința la zi. 21.25 Consemnări. 21.30 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorolo­gic. Sport. 22.30 Cavalcada ritmurilor. 22.55 Moment poetic. 23.00 Cavalcada ritmurilor — continu­are. 24.00 Buletin de știri. 0.03— 6.00 Estrada nocturnă, cinema MARȚI 20 APRILIE Cinema „UNIREA“ Focșani — ț,Cinci pentru Infern“. 14.45—16.45—18.45— 20.45. Telefon 1204. Cinema „FLACĂRA" Focșani — Fa­blio magicianul“. 15.15—17.15—19.15 21.15. Telefon 1161. Cinema „POPULAR“ Adjud — „Tăce­rea bărbaților“. Cinema „POPULAR“ Panciu — „24—25 nu se înapoiază“. Cinema „VICTORIA“ Odobești — „Fe­restrele timpului“. Cinema „LUMINA“ Mărășești — „Că­pitanul Florian“. N.R. Ziarul nu-și asuma răspunderea față de eventualele schimbări in pro­gram. Marți 20 aprilie 1971 wmmm '«t1­. s\ Campionatul județean de fotbal Rezultatele ultimelor etape Automobilul Adjud — Foresta Gugești 0—3 CLASAMENTUL ETAPA VIITOARE — JOI 22 APRILIE Locomotiva Adjud — Chimica Mărășești Luceafărul Focșani — Flacăra Odobești Foresta Cosmești — Trotușul Ruginești Rapid Panciu — Victoria Odobești Vrancea Focșani — Victoria Focșani Constructorul Focșani — Automobilul Adjud JOI — 15 APRILIE Locomotiva Adjud — Foresta Cosmești 3—0 Rapid Panciu — Luceafărul Focșani 3—4 Vrancea Focșani — Chimica Mărășești 3—2 Constructorul 1­ocșani — Flacăra Odobești 2—0 Foresta Gugești — Victoria Odobești 4—0 Automobilul Adjud — Victoria Focșani 3-1 DUMINICA — 18 APRILIE Luceafărul Focșani — Locomotiva Adjud 2—0 Chimica Mărășești — Foresta Cosmești 6—0 Victoria Odobești — Constructorul Focșani 1—2 Flacăra Odobești — Rapid Panciu 3—0 Trotușul Ruginești — Vrancea Focșani 1—1­1. Luceafărul Focșani 18 13—3— 0 71—12 33 2. Chimica Mărășești 17 13—1— 3 68—14 27 3. Foresta Gugești 18 16—0— 2 45—15 25 4. Constructorul Focșani 18 9—4— 5 25—20 22 5. Foresta Cosmești 17 9—2—6 41—19 20 6. Victoria Focșani 17 7—4— 6 32—28 18 7. Flacăra Odobești 18 8—1— 9 37—41 17 8. Locomotiva Adjud 17 7—2— 8 18—27 16 9. Vrancea Focșani 17 5—2—10 28—39 12 10. Rapid Panciu 18 5—1—12 35—45 11 11. Automobilul Adjud 18 5—0—13 16—65 10 12. Victoria Odobești 18 3—2—13 20—49 8 13. Trotușul Ruginești 17 3—2—12 21—70 8 1,1­10 *" 111 * *' * * ■* ■ [UNK] '■« ! —P1 ! I Cronica sentimentală ! STEAUA CARE POATE I SÄ FIE SI ALTFEL... I V I In fiecare zi ne devoră o pasiune, poate trecînd dincolo de luciditate. V I dftr presimțita întîi în suflet, cu o bucurie de copil pentru care frumusețile ij­­ lumii sînt adevărate și întregi. Cred că fotbalul este această pasiune, dacă nu 1 • l cea pu­rși mare, pentru zeci de milioane de oameni. De acolo vine strigătul * I nestînjenit, sensul luptei sportive drepte, sau care ar trebui să fie dreaptă, 4 1 culoarea lejeră a florilor strivite lingă peluză, mirajul plecării, pentru o oră *! își jumătate, a­ evadării din obișnuit. De acolo ne vin victoriile și înfrîngerile ,­­ pentru care iubim o zi mai mult, rîdem și suntem­ buni cu cei de alături, ori l­e suferim cu cruzime. Și, mai ales, pentru că acolo se întimplă misterul deve­ ?­e­nirii, al mitului peste noapte, metamorfoza subită a statuii.­­ Am gindit la toate acestea mai ales zilele trecute, cînd a început să fie­­ altfel steaua lui Helenio Herrera, celebrul antrenor al formației italiene A. S. i­n Roma, poate cel mai discutat, mai comentat și mai bine plătit antrenor de l­a fotbal din lume. Vă amintiți succesele lui, victoriile lui și ale echipei Inter-­­­­­nazionale ? Și totuși, „magul“, așa cum obișnuit i se spune, a trebuit să fie ? J concediat de la conducerea tehnică a echipei din Roma. Exact după victoria­­­­ asupra echipei campioane, Cagliari, formația marelui Riva. Desigur, H­H. 4 i va porni războiul, îl va da în judecată pe președintele clubului, va face pu­­­­­­blice diverse fapte de culise. Dar nu asta poate este cel mai interesant. Acum­­ , am văzut că „magul“ poate fi un om ca oricare altul, că extraordinara lui­­ o disciplină de echipă, disciplină la care toți jucătorii erau obligați să se su­­­­­­pună fără nici un cuvînt de împotrivire, lui nu i se potrivea. Cel care ceruse­­­­ elevilor săi să renunțe chiar și la sentimente, s-a dovedit pînă la urmă un­u­l sentimental. Căci, locul de mijloc pe care-l ocupa formația din Roma în 4 t campionatul italian nu-l prea onora, totuși, pe mag. Și atunci, s-au căutat c * explicațiile. La 55 de ani, celebrul H. H. era îndrăgostit nebunește de o fru­­­­­­moasă ziaristă. La 55 de ani, antrenorul își părăsea echipa în ajunul meciului ș i pentru a-și însoți iubita. Familia, exilată în Spania. Atunci mi-am­ adus a- i 1­minte de conflictul lui cu Angelilo, fostul jucător al lui Internazionale, ajuns­­ 4 fotbalist la un club de mina a patra. Din vina lui don Helenio, cel care îi m­­­a i­terzisese să fie îndrăgostit, cel care îl pusese să aleagă între club și femeia 4­i iubită. De atunci a început declinul lui Angelilo. Acum cîteva luni, la o em­i­­r­usiune de televiziune, Angelilo i-a vorbit lui H. N­.. Despre omenie, și despre 4 4 dragoste.......Eu am iubit, don Helenio, atunci cînd trebuia să iubesc. Și m-am ș­i căsătorit cu cea pe care o iubeam. Și nu mi-am alungat familia în Spania. ? 4 Dumneata, don Helenio...“. Din clipa aceea nu l-am­ mai iubit pe „mag“. 1 Pentru că n-am putut despărți omul de „tehnician“ și m-am gândit o groază 4­4 de timp la steaua care poate să fie și altfel...­­ 4 Conflictul fotbalistic de peste hotare l-a adus, sentimental, dacă se poate­­­­ spune așa, din nou în actualitate pe Teașcă. Și iarăși fac mărturisirea de l­a suflet că pe Teașcă l-am iubit și l-am crezut un mare antrenor. Dar 4­4 n-am știut niciodată să avem încredere in el. A fost che­­­­­­mat la conducerea echipei naționale într-un moment cînd „cei mari“, A-­­ 1­polzan, Călinoiu, Paraschiva, Bone și ceilalți plecaseră, fotbalul nostru intra 4 4 cu tristețe in declin. I-am cerut rezultate și a greșit. 0—6 cu Spania în de­ 1­4 plasare. Peste cîțiva ani, l-am rechemat. Și iarăși nu am avut răbdare. 0—6 ? 1 cu ungurii, la Budapesta. Dar lucrul început de el, ideile lui, au rămas. Amin­­­­­­tiți-vă echipele de club pe care le-a antrenat Teașcă. Fotbalul-spectacol 4 4 practicat de acestea. Astăzi, Sport Club Bacău se zbate pe undeva prin coada ?­­clasamentului, „U“ Cluj joacă la mica „ciupeală“, echipa din Trivale stră­­­­­­lucește doar printr-un Dobrin capricios, pe propriu-i teren. 4­­ b­așcă a fost chemat în Turcia. Acolo și-a pus ideile în aplicare.? . La început, „n-a mers“. Ziarele au scris, nu l-au iertat : „Teașcă — go home". 1 1 Conducătorii lui Fenerbahce au avut însă încredere în el. A redresat echipa, 4­4 a disciplinat-o. Acum, ziarele scriu cu titluri mari despre Teașcă, despre i I succesele lui. Și cînd mă gîndesc aite echipe românești ar fi putut să-l an­­­­­­gajeze, ar fi trebuit să-l angajeze... 4 4 Cazul se repetă, intr-un fel, cu Gil Mărdărescu. Și e cel puțin păcat. t 4 Pentru că, duminică, la meciul dintre olimpicii noștri cu cei albanezi, pentru­­ ' calificarea la München, l-am regretat încă o dată pe Gil. Pe cel care reușise,­­­­ altădată, o adevărată formație olimpică, aureolată în turneele din America 4 4 Latină, Israel și Australia. Vă mai amintiți? Dar, Gil Mărdărescu a fost des­­­­­tituit din motive... disciplinare. Doamne, și aită nevoie ar fi fost de Gil la 1­1 cîrm­a echipei noastre... L-am preferat însă pe Valentin Stănescu, despre care 4­4 scriem măcar o dată pe zi cu majuscule. I-am descoperit, brusc, „vocația"? 1 de mare... dirijor. Cit de mare, l-am­ văzut duminică, oglindit in jocul pro­ 1­e­pfiilor elevi. Bine că am obținut victoria. Acum, vor urma analizele, seu­ 4 4 rele, și promisiunea că la Tirana vom obține măcar un meci nul. Doamne, 1­u și cînd știu că golul nostru, cel al victoriei adică, a fost marcat din ofsaid... "­­ Am rost tit mai multe ori la reluarea fazei incriminate. Și iarăși, vorbind 4­4 despre același destin, m-am gindit la steaua care poate să fie și altfel... 4 [ Ion PANAIT | I________________________) MICA PUBLICI­TE Pierdut foaia de parcurs nr. 02242 din 22 martie 1971, emisă de Direcția județeană de poștă și telecomunicații Vrancea. Se declară nulă. TIPARULI- Întreprinderea poligrafiei Bacău < k y ( %

Next