Milcovul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 530-607)
1971-06-11 / nr. 591
f 1 r » ANUL IV NR. 591 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN VINERI 11 IUNIE 1971 4 pagini — 30 bani în prima decadă a lunii însemnate realizări Prima decadă a lunii iunie a avut drept caracteristică principală la întreprinderea de panificație și morărit Vrancea aceeași muncă entuziastă pentru îndeplinirea prevederilor de plan. Drept urmare producția globală și marfă au înregistrat un spor de 45 000 lei și respectiv 43 000 lei, iar producția marfă vîndută și încasată — 40 000 lei. Aceste rezultate se adaugă la cele dobîndite în perioada primelor cinci luni și care reprezintă un spor de 1 538 000 lei la producția de marfă, 646 000 lei la producția marfă vîndută și încasată și îndeplinirea productivității muncii în proporție de 103,9 la sută.' Intense pregătiri La centrul de semiindustrializare al I.P.V.L.F. Focșani se fac în aceste zile ultimele pregătiri în vederea declanșării campaniei de prelucrare fructelor de sezon. La secția sucuri a pulpe s-au terminat operațiunile de revizuire a preselor, teascurilor și mașinilor (de scos codițe, calibrat și scos sîmburi), au fost condiționate peste 500 butoaie pentru depozitarea sucului și vișine. De asemenea, s-au pregătit cele 48 de baterii necesare conservării pulpelor de vișine și cireșe (capacitate de 384 tone) terminindu-se în același timp noul cazan de opărit butoaie. Lucrări de sezon in vie frPlauge și 23 DE FILE DIN CARTEA VALORIFICĂRII SUPERIOARE A MASEI LEMNOASE Dincolo de castanii care tronează la Intrare, se află mai multe fabrici aliniate intr-o ordine hotărîtă de oamenii care selectează esențele și structura sutelor de mii de trunchiuri aflate in depozit. întrebarea pe care am adresat-o unuia dintre ingineri și anume, lui Ghiță Bolovan s-a referit tocmai la diversitatea de prelucrări și la ceea ce se obține. Curiozitatea 11 va face pe oricare vizitator să colinde Combinatul pentru prelucrarea lemnului din Gugești, o zi n-ar fi Îndeajuns, deoarece In Hecate „linie“ de prelucrare te vezi cucerit de modul in care lemnul devine placaj efectiv, turnire estetice, cherestea de foioase, parchete, lăzi pentru ambalaj, margini foioase, ambalaje placaj, panel furnire... Aproape toți muncitorii combinatului sunt localnici sau din Împrejurimi. La simțămintul firesc de a se considera mulți dintre aceștia născuți . In vecinătatea fabricii, se adaugă mîndria cea mare de a-i fi adăugat, an de an, spații și utilaje capabile să reducă admirabil efortul fizic. De fapt, demnitatea generală a colectivului așează pe prim plan contribuția la relațiile pe care țara noastră le-a stabilit cu străinătatea. Gugeștii comunică cu 23 de țări și cifra prezentă e doar o coincidență pentru cei 23 de ani pe care-l împlinește de la naționalizare. Să ne reamintim: cind fabrica de atunci, de la 11 iunie 1948, avea doar zece ani de la Înființare, se bizuia pe o producție extrem de modestă de cherestea, furnir și placaj. S-a Început atunci, in 1948, istoria nouă a fabricii, A. S. MILCOVIN (Continuate in pag- a IlI-a) X Ședința Biroului executiv al Consiliului județean al Frontului Unității Socialiste In ziua de 9 iunie a.c., a avut loc ședința Biroului executiv al Consiliului județean Vrancea al Frontului Unității Socialiste. La lucrări a luat parte tovarășul Simion Dobrovici, membru al C.C. al P.C.R. prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului județean Vrancea al Frontului Unității Socialiste. Pe ordinea de zi au figurat discutarea, și aprobarea informării ce urmează a fi prezentată Plenareie Consiliului județean Vrancea al Frontului Unității Socialiste cu privire la realizarea planului cincinal 1966—1970 și a prevederilor planului pe anii 1971—1975, stabilirea unor acțiuni pentru popularizarea și dezbaterea Proiectului de lege privind organizarea și funcționarea controlului obștesc și a Chemării Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. Totodată Biroul executiv a aprobat componența Comisiei județene pentru organizarea și funcționarea controlului obștesc. Biroul executiv a aprobat convocarea Plenarei Consiliului județean Vrancea al Frontului Unității Socialiste pentru luni 14 iunie a.c.. DIN ACTIVITATEA DE LA I.A.S Ritm alert la întreținerea culturilor In cadrul fermelor de cimp din întreprindere, întreținerea culturilor ocupă un loc deosebit de important: buruienilor, afînarea Combaterea solului, cit și aplicarea unor cantități suplimentare de îngrășăminte chimice vor conduce la obținerea în acest an a unor producții bune. Utilizarea la întreaga capacitate a tractoarelor și mașinilor agricole din dotare a dat posibilitatea ca cele 3 757 hectare cultivate cu porumb să fiem prășite a treia oară. Și întreținerea manuală este avansată. A doua prașilă s-a aplicat în proporție de 70 la sută. La fermele conduse de inginerii Constantin Soare și Dan Nicolescu, această lucrare s-a aplicat în totalitate. Pe solele cu floarea-soarelui de 400 hectare, s-au executat trei prașile mecanice și două manuale, iar la sola, tot pe 400 hectare, unde cultura este erbicidată pe rînd în totalitate, mecanizatorii au aplicat două lucrări de întreținere. La lucernă se așteaptă a doua coasă Pentru o cît mai bună furajare a animalelor, suprafețele cultivate cu lucerna au ajuns în acest an la 765 hectare. Pe aceste terenuri, prima coasă a fost terminată de mult, asigurînd o producție de 12 tone de masă verde la hectar. Cea mai LUCRĂTORILOR FOCȘANI mare parte din furajele obținute au fost depozitate pentru fîn și însilozate. Deoarece se preconizează ca în anul următor să se administreze efectivelor cantități sporite de lucernă, a fost creat un lot semincer de 100 hectare. Sămînța obținută va da posibilitatea ca pentru fiecare cap de taurine vită mare să se asigure o suprafață de 0,3 hectare. Pregătiri pentru seceriș Paralel cu executarea lucrărilor de întreținere a culturilor prășitoare, mecanizatorii lucrează de zor și la punerea la punct a tuturor mașinilor agricole care concură la strîngerea producției de cereale păioase. Pînă acum, toate 33 piese pentru balotat paie sunt revizuite și puse în perfectă stare de funcționare, la fel ca și cele 8 combine de mare capacitate. Din numărul de 49 de combine CA și C3 mecanizatorii au reparat pînă acum 43, restul sunt în lucru. Există posibilitatea ca pînă la primul semnal al secerișului la toate să fie făcută proba cu semințe existind o garanție sigură a calității reparațiilor. Fiind întrebat de ce a luat mită de la un gestionar care delapidase o însemnată sumă de bani, un revizor contabil din cadrul cooperației de consum, Ion Ariton, a răspuns astfel: „ N-aveam încotro. El, gestionarul, ce-i descoperisem după m-a obligat. Ea m-a lipsit, amenințat. Așa că a treibuit să iau banii. Fără voia mea... Doar ca să evit consecințele și primejdia care mă pîndea. Și-apoi, am vrut să am o dovadă că a vrut să mă mituiască! Trecînd „ peste aceste prime afirmații, care sunt mai mult»de domeniul elucubrațiilor i grotești, d.șcit motive în sensul dorit Revizorul incorect, angajat să restabilească prestigiul unității de revizorul cu pricina, spicuim cîteva dintre faptele pe care dumnealui a evitat să ni le spună. Cu cîteva luni în urmă, primește o delegație ca să efectueze inventarierea la magazinul alimentar din Suraia (aparținînd de cooperativa de consum „Unirea" din Focșani), gestionat de Nicolae Ciubotaru. Locuiește la gestionar acasă, tot aici servește și masa. (Prin urmare își creează o primă obligație morală față de acesta), începe revizia, la sfirșitul căreia constată o lipsă de 13 000 lei. (O fraudă care, în cursul altor verificări avea să fie evaluată la 19 300, ceea ce ne îndeamnă să ne întrebăm: unde o fi fost mult lăudata competență și capacitate a acestui revizor, de care s-a vorbit — după cum veți vedea mai încolo —cu, și mai multă insistență după „isprava" de la Suraia). — Ei, ce facem, ai o lipsă în gestiune de 13 000 lei. Aici e caz de pușcărie, i-a zis revizorul gestionarului delapidator. — Să știți că eu nu sunt chiar așa de vinovat. Cred că m-a înșelat merceologul. Dar se poate aranja... Și... s-a aranjat. După o „tehnică" binecunoscută: întocmirea unor situații de inventariere fictive. Revizorul și-a primit, bineînțeles, partea: T 000 lei sumă pe care delapidatorul a sustras-o din încasări și în care a fost inclusă și „contravaloarea“ unui alt serviciu:" trecerea fișelor fictive pe dinaintea celuilalt membru al comisiei de inventariere, spre semnare, pretextel că acestea ar fi fost uitate pe undeva și găsite în acel moment. — Nu i-am dat nici un ban, deși... El i-a luat. Erau pe masă, pretinde acum gestionarul. Revizorul pleacă spre Focșani, li apăsau unele gînduri sumbre. La urma urmei, o pagubă, chiar dacă e acoperită în cursul unei revizii, cu siguranță că, la un an' control' exigent, va fi depistată. Motiv pentru care, acesta a împărtășit temerile sale unui salariat din cadrul U.J.C.C., iar acesta denunță, imediat fapta. Evoluția evenimentelor consemnate pînă aici, es- Mircea LAZAR (Conf. In pag. a IlI-a) Vizita delegației de partid și guvernamentale române, condusă de tovarășul MANU CEAUȘESCU, in R.P.D. Coreeană Vizita protocolară ia tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU Tovarășul Kim Ir Sen, secretar general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, președintele Cabinetului de Miniștri, împreună cu soția sa, Kim Lăngu, a făcut joi o vizită protocolară tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, și soției sale, Elena Ceaușescu. Iar La întrevedere, care s-a desfășuîntr-o atmosferă cordială, au luat parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Dumitru Joi dimineața, a avut loc solemnitatea acordării unor înalte distincții române și coreene. Tovarășul Kim Ir Sen a înmînat tovarășului Nicolae Ceaușescu, soției sale, Elena Ceaușescu, și tovarășului Ion Gheorghe Maurer ordiPopa, Ion Iliescu, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, și Aurel Mămășan, ambasadorul român la Phenian. Din partea coreeană, au fost prezenți tovarășii Toi En Ghen, Kim Ir, Pak Sen Cer, O Jing, membri ai Comitetului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, Zăng Zun Thek, Yang Hyong Sop, membri supleanți ai Comitetului Politic, Hă Dam, ministrul afacerilor externe, Kang Iăng Săp, ambasadorul R.P.D. Coreene la București, și alte persoane oficiale. nul „Drapelul Republicii“ — clasa I. Prezidiul Adunării Populare Supreme a conferit ordinul „Drapelul Republicii" clasa a II-a, membrilor delegației de partid și guvernamentale române. în cadrul aceleiași solemnități, tovarășul Nicolae Ceaușescu a înmînat tovarășului Kim Ir Sen, soției sale, Kim Săng E, tovarășului Țoian Ghen, membru al Comitetului Politic, secretar al G.G. al Partidului Muncii din Coreea, președintele prezidiului Adunării Populare Supreme, și tovarășului Kim Ir, membru al Comitetului Politic al C.G. al Partidului Muncii din Coreea, primvicepreședinte al Cabinetului de Miniștri, ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I. Prin decret al Consiliului de Stat s-au conferit, de asemenea, ordinele „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa a II-a și „23 August“ clasa a II-a unor tovarăși din conducerea de partid și de stat a R.P.D. Coreene. Conferirea acestor înalte distincții române și coreene, cu prilejul vizitei oficiale în R.P.D. Coreeană a delegației de partid și guvernamentale a țării noastre, reprezintă o expresie grăitoare a legăturilor trainice de prietenie și colaborare statornicite între cele două partide și țări, a sentimentelor de stimă și solidaritate internaționalistă pe care le nutresc reciproc popoarele român și coreean. Solemnitatea unor decorări Convorbiri oficiale româno-coreene Joi 10 iunie, au început convorbirile oficiale între delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, și delegația de partid și guvernamentală a Republicii Populare Democrate Coreene, condusă de tovarășul Kim Ir Sen, secretar general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, președintele Cabinetului de Miniștri. La convorbiri au participat membrii delegației române : Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R., primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C. C. al P. C. R., George Macovescu, membru al C. G. al P. G. R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Mămnășan, ambasadorul României în R.P.D. Coreeană, precum și Ștefan Andrei, membru supleant al P.C. al P.C.R., prim-adjunct de șef de secție la C.C. (Continuare în pagina a IV-a) • Vedere din Adjuts flash TURISTIC Sporirea traficului fluvial A intrat în vigoare noul oraș Navrom pentru cursele de pasageri, care va avea o valabilitate pînă la sfîrșitul lunii mai din anul 1972. Față de precedentele grafice de circulație s-a realizat o sporire a traficului fluvial de călătorie, prin înființarea de noi curse, precum și o mai bună concordanță cu orele de plecare și sosire ale trenurilor, autobuzelor și avioanelor. Pe toate brațele Deltei Dunării — Chilia, Sulina și Sf. Gheorghe — s-au introdus nave rapide, fapt care contribuie la reducerea timpului de parcurs cu circa 3—4 ore. Navele au început să circule pe Dunăre între Brăila — Piatra Frecăței, Orșova Nouă — Moldova Veche și Turnu Severin — Gruia. Pentru actualul sezon estival, departamentul transporturilor auto, navale și aeriene, în colaborare cu Ministerul Turismului, a prevăzut un număr sporit de vase mici pentru excursii pe canalele Deltei. Motonavele „Carpați“ și „Oltenița", vor întreprinde noi croaziere pe ruta Hîrșova — Giurgiu — Turnu Severin — Belgrad — Budapesta și retur. Alte excursii, îndeosebi în zona Sistemului hidroenergetic și de navigație „Porțile de Fier" vor fi efectuate la bordul noii nave „Mehedinți“. Locuri de odihnă pe litoral După cum sîntem informați, Agenția județeană de turism Vrancea a pus în vînzare locuri la odihnă pe litoral, pentru perioada 24 iunie — 31 august. Acestea sînt repartizate in stațiunile Eforie-Nord și Sud, cu cazare la particulari. Costul biletelor pentru 2 persoane este pentru Eforie- Nord 1 815 lei și pentru Eforie- Sud 1 406 lei. Tot pentru litoral, a pus în vînzare bilete de odihnă și Biroul de turism pentru tineret, din cadrul Comitetului județean U.T.C.. Stațiunile de odihnă care pot fi solicitate sunt: Mamaia, Eforie-Nord, Eforie- Sud, Jupiter, Saturn, Mangalia. Excursii la sfîrșit de săptâmînă Agenția județeană de turism organizează, la sfîrșit de săptămînă, excursii pe itinerariile Valea Prahovei, Poiana Brașov, Oituz. Se asigură transport, masă și cazare. Costul execursiei: 168 lei de persoană. k TIMPUL PROBABIL Astăzi, vremea se menține călduroasă cu cerul variabil mai mult senin dimineața. Vîntul va sufla în general slab. Temperatura minimă va oscila între 15 și 18 grade iar maxima între 26 și 29 grade Celsius. Pentru următoarele ,3 zile, Vremea va fi în general călduroasă mai ales în prima parte a intervalului. Cer variabil. Vor cădea ploi de scurtă durată. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit. Temperatura minimă va oscila între 12 și 16 grade iar maxima între 24 și 27 grade Celsius. VERNISAJ Aseară, a avut loc vernisajul expoziției personale a pictorului focșănean Dumitru Popa în holul Bibliotecii, expoziție deschisă sub egida Filialei Galați a fondului plastic și a Comitetului județean Vrancea pentru cultură și artă. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de Victor Renea, președintele Comitetului municipal pentru cultură și artă. I Adresantul necunoscut. „S-a întîmplat unui ploieștean să trimită rudei sale la Focșani, o carte poștală ilustrată. I-a venit, omului „cartea" înapoi cu mențiunea : „ Adresantul necunoscut“. Exact ca în pie-sa lui Caragiale. ■ — Să ne fi făcut Sandu vreo farsă, dîndu.ne altă adresă. A se mira expeditorul, adresîndu-se soției. Dar scrie negru pe 1 alb , blocul G. Și-a pornit-o într-acolo cu mașina. Adică spre Focșani. A cutreierat tot cartierul gării. A luat blocurile la rînd. De la A la M. Toate H-urile, toate Z-urile, toate M-urile și N-urile. S-a sucit de vreo trei-patru ori prin jurul centralei termice nr. 2. A călcat peste brazde. Adică pe-acolo nu-s brazde. Chiar s-a și mirat ploieșteanul, de ce n-ar fi ! A întrebat la blocul 6, acela frumos cu dungi roșii. ■ — Nu știți de-un Alexadru Filote ? — Nu stă nici un Alexandru Filote în blocul ăsta, i s-a răspuns. Și-a tocit omul pingelele căutînd, holbînd ochii la tăblițele pe care, ca să distingi denumirea blocului, trebuie să te uiți cu lupa, să știi, neapărat algebră superioară. Și se întreba: „De ce n-or fi numerotate blocurile mai simplu, mai citeț, să te distingi din stradă, de la o sută de pași, să nu te cauți cu luminarea ?" Chiar ne punem și noi aceeași întrebare. Doar s-a mai scris un ziar despre acest inconvenient ? ^ . Emil STANCIU Jt1