Milcovul, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 842-918)
1972-06-24 / nr. 913
A L ANUL V — NR. 913 SIMBATA 24 IUNIE 1972 4 pagini — 30 bani ÎN CINSTEA CONFERINȚEI NAȚIONALE A P.C.R. ȘI A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII OAMENII MUNCII VRÂNCENI ANGAJAȚI PLENAR IN REALIZAREA CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN Comerțul cooperatist își respectă îndatoririle Cititorii au luat cunoștință din coloanele ziarului nostru de munca febrilă ce se desfășoară în toate unitățile industriale și agricole, pe șantiere și în parchetele forestiere, de performanțele realizate în ampla întrecere declanșată între colectivele de muncă, întrecere circumscrisă ideii însuflețitoare ce străbate ca un fir roșu întregul nostru popor — cincinalul înainte de termen. Acum, în apropierea evenimentului politic de o deosebită importanță din viața țării, Conferința Națională a P.C.R., în cinstea Conferinței extraordinare județene de partid, care își desfășoară lucrările astăzi, oamenii muncii din industria și agricultura județului Vrancea se prezintă cu succese de o deosebită importanță, generate de entuziasmul și elanul creator al acestora, de dorința unanimă de a înscrie în cronica întrecerii, realizări pe măsura strădaniei și priceperii lor. SUCCES DEPLIN LUCRĂRILOR CONFERINȚEI EXTRAORDINARE A ORGANIZAȚIEI JUDEȚENE DE PARTID! Pentru lucrătorii cooperației de consum din județul Vrancea ziua în care au raportat cu îndreptățită mîndrie realizarea indicatorilor cuprinși în planul semestrului I al anului 1972, a coincis cu solstițiul de vară. Deci cea mai lungă zi a anului s-a interferat cu o firească strălucire a faptelor consacrate evenimentului care se apropie Conferința Națională a P.C.R. La 21 iunie mai multe localități vrîncene în fruntea cărora se situează Soveja, Valea Sării, Dumbrăveni, Domnești, Milcovul Garoafa, au trăit momentele inausigurale a 15 grădini de vară ,amenajate în cea mai mare parte prin participarea, în orele lor libere, a salariaților unităților comerciale sătești. Toate aceste grădini de vară însumează o valoare de circa jumătate de milion. Ar fi costat, atît, dar multe din lucrările necalificate și chiar unele de zidărie și tîmplărie au fost executate voluntar de meseriașii satelor. O altă veste a avut darul să se adauge festiv la palmaresul construcțiilor , in satul Prisecani al comunei Boghești și în comuna Nistorești și-au primit mult mai devreme cumpărătorii, cele două noi magazine universale. Am purtat ieri un dialog în cadrul unor sectoare, ale U.J.C.G. Vrancea, cu privire la rezultatele dobîndite în întregul semestru al anului. A reieșit că toate unitățile aparținînd cooperației de consum și-au devansat o seamă de indicatori, au depus și depun în continuare, multă vrednicie pentru cîștigarea bătăliei cu timpul, pentru folosirea lui în favoarea — în primul rînd — a cumpărătorilor. Strădaniile s-au finalizat prin îndeplinirea, la 21 iunie a planului pe primul semestru la producția marfă, la export (unde s-a înregistrat și o depășire de 33 la sută) la achiziții etc., astfel Incit toți lucrătorii din comerțul cooperatist vor adăuga, pînă la sfîrșitul lunii, la două dintre capitolele susmenționate un volum valoric de încă 1 200 000 lei, iar la export, procentual va fi atinsă o depășire de aproape 40 la sută. La îndeplinirea și depășirea S. A. (Continuare în pag. a II-a) CERCUL DE CONTROL AL CALITĂȚII CERTIFICA. Nu vom avea nici un refuz! La Adunarea generală a salariaților, din decembrie 1971, comunistul Costică Brînzea, tehnician CTC al secției cherestea din cadrul COMPLEXULUI DE PRELUCRARE A LEMNULUI GUGEȘTI, își lua angajamentul în numele întregului colectiv, ca sectorul de muncă în care activează să nu înregistreze nici un refuz de calitate în cursul anului 1972. De atunci, s-a scurs aproape jumătate de an. O privire retrospectivă „aruncată" în evidențele întreprinderii ne dă certitudinea că angajamentul luat a fost pînă acum îndeplinit, secția cherestea nu a înregistrat nici un refuz de calitate. Acest frumos succes este rezultatul hotărîrii colective de a îmbunătăți simțitor calitatea produselor, prin valorificarea rațională a fiecărui metru cub de buștean, pentru creșterea procentului de cherestea din clase superioare în detrimentul claselor inferioare. Așa se explică faptul că în aprilie a.c. s-a ajuns să se producă 26 la sută cherestea de lag clasa A, față de 5 la sută cît s-a produs în aceeași perioadă a anului trecut. Și în mod deosebit meritul revine energicului cerc de control al calității înființat la începutul acestui an, dar care în ultimul timp și-a intensificat activitatea. înființarea acestui cerc a găsit condiții prielnice în marea întrecere pentru realizarea planului și angajamentelor, în hărnicia și dorința membrilor colectivului de aici, de a munci mai bine. De fapt, în ce constă activitatea acestui cerc și ce metode s-au folosit pentru creșterea calității produselor — iată întrebarea pe care i-am adresat-o lui Costică Brînzea, conducătorul cercului: — „Este vorba de o reuniune benevolă a unui grup de 10 persoane angajate în procesul de producție, care s-au oferit să-și consacre o bună parte din timp, chiar din timpul liber, rezolvării unor probleme de calitate la locul de muncă. Scopul acestei inițiative este a Virgil HUMAILA (Continuare în pag. a II-a) * H cg; „Asta-i pămlnt ca ochiul muntelui. E-o finețe ruptă din ape...” Cuvintele aparțin lui Moș Costache Marian din Garoafa, olarul plin de har, despre care scriam, metaforic, cu ani în urmă, că trăiește-ntr-o floare. Despre el se știe că a participat concursuri la mai multe și festivaluri ale artei amatoare, că muzeele și colecționarii i-au achiziționat o parte dintre cele mai izbutite lucrări, că viața lui înseamnă olăritul: „iei lutul, îl așezi, îl lași să se învîrtă — nu-i așa că pămîntul se învîrte ?... — 1l acoperi cu palmele și îl îndemni să se înalțe. El iese ulcior, cană, toate cele“. Există, însă, un lucru pe care îl cunosc doar ulcioarele lui Moș Costache : Elena Marian colaboratoarea de-o viață, soția cunoscutului meșter, pictează, cu o îndeminare, frumusețe și naivitate plină de farmec, tot ceea ce izvorăște din susurul roții olarului. Toată lumea știe că la Garoafa trăiește cel mai valoros olar din Vrancea. Aproape nimeni nu știe, însă, că păsările acelea care și-au oprit zborul lângă toarta vasului, ca o horă, sunt meseria Elenei Marian, cea care a adăugat artă artei, cu imaginația, timp de aproape patru decenii, necontenit. Așadar vechea metaforă reportericească trebuie modificată : meșterii trăiesc într-o floare. Pentru că ei au același drept la celebritate. Sunt doi artiști, deopotrivă. Poate că o inerție a concepțiilor străvechi s-a transmis : „...Eu sunt bărbatul, eu conduc casa, olăritul, eu, Costache Marian!“. Iar cealaltă ființă, tot atît de artistă și-a supus fruntea cuvintelor : „Tu ești meșterul, tu, olarul! Eu îți evit dlar din păsări, pe ulcioare“. Și, o viață de om, o herghelie de ceramică a impinzit lumea cu numele lui Costache Marian. Elena Marian a știut și ea că „ăsta-i pămînt ca ochiul muntelui. E-o finețe ruptă din ape...“ Că lucrurile stau așa, mărturie este pictura sa ce amintește, uneori, de îngroșarea liniilor porțelanurilor japoneze. Așadar, cînd vom spune de acum Garoafa, să ne gîndim la un olar și un pictor: Elena și Costache Marian... FL. CAMIL OCHIUL MUNTELUI Al patrulea anotimp al școlii, la tabăra Cotești. RECOLTEAZĂ ORZUL, ELIBEREAZĂ TERENUL IN VEDEREA INSAMÎNTARILOR DE CULTURI DUBLE Ieri, la sediul cooperativei agricole din Tătăranu nu am găsit decit un singur om, pe contabilul Dumitru Dinu. De la el am aflat că de cînd a început recoltarea orzului toată lumea este la cîmp. Și președintele, și inginerul șef, contabilul șef, socotitorii sunt de două zile lingă combine, acolo unde prima recoltă de cereale a anului încearcă capacitatea buncărelor, rezistența mașinilor pregătite cu atîtea zile înainte de această mare sărbătoare a secerișului și îmbărbătează privirile celor care, cu răbdare și pricepere, le-au adus in această ultimă fază de producție. Recoltarea celor 40 de hectare cu orz se caracterizează printr-o intensă mobilizare a forțelor manuale și în special mecanice ale acestei cooperative agricole de producție, desprinzîndu-se cu acest prilej unele aspecte specifice campaniei de recoltare a cerealelor păioase. Mai întîi specialiștii unității au delimitat parcelele de cultură de pe care urmează să se obțină sămînța de orz. După cum se observă, grija pentru soarta viitoarei recolte de orz nu se pierde aici în intensitatea și complexitatea unei astfel de lucrări. Pentru că stadiul de coacere al lanurilor de grîu este destul de avansat, conducerea cooperativei agricole din Tătăranu a hotărît ca la recoltarea orzului să se mobilizeze nu mai puțin de 6 combine C1 și C3 și 3 prese mecanice. Motivul ? Se asigură o recoltare rapidă a producției de pe cele 40 hectare și se eliberează operativ terenul de produsul secundar rezultat în vederea însămînțării celei de a doua culturi a anului. Totodată, este și un bun prilej de verificare a unui număr cît mai mare de mașini în plin proces de recoltare, acum cu cîteva zile înainte de întîlnirea cu lanurile îmbelșugate de grîu. De la același interlocutor, am aflat că în această vară se va acorda o atenție sporită mijloacelor de transport al căror aport la buna reușită a campaniei de recoltare este evident. Se urmărește de către factorii de răspundere ai cooperativei agricole amintite capacitatea optimă de încărcare ce, trebuie pusă la dispoziția activităților de pe arie pentru a nu se întîrzia în nici un fel însămînțarea culturilor duble. De altfel, cooperatorii de aici au toate motivele să fie optimiști în realizarea unor producții ridicate de masă verde pentru sectorul zootehnic, peste 15 000 porumb masă verde de la fiecare hectar, de la care an de an obțin rezultate remarcabile. Un debut promițător în campania de recoltare a păioaselor, una dintre cele mai complexe lucrări din agricultură, al cărui succes este pregătit cu atenție și răspundere. N. S. Cultură viguroasă de sfeclă furajeră la I.A.S. Focșani. SPORT CICLISM Duminică la ora 9, se va da startul de la bariera Odobești cicliștilor din municipiul Focșani, în cadrul Spartachiadei sindicale , pe traseul Focșani—Mera și retur. POPICE Sala de popice a asociației sportive Confecția va găzdui întrecerile din cadrul etapei a IlI-a a campionatului de calificare pentru echipele feminine, 4 echipe rămase în cursă din cele 8 și anume : Sîmbătă ora 16: Nicolina Iași — Frigul București Duminică ora 8: Instalatorul București — Dacia Ploiești VOLEI Pe terenul de sport al asociației sportive Voința astăzi sîmbătă, la ora 15 și mîine duminică, la ora 9 au loc întrecerile din cadrul etapei județene a campionatului de calificare masculin. Timpul probabil Astăzi, vremea va fi frumoasă și călduroasă cu cerul mai mult senin. Vîntul va sufla slab pînă la moderat din direcții diferite. Temperaturile în creștere ușoară. Minimele vor fi cuprinse între plus 15 și plus 17 grade Celsius, iar maximele între plus 26 și plus 30 grade Celsius. AGENDA PIONIEREASCA De cîtva timp băncile,școlilor au rămas pustii, iar cărțile și caietele așteaptă cuminți în rafturi primul sunet de clopoțel al întoarcerii elevului la uneltele sale. In schimb, pe copii îi vedem, și-i vom vedea în toată vacanța mare, în excursii, vizite, drumeții, la carnavaluri și serbări. Dar mai ales îi vom vedea antrenați în activități de muncă patriotică, pe loturile școlare, pe șantierele de construcții, la strînsul spicelor, la recoltarea fructelor, a legumelor și plantelor medicinale și de fiecare dată vom rosti despre ei numai cuvinte frumoase. Ceea ce încercăm să redăm și-n rîndurile de față. 0 Pe toată durata vacanței de vară, Școala specială nr. 2 Focșani va organiza la Năruja o tabără permanentă unde, 100 de elevi, îndrumați de profesori și diriginți, își vor petrece cel de-al IV-lea trimestru de școală lingă focul de tabără, învățînd cintece și poezii, organizînd concursuri de orientare turistică și jocuri sportive. • Zilele trecute: un grup de 20 pionieri de la Casa pionierilor Focșani a organizat o interesantă expediție turistică de două zile, pe valea Putnei și pe dealurile Dălhăuților. Prima din cele 7 expediții pionierești ale vacanței și-a luat startul. Echipajul ei? Elevii și pionierii de la Școala generală nr. 4 care și-au ales ca itinerariu al călătoriei lor Munții Vrancei. Vor urma alte expediții (Milcovia, Cutezătorii, 6 Acvila dacă etc.), cu caracter etnografic, zoobotanic, geografic, meteorologic pe valea Zăbalei, Rîmnicului, Putnei și Șușiței. Incepînd de marți Crîngul Petrești a devenit pentru pionierii și școlarii municipiului punctul de atracție al vacanței. Sprijiniți de Consiliul municipal al organizației pionierilor, copiii și-au organizat aici o tabără în corturi denumită de ei „Dumbrava minunată". Primii oaspeți ai „Dumbrăvii" sunt 21 de pionieri de la Școala generală nr. 7. Frumoasele și interesantele acțiuni recreativ-distractive sunt completate de numeroase activități de muncă voluntar-patriotică, de îngrijire a zonelor verzi, curățirea copacilor de omizi, efectuarea lucrărilor pe loturile școlare sau în cadrul cooperativelor agricole de producție, întreținerea viermilor de mătase, acțiuni care au atras numeroși elevi și pionieri de la școlile generale nr. 2, 3 și 10 din Focșani, Cîmpineanca, Petrești, Golești, Mîndrești, Măicănești, Lespezi și Homocea. • Detașamentul clasei II-a de la Școala generală Coada-Tulnici, condus de comandantul instructor Ionel Păvălucă, efectuează, în aceste zile, o frumoasă excursie de cunoaștere a județului. Pînă în prezent, micii excursioniști au parcurs aproape jumătate traseul planificat, vizitînd din în special obiectivele economice și social-culturale din Odobești, Focșani și Mărășești. • Zilele de vacanță adus pe pionieri și școlari sau pe șantierele de construcții din localitățile județului. Astfel, la Bîrsești, Colacu, Suraia și Soveja, numeroși purtători ai cravatelor roșii participă la construirea noilor localuri de școală care vor fi gata pînă la 1 septembrie. Așadar, în afară de excursii, vizite, cîntec și joc, vacanța mare a anului 1972 va însemna pentru elevii și pionierii vrînceni, un timp al confruntării cu maturitatea, al legării slovelor și înțelesurilor fierbinți ale cărților cu sensurile adînci ale muncii. V. B. alogul neglijer de B. LOLA S I