Milcovul, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 608-686)
1971-07-24 / nr. 628
sscs ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL PCJL ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL’ IV NR. 628 SÎMBATA 24 IULIE 1971 4 pagini — 30 bani Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU rostită la intilnirea cu activul de din județul Constanța Stimat! tovarăși. Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, precum și celor 60.000 de comuniști ai organizației județene, tuturor locuitorilor municipiului și județului Constanța, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a guvernului României socialiste. (Aplauze puternice), în aceste zile, am vizitat unele unități din județul și municipiul Constanța,atît în industrie cît și în agricultură. (Cunosc, de altfel, mai de mult județul Constanța — încă din anii imediat următori eliberării' țării,precum și din anii mai apropiați' — și pot sa' apreciez marile realizări, transformările adînci care au avut loc aici, atît în industrie și agricultură, cît și în domeniul științei, învățămîntului și culturii, în ridicarea bunăstării oamenilor muncii. Astăzi, Constanța este un puternic centru industrial al patriei, iar în curînd va deveni și orașul cu cel mai important șantier naval al României. Sper că atît organizațiile de partid de la șantierul naval, cît și organizațiile municipiului și Comitetul județean vor acționa în așa fel incit programul de dezvoltare a șantierelor navale din Constanța să se realizeze cel puțin la termenele planificate,, dacă nu , chiar ceva mai devreme. (Aplauze puternice). Constanța a fost prima regiune în care s-a terminat cooperativizarea agriculturii. (Vii aplauze). Sunt de atunci 14 ani. Am vizitat acum cîteva zile unele cooperative, o întreprindere de stat, o stațiune agricolă de cercetare și, am putut constata cu satisfacție succesele remarcabile obținute în domeniul agriculturii — atît în ce privește recoltele la producția vegetală, rezultatele în zootehnie, cît și în mecanizarea lucrărilor agricole , pot spune că astăzi județul Constanța se numără printre județele fruntașe în agricultura din România. (Aplauze puternice). Realizările obținute în județul Constanța în dezvoltarea industriei, agriculturii și în celelalte domenii de activitate fac parte integrantă din mărețele victorii obținute de poporul român în făurirea societății socialiste, în transformarea României într-o țară cu o industrie dezvoltată, cu o agricultură în plin progres, cu o știință și cultură socialistă înaintată. (Vii aplauze). înfăptuirile din județul dumneavoastră vorbesc de munca depusă de comuniști, de organizațiile de partid, de Comitetul județean de partid, de toți oamenii muncii, în frunte cu muncitorii. La fel ca întreaga noastră clasă muncitoare, ca întregul nostru popor, ei traduc în viață neabătut politica Partidului Comunist Român, ce corespunde intereselor vitale ale națiunii noastre socialiste. (Aplauze puternice). Aveți, fără îndoială, realizări și în ridicarea nivelului de viață. Tovarășul Vîlcu s-a referit aici la condițiile de trai tot mai bine create oamenilor muncii din județul Constanța. Dacă privim ce s-a construit și se construiește în municipiul și în județul dumneavoastră, putem afirma că Constanța ilustrează în mod grăitor transformările înnoitoare și succesele pe care le obținem în toată țară. Nu există astăzi județ, oraș sau sat al patriei noastre, unde să nu se simtă pulsul viu al activității constructive — în industrie, în agricultură, în celelalte domenii ale vieții sociale, unde să nu se reliefeze cu putere preocupările partidului și statului pentru creșterea bunăstării poporului. Viața demonstrează că tot ceea ce întreprinde partidul nostru, întreaga sa politică, întreaga sa activitate sunt închinate omului, făuririi fericirii lui. (Aplauze puternice). Aș dori să adresez, cu acest prilej, călduroase felicitări comuniștilor, muncitorilor, țăranilor, intelectualilor, tuturor locuitorilor din municipiul și județul Constanța pentru felul cum au realizat sarcinile cincinalului care a trecut, pentru rezultatele obținute în primele 6 luni ale noului cincinal. (Aplauze prelungite). Cunoașteți programul de dezvoltare a României în anii 1971-1975. Județului Constanța îi revin sarcini mari; în acest cincinal, în județul dumneavoastră se prevede un program de investiții de peste 20 miliarde lei, din care un volum important reprezintă dezvoltarea portului și a șantierului naval. Dezvoltarea în domeniul naval va crește mult față de prevederile inițiale ale cincinalului. Șantierul naval din Constanța are sarcina ca pînă în 1975 să construiască nave de 60.000 tone și, în același timp, să înceapă construirea unui vas de 150.000 tone. Acestea sunt sarcini mărețe, de înaltă răspundere, a căror îndeplinire presupune luarea tuturor măsurilor și eforturi susținute din partea organizației de partid județene și municipiului Constanța, din partea a comuniștilor de la șantierul naval, a conducerii administrative, a specialiștilor, a tuturor oamenilor muncii. Nu mai vorbesc de sarcinile deosebite ce revin Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini; el are obligația de a lua toate măsurile ca oamenii muncii, colectivul șantierului naval să poată îndeplini în cele mai bune condiții marile obiective cuprinse în noul cincinal. Sîntem convinși că județul Constanța va realiza în întregime sarcinile ce-i revin în domeniul industriei, că muncitorii, tehnicienii și inginerii nu vor precupeți nici un efort pentru a îndeplini și depăși programul ce le stă în față. Se doresc tuturor succes deplin în activitatea lor (Aplauze puternice). în agricultură, județul Constanța are, de asemenea, de îndeplinit un program vast Suprafețele irigate vor fi aici cele mai mari din țară . Constanța va continua, deci, și acum, după cooperativizare, să ocupe locul I în preocupările pentru dezvoltarea agriculturii. Sîntem convinși că țărănimea cooperatistă, muncitorii din agricultură, specialiștii, organizația de partid a județului, vor munci în așa fel încît să ocupe locul I și la producția pe hectar și la producția animalieră. După cite ștm, Vîlcu și-a luat angajament va obține ncum acesta V hi județ, pe terenurile irigate, o producție de 12.000 kg porumb la hectar. Am vizitat unele locuri unde s-au obținut anul trecut, peste 10.000 kg la hectar și cu acest prilej tovarășii m-au asigurat că, anul acesta, vor obține 12.000 kg. Desigur, e vorba de anumite suprafețe de sute sau, poate, de mii de hectare. Județul Constanța va avea, însă, la sfîrșitul hincrialului peste 250.000 de hectare irigate și va trebui să obțină asemenea producții nu pe cîteva mii, ci pe zeci și zeci de mii de hectare cultivate cu porumb. Chiar dacă nu anul acesta, dar aș dori să reali * ■ zăm asemenea producții, pe mari suprafețe, pînă la sfirșitul cincinalului. Cred că sînt condiții pentru aceasta și trebuie luate toate măsurile ca de pe terenurile irigate să obținem producții tot mai mari, să obținem cite două culturi, iar la legume- chiar trei culturi. Aceasta este singura cale de a face ca agricultura să aducă o contribuție tot mai puternică la dezvoltarea societății noastre socialiste, la ridicarea bunăstării poporului. Urez tuturor lucrătorilor din agricultură, organizației de partid din județul Constanța succese tot mai mari în realizarea acestor sarcini de cinste. (Aplauze puternice). Sunt justificate preocupările de care s-a vorbit aici privind pregătirea cadrelor, precum și, în general, privind ridicarea nivelului de cunoștințe, de cultură al tuturor oamenilor muncii. Fără îndoială, dezvoltarea în următorii ani, într-un ritm rapid, a marinei noastre comerciale necesită măsuri de pregătire a cadrelor — atit a marinarilor, cît și a cadrelor de comandă, a ofițerilor de marină. Probabil că va trebui, într-adevăr, să revenim asupra măsurii privind concentrarea într-un singur loc a școlilor de marină. Pregătirea marinarilor și a ofițerilor pentru marina comercială impune cunoștințe vaste, din multe puncte de vedere superioare celor ce se predau în actuala formă de organizare. Va trebui să rezolvăm rapid această problemă. Desigur probleme de pregătire cadrelor se pun și în alte sectoare. a Cunoașteți preocupările conducerii de partid și de stat privind pregătirea cadrelor de conducere f pentru ‘ toate sectoarírle de f'activitate,' programul de recalificare și reciclare a cadrelor, valabil și pentru industrie, și pentru agricultură, și pentru comerț. Fără îndoială că și turismul se încadrează în programul de reciclare și pregătire a cadrelor. Vom adopta în acest sens acele forme care și pe plan mondial se dovedesc eficace și care corespund cel mai bine necesităților dezvoltării activității noastre în diferite domenii. Ceea ce trebuie să ne preocupe este ca, indiferent de formele pe care le vom adopta, indiferent de locul unde vor funcționa diferite cursuri sau școli. (Continuare în pag. a III-a) partid Pentru înfrumusețarea satului In cadrul acțiunilor pentru înfrumusețarea comunei, locuitorii din Păunești muncesc cu multă tragere de inimă, pentru ca locurile natale să fie cît mai frumoase. Astfel, de curînd a fost terminat un mic parc situat în apropierea primăriei, la care 150 de locuitori au făcut 1 200 de muncă patriotică. De asemenea, 100 de oameni au făcut peste 500 de oe muncă patriotică pentru dlasarea șanțurilor pe șoseaua Păunești- Viișoara. Bilanț fructuos Creșterea nivelului de viață al oamenilor muncii din județul nostru este evidențiată și de cifrele consemnate la C.C.E. produse industriale. Prin magazinele din rețeaua organizației au fost vîndute cetățenilor județului nostru, în primul semestru al anului in curs, 760 radiouri, 515 televizoare, 457 frigidere, 305 mașini de spălat rufe și alte obiecte electrice de uz casnic și de folosință îndelungată (aspiratoare, mașini de cusut.). Ochiul magic # MEMENTO Dupiu scurtă stopare datorată timpului nefavorabil Din nou, cu toate forțele la recoltatul griului! Precipitațiile căzute în ultimele zile, abundente în unele părți ale județului, au dus la o scurtă stagnare în recoltarea griului, însă, imediat ce vremea s-a îmbunătățit, permițînd mai întîi Intrarea. în plan a secerătorilor;șși. apoi, după'Zvîntarea'terenului, a combinelor și preselor.de b.ajotat paie, lucrarea a fost reluată recoltîndu-se în cursul hectare. 'Zilel-de- joi > peste' 1 200 de_ ■ • Dimențiune specială, merită harnicii cooperatori, din Vulturu unde, echipele v.de, secerători și, pe anumite porțiuni, combinele, au strîns în ziua amintită recolta de pe 140 de hectare. Responsabilitatea de care dau dovadă cooperatorii din Vulturu la adunatul la timp și,fără pierderi al recoltei, este demn de toată lauda. Cu rezultate la fel de meritorii se înscriu și alte unități , ca Tănăsoaia, unde joi s-au recoltat 72 de hectare, Hingulești, 62 de hectare, Prisecani și Rîmniceni, 50 de hectare, Maluri, Gologanu,Nănești,și Țifești, cite 40 de hectare, etc. f Iar dacă în cadrul unui raid seminal'am anumite deficiențe legate de buna organizare a muncii la cooperativele agricole Milcovul și Suraia, ' iată că ele sunt pe cale de a fi înlăturate. Dovada o constituie bunele rezultate obținute în cursul zilei de 22 iulie."Astfel, la Milcovul au fost recoltate în această zi 44 de hectare iar la Suraia 50 de hectare, specialiștii avînd o contribuție însemnată la înregistrarea acestor succese. Dintre consiliile intercooperatiste, în frunte se situează cel din Ciorăști, unde, datorită eforturilor depuse, recolta a fost strînsă pe 58,4 la sută din suprafață. Urmează în ordine consiliul intercooperatist Nănești, 49 la sută Tănăsoaia, 47,9 la sută Sihlea, 4,15 la sută, rezultate mai slabe la această lucrare existînd în cadrul consiliilor intercooperatiste din Cîmpineanca, Adjud, Odobești și Panciu. Pe total județ, pînă în seara zilei de 22 iulie a.c. fuseseră recoltate în cooperativele agricole 11510 hectare reprezentînd 47,4 la sută din suprafață,iar în întreprinderile agricole de stat 1927 de hectare, adică 38,4 la sută din totalul sotelor cultivate cu grîu. Dacă în zilele care urmează recoltarea arîului trebuie impulsionată pentru ca secerișul să se încheie în cel mai scurt timp, aceeași atenție va trebui acordată și balotării paielor lucrarea fiind mult rămasă în urmă. Aici procentul de realizare este doar de 16,8 la sută, paiele fiind adunate de pe numai 4 500 hectare. Față de importanța pe care paiele o au în hrana animalelor, ele trebuie adunate și transportate în cel mai scurt timp în parcul de furaje. Specialiștii, conducerile unităților, mecanizatorii, vor lua toate măsurile pentru folosirea la întreaga capacitate a balotierelor. Echiparea lor cu sănii, face ca transportul la marginea tarlalelor să se facă cu multă ușurință, pe terenul eliberat putind începe astfel imediat arăturile și pregătirea patului germinativ pentru cea de a doua cultură. Față de importanța pe care o dă culturile duble, încorporarea lor sub brazdă ar fi trebuit să fie la această dată destul de avansată. Dar, cu toate că există peste 4 500 hectare eliberate pe care s-ar fi putut executa în bune condițiuni însămînțarea acestor culturi, pînă în prezent, în cooperativele agricole lucrarea a fost executată pe 2 277 hectare, adică pe 15,1 din suprafață. Se impune deci ca în perioada imediat următoare însămînțarea culturilor duble să fie urgentată, mai ales că arăturile și pregătirea terenului pot fi executate din zori și pînă seara tîrziu, creîndu-se astfel posibilitatea semănătorilor să lucreze la întreaga lor capacitate de lucru. Executarea tuturor lucrărilor în flux continuu, folosirea fiecărei ore bune de lucru, a întregii capacități a combinelor, preselor de balotat pare și a tuturor celorlalte utilaje, va permite înregistrarea unui ritm susținut cît și sporirea vitezei de lucru. în plus, vor trebui folosite peste tot la recoltarea griului echipele de secerători, treieratul urmînd să se facă staționar cu combinele. Faptul că pînă acum peste 3 500 de hectare au fost recoltate manual, indică importanța ce s-a dat de către unități strîngerii cu toate eforturile a recoltei. Urmează ca, o dată cu îmbunătățirea continuă a timpului, prin larga participare a tuturor forțelor manuale și mecanice, să consemnăm în zilele următoare rezultate superioare la toate lucrările de sezon. Emil GONCIU PINA CÂND VOR DĂINUI Străzile nereparate și „hârtoapele“ organizatorice ale I. G. C. L. ? Se poate afirma, fără exagerare, că în ultimul timp aspectul rețelei stradale din municipiul nostru a înregistrat în bine, substanțiale modificări. Principalele artere de circulație au îmbrăcat haina bitumului, altele au fost nivelate, amenajate pentru circulația în bune condițiuni. Nu-i mai puțin adevărat că sunt încă străzi în Focșani care constituie subiectul unor sesizări și reclamații ale cetățenilor, cel mai adesea întemeiate.. Cu intenția de a ne informa pentru a răspunde sesizărilor cetățenilor cît și a cunoaște propunerile de activitate a Serviciului gospodărie comunală și locative din cadrul Consiliului popular municipal, ne-am adresat șefului secției, tovarășului inginer Spiridon Văleanu. Discuția, în latura ei enunțiativă, ne-a edificat asupra planului de activitate pe anul în curs : un număr de 53 de străzi pe care se vor executa reparații de trotuare, de pavaje, îmbrăcăminți asfaltice , dar ea a relevat și o serie de deficiențe, care vor trebui să constituie motivul unei serioase analize din partea organelor de resort. La începutul fiecărui an, Consiliul popular municipal aprobă planul de activitate al secției mai sus menționate, plan stabilit în funcție de necesități, de constatările de pe teren, în funcție de urgența de intervenție. O caracteristică a acestui plan o constituie elasticitatea, care permite folosirea unei părți din fondurile alocate pentru reparații în diverse scopuri neprevăzute, intervenții imediate. Numai că, în accepțiunea unor factori direct răspunzători de această activitate, elasticitatea a ajuns să fie... întinsă la maximum, lucrările prevăzute în plan rămînînd doar pe hîrtie, o parte a fondurilor alocate fiind absorbite de unele care nu necesită o execuție urgentă. Este cazul străzilor Agriculturii, V.I. Lenin, Panduri, pe care, deși n-au fost prinse în planul de execuție pentru anul în curs, s-au efectuat îmbrăcăminți asfaltice, sau se execută trotuare. Dacă în cazul străzii Panduri era necesară execuția unui trotuar, nu același lucru se poate spu Mihai CABEL (Continuare în pag. a II-a) Printre acțiunile ce se conturează în chip particular în cadrul acestei ediții a festivalului, un loc aparte îl ocupă constituirea muzeului etnografic sătesc, din Paltin, a cărui deschidere va avea loc luni 26 iulie an. Ideea organizării unei astfel de instituții culturale reprezintă, am putea afirma, un simbol și un omagiu deopotrivă, adus acestor locuri, oamenilor — păstrătorii de veacuri a unei bogate, interesante și străvechi culturi populare, înființat din inițiativa organelor de partid și de stat locale. Agenda „Festivalului folclorului vrîncean“ cu ajutorul intelectualilor comunei, muzeul oglindește în chip fericit și semnificativ această bogată tradiție de artă populară. Amenajat într-un local corespunzător, cele cinci camere ale muzeului sunt o cronică vie a obiceiurilor, portului popular, îndeletnicirilor, artei prelucrării lemnului, țesăturilor. Această colecție inițială va fi îmbogățită pe parcursul existenței muzeului prin noi achiziții, care vor completa patrimoniul expozițiilor. După muzeul școlar din Medra-Vulcăneasa, care a luat ființă datorită pasiunii învățătorului Gegea, muzeul etnografic sătesc din Paltin reprezintă cel mai autentic și mai emoționant gest de cinstire și punere în valoare a bogatului tezaur de artă populară a Țării Vrancei. Datorită pieselor muzeale pe care le conține această nouă vie culturală, își înscrie institunumele pe stema de aur a Țării Mioriței. Ea va însemna atît un punct de atracție pentru turiști cît și un fond reprezentativ de cercetare multilaterală a fenomenului spiritual popular din județul nostru. Florin MOSCALU Urmărirea măsurilor din planul M.T.O. este facultativă? Planul de măsuri tehnico-organizatorice, constituie un capitol important al planului tehnic, industrial și financiar al întreprinderii. Această secțiune a planului reprezintă un sistem de măsuri pentru perfecționarea organizării procesului de producție, a tehnologiei de fabricație a produselor, pentru îmbunătățirea organizării muncii, pentru folosirea mai rațională și mai deplină a fondurilor fixe și a mijloacelor circulante ale Întreprinderii. Totodată, el reprezintă un plan complex de folosire a rezervelor inione ale producției ..4es^..copurile datorită inițiativei creatoare a muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor întreprinderii. Aplicarea în practică a măsurilor prevăzute în acest plan, permite să se mărească producția și să se îmbunătățească calitatea ei, să se sporească productivitatea muncii și să se reducă prețul de cost al produselor ceea ce duce la creșterea rentabilității întreprinderii. în același timp, planul de măsuri tehnico-organizatorice are în vedere îndeplinirea în mod ritmic a tuturor indicatorilor planului, respectarea pe această cale a obligațiilor contractuale ale întreprinderii, și prin urmare, asigurarea îndeplinirii ritmice a planului de stat și de către celelalte întreprinderi din economia națională cu care întreprinderea în cauză este legată prin nenumăratele aspecte ale activității sale. După elaborarea planului de măsuri tehnico-organizatorice și defalcarea lui pe secții, ateliere, brigăzi și locuri de muncă, deosebit de important — devine urmărirea sistematică și controlul îndeplinirii acestora in conformitate cu prevederile înscrise în planul respectiv. Din acest punct de vedere să vedem cum s-a realizat această cerință la unitățile industriale din județul nostru. Pe cele 6 luni ale anului în curs, din totalul de 46 obiective cu o eficiență economică antecalculată de 1 026 000 lei, prinse în plan de C.E.I.L. Focșani, nu se realizează 9 obiective, dintre care unele de o deosebită importanță pentru optimizarea procesului de producție. Amintim în acest sens: paletizarea transportului de butoaie pentru clei și lacuri la secția de mobilă, organizarea la Ojdula și Dumitrești de coloane auto în vederea asigurării transportului de masă lemnoasă din bazinele Rm. Sărat și Putna. Este îndeobște cunoscut că întocmirea acestor măsuri sunt urmarea analizei temeinice, realiste a situației din fiecare unitate, a propunerilor reieșite din adunările generale ale salariaților, pentru continua îmbunătățire a activității productive. Or, ni se pare curios faptul că urmărirea și aplicarea acestora se face sporadic, cu toate că vizează direct activitatea unităților. Considerăm că aceasta este determinată și de faptul că în cadrul combinatului nu este însărcinat un organ anume care să urmărească și să răspundă direct de această problemă: din această cauză și controlul realizării acestor obiective de către organele de resort din afara unității a fost mult îngreuiat. O situație similară se întîlnește și la Fabrica de confecții unde au rămas nerealizate la finele semestrului , un număr de 3 obiective dintre amintim : mecanizarea operației care de numerotat semifabricate croite, care s-ar fi concretizat într-un spor al producției globale de peste 350 000 lei și studiul privind centralizarea operațiunilor de executat cheițe și butoniere, cu un spor anual de 101 000 lei. Față de această stare de lucruri se impune luarea unor măsuri imediate din partea comitetelor de direcție ale unităților vizate, care să conducă la realizarea integrală a planului de măsuîr Țelîrtiro-organizatorice știut fiind faptul că realizarea planurilor întreprinderilor — ca părți componente ale planului de stat — sînt obligatorii și nu facultative. Cu atît mai mult se impune acest lucru cu cît în această perioadă ne aflăm în plină desfășurare a adunărilor generale ale salariaților din întreprinderile industriale de construcții, transporturi, comerț și prestări de servicii a căror ordine de zi, pe lângă darea de seamă a organului colectiv de conducere cu privire la îndeplinirea sarcinilor de plan, a angajamentelor și a prevederilor din contractul colectiv pe anul 1971, va trebui să cuprindă și prezentarea cifrelor de plan pe anul 1972, și a planului de măsuri tehnico-organizatorice, pentru pregătirea condițiilor de realizare a acestora. In legătură cu aceste planuri M. T. O. care vor fi elaborate în acest scop, este necesar ca măsurile propuse să fie sistematizate pe capitole mari, vizînd sporirea producției și productivității muncii, creșterea calității produselor, reducerea cheltuielilor materiale de producție, pregătirea cadrelor. De modul în care se vor fundamenta măsurile propuse și urmări modul de realizare a acestora, va depinde obținerea rezultatelor scontate. I. ZEHAN, director adjunct sucursala județeană a Băncii Naționale N. LADARU In ateiierul mecanic ELAN TINERESC Brigăzi de elevi aparținînd liceelor teoretice din Focșani, Odobești, Panciu, și Mărășești, mobilizate de organizațiile U.T.C. din școlile respective, au participat, în perimetrul I.A.S.-urilor Panciu, Focșani, Odobești la legalul viitor. în afară de școlile menționate mai sus, la acțiunile de colectare a plantelor medicinale gospodărirea și întreținerea spațiilor verzi, îngrijirea viermilor de mătase, au participat și elevi ai Liceului din Adjud. Elanul tineresc, însuflețirea cu care s-a muncit sînt atribute vrednice de titlul de tînăr comunist. amănuntul cotidian Pe motive de comerț... Un lucrător al Inspectoratului sanitar de stat ne-a arătat deunăzi, un carnet cu amenzi. I-am răsfoit filele. 26 dintre acestea purtau data de 16 iulie 1971. Motivele pentru care au fost acordate sunt diverse. Dar marea majoritate se referă la nerespectarea regulilor igienico-sanitare și de alimentație publică. Iată și o parte dintre eroii care ne-au demonstrat încă o dată cum nu trebuie făcut comerțul: Ion Duca — bufetul „Cerdac", Costel Tudose — restaurantul „Moldova", Romeo Mușat — Hala de carne, Mihai Constantin — patiseria „Ciocîrlia", Vasilica Frunzaru — bufetul din piața orașului Odobești, Ion Spiridon și Valeriu Căldăraru — depozitul alimentar din Adjud. E vară. Produsele alimentare necesită o păstrare mai atentă, trebuie servite curat și civilizat. Feriți, deci, aceste produse de alterare, feriți consumatorul de pericolul îmbolnăvirii, feriți-vă... de amenzi ! Emil STANCIU