Milcovul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 530-607)
1971-04-20 / nr. 546
Pag. "2 mmsam Erbicid area - mijloc eficient de sporire a producțiilor în acest an. In unitățile cooperatiste din județul nostru, prășitul chimic se va executa pe o suprafață de 15 000 de hectare. Din acest considerent, ne-am adresat inginerului Nicolae Balosin, director general adjunct la Direcția județeană a agriculturii. BEP. : La oit pot fi evaluate neajunsurile provocate de buruieni ? N. B. : Pagubele aduse de buruieni sunt în raport invers proporțional cu recolta. Diminuarea producției într-un an nu este singura pierdere. Buruienile, prin natura lor, produc semințe care infestează solul pe o perioadă lungă de timp, ceea ce determină în anii următori sărăcirea, în apă și substanța nutritive, a solului. Pe de altă parte, lanurile îmburuienate stînjenesc recoltarea mecanică, care se desfășoară, în aceste condiții, cu pierdere de timp, uzarea permanentă a mașinilor și, pierdere de recoltă. In anii Recetoși, în lanurile de griu se observă o accentuată șiștăvire și o reducere considerabilă a procentului de proteine, determinînd în acest fel o slabă calitate panificabilă. REP.I Reușita erbicidării este hotărîtă în primul rînd de punerea punct a sectorului de mașini, de priceIaperea celor care lucrează. Pentru început vă rugăm să ne spuneți în ce măsură sînt pregătite stațiunile pentru mecanizarea agriculturii să aplice această lucrare ? N.B. : încă din iarnă s-a ținut un instructaj privind erbicidarea. Cu această ocazie s-a insistat asupra perfecționării setului de mașini, cit și pentru introducerea unor noi adaptări privind folosirea acestora, utilizate cu succes de către lucrătorii din cadrul întreprinderilor agricole de stat. Astfel, pentru erbicidarea griului, mașina SPC-6 poate fi bine adaptată prin instalarea unei lănci, utilizînd pompa acestor mașini. La porumb, în cazul erbicidării totale, poate fi pregătită mașina de discuit GD-4 care are fixată în față lancea respectivă, iar la combaterea buruienilor pe rînd, paralel cu semănatul, mașina SPC-6 dă rezultate destul de bune. Deoarece calitatea duzelor determină pulverizarea cît mai uniformă a soluției,, secțiile de mecanizare, care aplică în acest an erbicidarea culturilor, au fost aprovizionate cu 300 de bucăți care permit executarea la timp și bine a lucrării. BEP. : Care sunt efectele erbicidării? N. B. : In primul rind, doresc să mă refer la faptul că erbicidele sunt substanțe chimice cu ajutorul cărora se pot distruge buruienile fără ca plantele de cultură să fie vătămate. Metoda clasică de combatere a buruienilor prin prașile manuale cu sapa este învechită. Substanțele selective au acțiune mai largă, deoarece înlăturind prașilele se asigură și o densitate corespunzătoare care, în funcție de fertilitatea solului și posibilitățile de irigare, poate fi între 35 000 și 45 000 de plante la hectar. Un avantaj în plus, în cazul erbicidării totale este legat de faptul că se evită stricarea structurii solului, fiindcă nu se mai fac treceri repetate cu mașinile pentru întreținerea culturilor. Vreau să arăt că agricultura pierde mai mult din cauza buruienilor, decit datorită atacului de boli și dăunători. Se fac investiții destul de mari, dar efectul lor este diminuat foarte mult datorită buruienilor care nu pot fi combătute energic decât prin erbicidare. Din acest motiv, metoda o vom extinde an de an, în funcție de posibilitățile oferite de industrie. REP. : Costul substanțelor justifică aportul adus ? N. B. Desigur. Costul lor nu depășește valoarea celor 3—4 prafile manuale care, normal, ar trebui aplicate. Trebuie, însă, ca erbicidările să fie aplicate corect. REP. : Fiindcă ați amintit de acest lucru, de ce trebuie ținut cont atunci cînd se erbicidează în benzi sau total? N. B. : Este necesar să se stăpânească tehnica de aplicare. Trebuie ca terenul să fie mărunțit, nivelat, deoarece cu cît este mai bolovănos, efectul este mai diminuat. Paralel cu aceasta, se impune o pregătire minuțioasă a mașinilor. In funcție de modul de erbicidare, trebuie ales și tipul de duză, iar pentru a avea o pulverizare bună, presiunea să nu depășească 2—3 atmosfere. De asemenea, se impune să fie asigurate bazinele necesare pentru prepararea soluției, sistemele de agitare a soluției, cît și mijloacele de transport pentru aprovizionarea cu apă. Pentru mărirea capacității de lucru a mașinii, la erbicidarea totală, trebuie făcute modificări privind montarea auxiliară pe tractor a rezervoarelor sau butoaielor. După ce toate acestea sunt puse punct, trebuie să se facă proba praclatică ținînd cont ca tractorul să se deplaseze cu viteza a doua. Astfel, dacă se face erbicidarea în benzi, cantitatea de soluție administrată este de 150—200 litri, iar la combaterea totală a buruienilor, se recomandă folosirea a 350—400 litri. Respectarea vitezei de înaintare presiunea constantă în timpul tratamenitului constituie cheia succesului în realizarea cu precizie a dozei de erbicid stabilită la hectar. Este absolut necesar ca aplicarea erbicidelor să se facă pe toată suprafața fără a rămîne porțiuni netratate. Și pentru a întări cele afirmate doresc să prezint două exemple : la cultura griului, în condiții de îmburuienare medie, acolo unde s-a aplicat erbicidarea, sporurile de recoltă au fost cuprinse între 800—1 500 kilograme la hectar, iar la porumb, în cadrul unităților de stat din județul nostru, în aanul 1970, pe suprafețele tratate cu erbicide, producția a fost mai mare cu 1 200—1 800 kilograme la hectar în comparație cu sorele prășite manual. REP. Campania de insămînțare la porumb s-a declanșat. Cum se vor materializa pe teren toate acestea ? N. B. : Conform programului stabilit la stațiunile pentru mecanizarea agriculturii au avut loc instruiri privind însămînțarea culturii porumbului la care au participat inginerii șefi din C.A.P. și șefii secțiilor de mecanizare. Demonstrațiile practice făcute pe teren cu privire la modul de pregătire a terenului, a soluției, cit și aplicarea erbicidelor vor fi apoi generalizate în unitățile în care in acest an se practică prășitul chimic al culturilor. Discuție consemnată de Nicolae POPOVICI REZULTATELE OBȚINUTE ÎN INDUSTRIA JUDEȚULUI (Urmare din pag.i) vale (777 mc), cherestea diverse specii (525 mc). De asemenea, însemnate depășiri se înregistrează la Fabrica de confecții la sortimentul confecții textile (1 184 000 lei) etc. * In această perioadă, s-a observat o preocupare intensă pentru urmărirea și realizarea fiecărui sortiment și produs în parte. Deosebit de îmbucurător este faptul că realizarea planului producției fizice este urmărită zilnic spre deosebire de perioadele anterioare cînd urmărirea se făcea decadat sau chiar lunar. Deși această metodă de urmărire operativă aparține stilului de muncă al tuturor comitetelor de direcție din întreprinderi, totuși nu putem trece cu vederea faptul că mai există unele produse nerealizate la nivelul angajamentelor luate sau chiar la nivelul planului de producție. Astfel, la U.E.I.L. Vrancea planul la bușteni de fag nu se realizează cu 842 mc, iar la C.P.L. Gugești angajamentul la lăzi foioase este realizat numai în procent de 13,4 la sută, în ceea ce privește productivitatea muncii — deși s-au manifestat unele neajunsuri — angajamentul luat a fost realizat și depășit în proporție de 104,2 la sută. Unele unități ca întreprinderea de industrializare a cărnii. Fabrica chimică Mărășești înregistrează o depășire substanțială la acest indicator sintetic de plan (120,7 și respectiv 108,1 la sută) datorită faptului că volumul planificat al producției îl realizează cu un număr mediu scriptic mai mic decât cel admis, acesta fiind — în principal — unul din mijloacele de creștere a productivității muncii. Alte întreprinderi, deși își realizează sau chiar depășesc producția globală industrială, angajamentul privind creșterea productivității muncii nu și-l realizează datorită folosirii unui număr mai mare de salariați decit cel planificat. Astfel U.E.I.L. Focșani și I.P.V.I.L.F. Vrancea nu-și realizează angajamentele la acest indicator de plan decit in proporție de 99,8 și, respectiv, 87,9 la sută, ceea ce înseamnă că nu au reușit să folosească, în modul cel mai corespunzător și eficient forța de muncă și baza tehnico-materială existentă. Din analiza acestui indicator de plan, productivitatea muncii, se desprinde concluzia potrivit căreia marea majoritate a unităților industriale s-au preocupat de îmbunătățirea organizării și conducerii producției obținînd, de la începutul anului, rezultate pe măsura eforturilor depuse. Rămîne ca un obiectiv de mare însemnătate, ca, în perioada care urmează, eforturile depuse să se mențină, cel puțin la același nivel pentru a se înregistra o creștere substanțială a depășirilor de plan la acest important indicator. Livrările destinate exportului, pe întregul județ, înregistrează, de asemenea, rezultate demne de remarcat. Angajamentul luat a fost realizat și depășit în proporție de peste 150 la sută. în ceea ce privește angajamentul pentru livrări de mărfuri fondului pieței, acesta a fost realizat și depășit substanțial (284,8 la sută), unitățile industriale manifestînd, în general, mai multă receptivitate și simț comercial. Nu putem, însă, trece cu vederea (chiar cu rezultatele bune arătate mai sus) că Fabrica de confecții și I.P.V.I.L.F. Vrancea nu-și realizează angajamentul la acest indicator, decit în proporție de 92, 2 și, respectiv, 98,5 la sută, ceea ce arată o urmărire necorespunzătoare a realizării contractelor economice încheiate. Cu toate acestea, chiar în condițiile în care realizările și rezultatele sunt cele arătate mai sus, trebuie să ne îndreptăm în mod expres atenția spre realizarea unei producții ritmice și de cea mai bună calitate. Este necesar ca unitățile industriale ale județului să aibă in vedere faptul că prin repartizarea valorilor de plan pe trimestrele acestui an (primul trimestru a fost mai puțin încărcat comparativ cu celelalte care urmează) se impune să se desfășoare o activitate mai intensă în perioadele următoare pentru obținerea unor rezultate și realizări la același nivel. Comitetele de direcție sînt chemate — mai mult ca oricînd — să aplice metodele cele mai eficiente și moderne de organizare și conducere a producției, să folosească în modul cel mai rațional forța de muncă și capacitățile de producție și să se preocupe de creșterea necontenită a indicilor de rentabilitate în scopul depășirii substanțiale a angajamentelor luate, atît în cinstea aniversării creării Partidului Comunist Român, cît și pe întregul an. * Redacția și administrația Focșani, strada M. Kogălniceanu nr. 7 telefon 1 1579. 30 35. 3174. 2098. • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • FOTBAL DIVIZIA C Recital Rentea, ratări și generozitate.. Automobilul Focșani - Ancora Galați 1-1 (1-1) Stadionul „23 August” — Timp : vînt puternic pe aproape tot cursul partidei. Spectatori — circa 500. Automobilul : Lazăr — Roșca, Oprișan, Mereuță, Costea — Teodor, Nuță — Grama, Tatou, Plopeanu, Rențea, Ancora , Șarpe — Negoescu, Anghel, Orac, Boiciuc (min. 45 — Popescu) — Zaharia, Florescu — Vasilache, Oțelea, Radu, (min. 45 — Alexe), Leca. Autorii golurilor : Vasilache (min. 24) respectiv Grama (min. 27). A arbitrat o brigadă de arbitri ieșeni condusă de Ioan Mitran (centru) ajutat de Constantin Canoră și Teodor Oniga. O multitudine de argumente pledau înainte de începerea partidei și în special la reluare, pentru o victorie facilă și la scor a teartr ului antrenat de Cristofor Voicu. Deci, se anticipa o victorie lejeră, goluri multe în poarta lui Șarpe, în condițiile în care deși fortuită de absența a trei titulari (toți atacanți !), Automobilul juca acasă și avea avantajul larg al vîntului în milanul doi. Se aștepta o repliere și reabilitare, un reviriment în jocul localnicilor, dar... Primele minute aparțin oaspeților care beneficiază de vîntul puternic ce ducea mingea într-o singură direcție : poarta lui Lazăr. Degajările dincolo de centru ale lui Șarpe. Servesc baloane ideale atacanților gălățeni care în min. 8 obțin primul corner : execuția lui nu e strălucită, dar Lazăr are o intervenție timidă. Din acel moment apărătorul buturilor focșănene începe gratuitul joc al hazardării : ieșiri neinspirate, intervenții nesigure, ce culminează în repriza secundă cu inadmisibile avansări pînă la centrul terenului (? !). După un „un-doi“ cu față (introdus informație deși...) Grama ratează o mare ocazie de a înscrie, nereușind să tempereze balonul înainte de a șuta decisiv. Ință face curse pe extremă și din minutul 15 asistăm la un recital Rențea , de departe cel mai bun de pe teren, acesta a demonstrat clasa de care (totuși) dispune, fiind omniprezent pe teren, executînd cornere și lovituri libere, făcînd curse pe extremă și servind mingi formidabile atacanților centrali. In minutul 22, în urma unei asememenea „oferte”, Tatol reia puțin în afara spațiului porții. Două minute mai tîrziu, cade primul gol , Oțelea centrează, Oprișan luptează și șutul lui Vasilache face inutilă intervenția lui Lazăr. Automobilul egalează imediat (min. 27) , Rențea trimite la Grama, care, de la 18 m, șutează imparabil. Ultimul sfert de oră al reprizei prime se caracterizează prin slalomul „uriaș“ al impetuoasei noastre extreme, prin cornere la ambele porți și îitanul se termină, toată lumea fiind de acum sigură că după pauză golurile vor cădea în cavalcadă. In timpul pauzei cineva a adus un șirag de numere (cifre), legate cu migală, dar pe care, acolo, sus, le-a desfăcut un van... Imediat după reluare Rențea execută excelent un corner nefructificat însă de pachetul de jucători focșăneni aflați în fața porții lui Șarpe. După cum se va vedea, acesta nu va scoate niciodată mingea din plasă : atacanții noștri ratează exasperant, pueril. La un moment dat ne gîndeam că același rezultat ar fi fost și dacă poarta gălățenilor era tot timpul goală... Consemnăm nenumărate ocazii de schimbare a scorului (min. 49, 52, 60, 61, 69, 79 etc.) în urma mutării definitive a jocului în careul Ancorei. Rențea „semnează” repetate cornere cu efect. Iață de la doi metri (! ?) ridică în „slavă“ o minge ce trebuia lăsată să intre singură în plasă, iar Lázár la centrul terenului dă sfaturi „tactice” coechipierilor. In minutul 75 se oprește vîntul, semn că nici natură nu oferă la infinit șanse... Așadar, cu toate devierile miraculoase, cu efectul neașteptat al plimbării balonului prin fața porții, lipsa șansei și a omului de gol a făcut ca Ancora să obțină un nul nesperat și, pînă a convinge că au avut ghinion (termenul e în genere neadmis în sport) „automobiliștii“ au fost generoși cu o echipă aflată pe un loc „acolo unde e pericol”. După meci, un grup de spectatori spunea că se apucă și el de fotbal. Pînă la noua confruntare a Automobilului (pe teren propriu, duminică — parteneră formația brăileană Metalurgistul) o constatare : celebrul nea Toader a obosit, nu mai animă tribunele ca altădată. Urmarea : în fierul propriu, Automobilul pare un Rolls- Royce de pe vremea lui Carusso... Dar, nu numai nea Toader este de vină..., ★ loan Mitran — (care deși la primul meci din C, arbitrat la centru, a condus excelent) . „In general jocul a fost, datorită mizei, nervos, tare. Vîntul a influențat desfășurarea jocului. Echipa locală n-a știut să joace mingea pe jos. Apărarea, adesea penetrabilă a făcut din nefericire, „sincronizare“ cu atacul ce a ratat exasperant și nepermis de mult. Am prelungit jocul cu 4 minute, datorită accidentării lui Anghel și a ieșirii repetate a mingii din teren. Mi-a plăcut jocul curat al extremei Rențea“. Cu președintele A. S. Automobilul, Constantin Grigoriu, discuția a depășit cadrul jocului, tratîndu-e problemele generale și perpetuate la timp, adăugăm noi ale formației noastre divizionare. „Valoarea team-ului este mediocră. Jucătorii rămîn o acută problemă pentru noi — mai ales că nu le putem oferi condiții corespunzătoare. Cu 650 de membri susținători nu se poate realiza nici pe departe o bază materială corespunzătoare. Pînă la o nouă optică pe plan local asupra fotbalului divizionar, menținerea în divizie a Automobilului rămîne totuși o performanță“. Declarația tovarășului Grigoriu, redeschide o veche discuție, rămasă la stadiul purtării, fără cadrul adecvat , dezbaterea organizată, cu participare largă, pentru înlăturarea anonimatului în care se află fotbalul din municipiu. Nicolae DRULEA Răspundere sporită în exploatarea și întreținerea drumurilor (Urmare din pag. Ivarășul Teodor Bușilă, inginerul șef al Direcției județene de drumuri și poduri — am intervenit cu promptitudine, dar în altele a trebuit să mai amînăm lucrările. Am început repararea șoselelor în ordinea importanței lor... Dacă lucrurile ar fi stat intr-adevăr așa, n-am avea nimic de obiectat. Iată, însă, că reparația șoselei Focșani — Vulturu, care asigură legătura cu județul Galați, șosea cu un intens trafic rutier, a fost amînată „sine die“, deoarece în apropiere nu se afla nici o stație de asfaltare. Argumentarea ni se pare că ține mai mult de domeniul comodității, decit de cel al obiectivității. In plus, alt tronson, cum ar fi Odobești — Bolotești, spre exemplu, deși se află într-o stare deplorabilă, nu este refăcut deoarece — după cum ne-au spus specialiștii direcției de resort — drumul a fost greșit... proiectat, iar acum soluțiile de remediere ar necesita un volum foarte mare de lucrări. Și situația n-ar fi, poate, atît de critică, dacă lucrurile nu s-ar repeta an de an, în același „decor“ și cu aceiași „actori“. Am aflat că începînd cu acest an Direcția de drumuri și poduri va trece la asfaltarea și plombarea gropilor cu mixturi asfaltice preparate după soluția clasică, cunoscute ca mult mai rezistente. Avem atunci dreptul să ne întrebăm : de ce în anii precedenți s-a lucrat după alte formule de preparare, realizindu-se mixturi mai puțin,rezistente ? Experimentele, sînt, fără îndoială necesare, dar nu și atunci cînd ele se dovedesc atît de costisitoare și cind afectează simțitor traficul rutier de mărfuri și călători ! In ceea ce privește drumurile județene neasfaltate și cele comunale, trebuie să spunem cu părere de rău că deficiențele sunt și mai mari. Șoselele Paltin—Nereju, Nereju—Năruja, Suraia — Boțîrlău, Suraia—Vadu-Roșca, Bordeștii de Jos — Dumitrești sunt pline de gropi și de șanțuri care distrug autovehiculele sau, pur și simplu, fac aceste artere impracticabile. Trebuie arătat că nu de toate neplăcerile pe care le întîmpină participanții la traficul rutier se face vinovată Direcția de drumuri și poduri. O parte dintre șosele, cum ar fi Odobești—Andreiașu sau Dumitrești—Jitia—Vintileasca sunt predate pentru asfaltare și întreținere I.C.F.-ului Piatra Neamț și respectiv C.E.I.L-ului Focșani, care fac și ele concurență în... degradarea arterelor de circulație. Situația ni se pare cu atît mai de neînțeles, cu cît aceste întreprinderi își distrug propriile autovehicule pe drumurile respective ! Nu sînt însă nici aceste întreprinderi singurele care se fac vinovate de starea proastă a drumurilor. Avînd în vedere că întreprinderile, deținătoare a unui mare număr de autovehicule, sînt direct interesate în menținerea șoselelor la parametrii optimi de funcționare, fiecare dintre acestea au primit sarcina de a transporta o anumită cantitate de balast pe tronsoanele care necesită reparații. Din totalul de 122 000 tone de balast cît trebuie să transporte aceste întreprinderi pe întregul an, pînă la încheierea primului trimestru, au fost transportate doar 17 000 tone. Singura întreprindere care și-a îndeplinit sarcina trimestrială este Autobaza Focșani. Au rămas mult în urmă : autobazele Panciu și Adjud, U.M.T.F. Focșani, U.E.I.L. Vrancea, S.M.A. Adjud etc. Iată, deci, cum din lipsă de preocupare, asemenea întreprinderi iși fură singure căciula. Neglijînd să-și aducă contribuția la întreținerea șoselelor, respectivele întreprinderi reduc durata de exploatare a propriilor mașini. In plus, cantonierii afiliați consiliilor populare comunale, dar îndrumați de către Direcția județeană de drumuri și poduri, se complac într-o stare de „dolce falmente“, așteptînd probabil ca” drumurile să se repare singure. Este nevoie ca măcar acum, după începerea sezonului de reparații, toți factorii care concură la menținerea funcționalității arterelor rutiere să-și conjuge, în sfîrșit, eforturile pentru a lichida situația reprobabilă datorită căreia drumurile județului arată așa cum arată. Trebuie acționat cu operativitate și promptitudine. Aducerea drumurilor la parametrii optimi de funcționare constituie un imperativ și, în același timp, o condiție „sine qua non“ a dezvoltării economiei județene. • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO % tv MARȚI 20 APRILIE 10.00—11.00 Teleșcoală. Limba română — clasa a VIII-a. Probleme de gramatică. Fizică — clasa VIII-a. Fenomenul de inducție electromagnetică 18.00 Deschiderea emisiunii. Ateneu. 18.30 Toate pînzele sus — emisiune pentru pionieri. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 50 de ani în 50 de evocări. 20.20 Intermezzo folcloric cu Marin Chisăr. 20.30 Seară de teatru : „Febre" de Horia Lovinescu. 21.50 Muzică ușoară cu Anda Călugăreanu. 22.10 Prim plan. Teodor Toivi, inginer proiectant șef la Uzinele 1 Mai din Ploiești. 22.40 Telejurnalul de noapte. MIERCURI 21 APRILIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Ex-Terra —71. 18.30 Economie, știință, conducere. 19.10 Tragerea Pronoexpres. 19.20 1 001 de seri: 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 50 de ani în 50 de evocări 20.20 Telecinemateca. „Marele orologiu“. Film polițist cu Charles Laughton și Ray Milland. 21.55 Cadran internațional. 22.30 Pagini celebre din opera „Boema“ de Puccini, îri interpretarea sopranei Marina Krîlovici și a tenorului Ludovic Spiess. 22.50 Telejurnalul de noapte. radio MARȚI 20 APRILIE PROGRAMUL 1 6.00 De la 6 la 9.30. 6.30 Atlas cultural. 10.00 Buletin de știri. 10.30 In întîmpinarea semicentenarului P.C.R. România contemporană. Alrom — Aluminiu Românesc. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Melodii de Miriam Makeba. 11.15 Revista economică. 11.40 Frumoasă și liberă țară — cîntece. 12.00 Intermezzo ritmic cu formația Ventures. 13.00 Radiojurnal . 13.27 Rebus melodii. 14.00 Compozitorul săptăminii.Antonio Vivaldi. 15.00 Buletin de știri. 15.42 Piese vocale și orchestrale din muzica de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 16.15 Cîntecul săptămîniii „Partid“ de Zoltán Aladar. 16.30 Muzică ușoară de compozitori români. 17.00 Radioenciclopedie pentru tineret. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 La microfon Ion Bogza. 20.55 Știința la zi. 21.25 Consemnări. 21.30 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Cavalcada ritmurilor. 22.55 Moment poetic. 23.00 Cavalcada ritmurilor — continuare. 24.00 Buletin de știri. 0.03— 6.00 Estrada nocturnă, cinema MARȚI 20 APRILIE Cinema „UNIREA“ Focșani — ț,Cinci pentru Infern“. 14.45—16.45—18.45— 20.45. Telefon 1204. Cinema „FLACĂRA" Focșani — Fablio magicianul“. 15.15—17.15—19.15 21.15. Telefon 1161. Cinema „POPULAR“ Adjud — „Tăcerea bărbaților“. Cinema „POPULAR“ Panciu — „24—25 nu se înapoiază“. Cinema „VICTORIA“ Odobești — „Ferestrele timpului“. Cinema „LUMINA“ Mărășești — „Căpitanul Florian“. N.R. Ziarul nu-și asuma răspunderea față de eventualele schimbări in program. Marți 20 aprilie 1971 wmmm '«t1. s\ Campionatul județean de fotbal Rezultatele ultimelor etape Automobilul Adjud — Foresta Gugești 0—3 CLASAMENTUL ETAPA VIITOARE — JOI 22 APRILIE Locomotiva Adjud — Chimica Mărășești Luceafărul Focșani — Flacăra Odobești Foresta Cosmești — Trotușul Ruginești Rapid Panciu — Victoria Odobești Vrancea Focșani — Victoria Focșani Constructorul Focșani — Automobilul Adjud JOI — 15 APRILIE Locomotiva Adjud — Foresta Cosmești 3—0 Rapid Panciu — Luceafărul Focșani 3—4 Vrancea Focșani — Chimica Mărășești 3—2 Constructorul 1ocșani — Flacăra Odobești 2—0 Foresta Gugești — Victoria Odobești 4—0 Automobilul Adjud — Victoria Focșani 3-1 DUMINICA — 18 APRILIE Luceafărul Focșani — Locomotiva Adjud 2—0 Chimica Mărășești — Foresta Cosmești 6—0 Victoria Odobești — Constructorul Focșani 1—2 Flacăra Odobești — Rapid Panciu 3—0 Trotușul Ruginești — Vrancea Focșani 1—11. Luceafărul Focșani 18 13—3— 0 71—12 33 2. Chimica Mărășești 17 13—1— 3 68—14 27 3. Foresta Gugești 18 16—0— 2 45—15 25 4. Constructorul Focșani 18 9—4— 5 25—20 22 5. Foresta Cosmești 17 9—2—6 41—19 20 6. Victoria Focșani 17 7—4— 6 32—28 18 7. Flacăra Odobești 18 8—1— 9 37—41 17 8. Locomotiva Adjud 17 7—2— 8 18—27 16 9. Vrancea Focșani 17 5—2—10 28—39 12 10. Rapid Panciu 18 5—1—12 35—45 11 11. Automobilul Adjud 18 5—0—13 16—65 10 12. Victoria Odobești 18 3—2—13 20—49 8 13. Trotușul Ruginești 17 3—2—12 21—70 8 1,110 *" 111 * *' * * ■* ■ [UNK] '■« ! —P1 ! I Cronica sentimentală ! STEAUA CARE POATE I SÄ FIE SI ALTFEL... I V I In fiecare zi ne devoră o pasiune, poate trecînd dincolo de luciditate. V I dftr presimțita întîi în suflet, cu o bucurie de copil pentru care frumusețile ij lumii sînt adevărate și întregi. Cred că fotbalul este această pasiune, dacă nu 1 • l cea purși mare, pentru zeci de milioane de oameni. De acolo vine strigătul * I nestînjenit, sensul luptei sportive drepte, sau care ar trebui să fie dreaptă, 4 1 culoarea lejeră a florilor strivite lingă peluză, mirajul plecării, pentru o oră *! își jumătate, a evadării din obișnuit. De acolo ne vin victoriile și înfrîngerile , pentru care iubim o zi mai mult, rîdem și suntem buni cu cei de alături, ori le suferim cu cruzime. Și, mai ales, pentru că acolo se întimplă misterul deve ?enirii, al mitului peste noapte, metamorfoza subită a statuii. Am gindit la toate acestea mai ales zilele trecute, cînd a început să fie altfel steaua lui Helenio Herrera, celebrul antrenor al formației italiene A. S. in Roma, poate cel mai discutat, mai comentat și mai bine plătit antrenor de la fotbal din lume. Vă amintiți succesele lui, victoriile lui și ale echipei Inter-nazionale ? Și totuși, „magul“, așa cum obișnuit i se spune, a trebuit să fie ? J concediat de la conducerea tehnică a echipei din Roma. Exact după victoria asupra echipei campioane, Cagliari, formația marelui Riva. Desigur, HH. 4 i va porni războiul, îl va da în judecată pe președintele clubului, va face publice diverse fapte de culise. Dar nu asta poate este cel mai interesant. Acum , am văzut că „magul“ poate fi un om ca oricare altul, că extraordinara lui o disciplină de echipă, disciplină la care toți jucătorii erau obligați să se supună fără nici un cuvînt de împotrivire, lui nu i se potrivea. Cel care ceruse elevilor săi să renunțe chiar și la sentimente, s-a dovedit pînă la urmă unul sentimental. Căci, locul de mijloc pe care-l ocupa formația din Roma în 4 t campionatul italian nu-l prea onora, totuși, pe mag. Și atunci, s-au căutat c * explicațiile. La 55 de ani, celebrul H. H. era îndrăgostit nebunește de o frumoasă ziaristă. La 55 de ani, antrenorul își părăsea echipa în ajunul meciului ș i pentru a-și însoți iubita. Familia, exilată în Spania. Atunci mi-am adus a- i 1minte de conflictul lui cu Angelilo, fostul jucător al lui Internazionale, ajuns 4 fotbalist la un club de mina a patra. Din vina lui don Helenio, cel care îi ma iterzisese să fie îndrăgostit, cel care îl pusese să aleagă între club și femeia 4i iubită. De atunci a început declinul lui Angelilo. Acum cîteva luni, la o emirusiune de televiziune, Angelilo i-a vorbit lui H. N.. Despre omenie, și despre 4 4 dragoste.......Eu am iubit, don Helenio, atunci cînd trebuia să iubesc. Și m-am și căsătorit cu cea pe care o iubeam. Și nu mi-am alungat familia în Spania. ? 4 Dumneata, don Helenio...“. Din clipa aceea nu l-am mai iubit pe „mag“. 1 Pentru că n-am putut despărți omul de „tehnician“ și m-am gândit o groază 44 de timp la steaua care poate să fie și altfel... 4 Conflictul fotbalistic de peste hotare l-a adus, sentimental, dacă se poate spune așa, din nou în actualitate pe Teașcă. Și iarăși fac mărturisirea de la suflet că pe Teașcă l-am iubit și l-am crezut un mare antrenor. Dar 44 n-am știut niciodată să avem încredere in el. A fost chemat la conducerea echipei naționale într-un moment cînd „cei mari“, A- 1polzan, Călinoiu, Paraschiva, Bone și ceilalți plecaseră, fotbalul nostru intra 4 4 cu tristețe in declin. I-am cerut rezultate și a greșit. 0—6 cu Spania în de 14 plasare. Peste cîțiva ani, l-am rechemat. Și iarăși nu am avut răbdare. 0—6 ? 1 cu ungurii, la Budapesta. Dar lucrul început de el, ideile lui, au rămas. Amintiți-vă echipele de club pe care le-a antrenat Teașcă. Fotbalul-spectacol 4 4 practicat de acestea. Astăzi, Sport Club Bacău se zbate pe undeva prin coada ?clasamentului, „U“ Cluj joacă la mica „ciupeală“, echipa din Trivale strălucește doar printr-un Dobrin capricios, pe propriu-i teren. 4 bașcă a fost chemat în Turcia. Acolo și-a pus ideile în aplicare.? . La început, „n-a mers“. Ziarele au scris, nu l-au iertat : „Teașcă — go home". 1 1 Conducătorii lui Fenerbahce au avut însă încredere în el. A redresat echipa, 44 a disciplinat-o. Acum, ziarele scriu cu titluri mari despre Teașcă, despre i I succesele lui. Și cînd mă gîndesc aite echipe românești ar fi putut să-l angajeze, ar fi trebuit să-l angajeze... 4 4 Cazul se repetă, intr-un fel, cu Gil Mărdărescu. Și e cel puțin păcat. t 4 Pentru că, duminică, la meciul dintre olimpicii noștri cu cei albanezi, pentru ' calificarea la München, l-am regretat încă o dată pe Gil. Pe cel care reușise, altădată, o adevărată formație olimpică, aureolată în turneele din America 4 4 Latină, Israel și Australia. Vă mai amintiți? Dar, Gil Mărdărescu a fost destituit din motive... disciplinare. Doamne, și aită nevoie ar fi fost de Gil la 11 cîrma echipei noastre... L-am preferat însă pe Valentin Stănescu, despre care 44 scriem măcar o dată pe zi cu majuscule. I-am descoperit, brusc, „vocația"? 1 de mare... dirijor. Cit de mare, l-am văzut duminică, oglindit in jocul pro 1epfiilor elevi. Bine că am obținut victoria. Acum, vor urma analizele, seu 4 4 rele, și promisiunea că la Tirana vom obține măcar un meci nul. Doamne, 1u și cînd știu că golul nostru, cel al victoriei adică, a fost marcat din ofsaid... " Am rost tit mai multe ori la reluarea fazei incriminate. Și iarăși, vorbind 44 despre același destin, m-am gindit la steaua care poate să fie și altfel... 4 [ Ion PANAIT | I________________________) MICA PUBLICITE Pierdut foaia de parcurs nr. 02242 din 22 martie 1971, emisă de Direcția județeană de poștă și telecomunicații Vrancea. Se declară nulă. TIPARULI- Întreprinderea poligrafiei Bacău < k y ( %