Mişcarea, septembrie 1909 (Anul 1, nr. 1-24)
1909-09-01 / nr. 1
Teatrale. ♦ La 19 Septembrie excelenta Trupă pe Operete de sub conducerea d-lui C. Grigoriu va începe o serie de douăzeci reprezentaţii la Teatrul Naţional. Repertorul este bogat In operete nouă ca: După Divorţ, Iflselle Tost, Povestirile lui Hoffmann, Jackson & Go. etc. ect. care au avut enorme succese vara aceasta la Bucureşti, înscrierile au Inceput la Agenţie «Carmen Sylva» librăria Iliescu, DIVERSE ♦ Moarte. — Locuitorul Constantin a Mftriuţei din comuna Movileni, atins de alienare mintală, a fost Inaintat parchetului spre a fi examinat de medicul legist. ♦ In comunele Buciumi şi Majoriţi, s’a ivit epidemia dezinteriei. Un incendiu a distrus pe moşia Bivolari o mare gireadă de pae, proprietatea arendaşului Costinei. — Mine începe în Bucureşti examenul de capacitate al ofiţerilor de poliţie. Din Iaşi au plecat pentru acest examen subcomisarii : Bobeica, Ghiulea şi Sălceanu. ♦ Rănirea prin imprudenţă a tânărului Anastasiu. — Locuitorul Grigore Zera din comuna Miroslava, ducându-se la vânat prin apropierea satului, a împuşcat prin imprudenţă pe tânărul Emil Anastasiu, fiul d-lui avocat G. C. Anastasiu, rănindu-1 la cap. In stare gravă tânărul Emil Anastasiu a fost internat la spitalul sfântul Spiridon. IneâerareJotre ţigăni şi străjer! sa Asta-noapte a avut Ioc o mare îneâerare Intre o bandă de ţigani ursari şi străjerii satului din corn. Sârca. Aceştia din urmă somând pe ţiganii Lupu Chiriac, Dumitru Chiriac, Rariţa Chiriac Lupu şi Ilie Haie, ca să se oprească—deoarece erau urmăriţi de săteni pentru mai multe ţurţuri—pe când au ajuns în dreptul satului Bălţaţi, şi nesupunându-se solaaţiunilor străjerului Gheorghe Stanciu, jandarmii au uzat de armă, impuşcând în pulpa piciorului pe ţiganul Lupu Chiriac. Toată banda a fost arestată. Parchetul înştiinţat a orânduit o anchetă. ♦ Incendiul din Hălcetti.—Un puternic incendiu a distrus casele locuitorului Ioan Crăciun, din satul Hâlceni. Incendiul luând proporţii mari, n’a putut fi localizat decât după un interval de şapte ore. Pagubele cauzate se urcă la suma de 6600 lei. Până acuma nu s’a stabilit încă de unde a luat naştere focul. Autorităţile anchetează. ŞTIRI MILITARE. * Astăzi dimineaţă au depus jurămintul In faţa d lui Colonel C. Vrabie şi a părintelui Agapi, toţi nouii ofiţeri care au fost repartizaţi la Regimentul XIII Ştefan cel Mare. • Pe ziua de astăzi au fost chemaţi milionul de rezervă spre are timp de 15 zile soldaţii a contigentul 1907, cunoşteau firea hărţăgoasă a preotului, îi ziceau „Popa pricină“. Tânărul Constantinescu, care este o fire maladivă, — sensibil intr’atâta in cât face şi versuri — e aproape inconştient de fapta comisă. El n’a întovărăşit pe prietenul său, decât dintr’un sentiment de adevaratâ amiciţie cătră el, pe care l’a găzduit tot timpul cât fusese gonit din casa părintească, dându-i până şi hainele de pe dinsul I. Constantinescu a declarat, la instrucţia de Sâmbătă, ca la propunerea ce i-a făcut-o Neculai Popovici de ai da concursul pentru săvârşirea atentatului, el i-a răspuns : „Bine, voi veni, dac’oi avea vreme!“ ca şi cum l’ar fi invitat la cine ştie ce petrecere, ceea ce denotă naivitatea şi inconştienţa lui. O alta notă caracteristică a acestei naivităţi a tânărului Constantinescu, este ca după terminarea anchetei de Sâmbătă, el se adresa astfel cătră primulprocuror: — „Acuma, după ce v’am mărturisit totul, ne daţi drumul acasă ?“ * Ambii tineri au fost menţinuţi la poliţia de siguranţă, urmând ca astăzi să fie aduşi la cabinetul de instrucţie al d-lui Erbiceanu, care va continua ancheta. Reporter in Comuna Galata uAnuale exacte - Sâmbătă. —Cum au mărturit fapta comisă.—Popa ■Suferinţele tânărului Pomsibilitatea şi inconştienta Comtantinescu. lupă-ameeză d. prim-procurereea a continuat cu ansăvârşite în apropiere de t. comuna Galata. ităţei cu care d. prim-prouit această afacere, autorii te, cari la Început negau toirisit fapta ce au comis, aijurările.ireotului Popovici nega tot cu mare Îndărătnicie, prin, văzând că tovarășul său cu e o fire sentimentală, s’a te numai acestuia, oare a acele petrecute. Netului Pomtat apoi cu prietenul său cu, nemai având încotro, arma, arătând că el a descuide revolver asupra părinte- Constantinescu i’a lovit apoi ipă săvârșirea atentatului,viei s’a ascuns în casa a- Constantinescu, iar acesta nat. a’a refugiat la domicisale Maria Codreanu. Cele in urma, se știe. * ta făcută de d. prim-precureznlta că tânărul Neculai şi mama lui, soţia preotu, îndurau multe chinuri şi partea acestui din urmă.opovici a mărturisit primacă tatăl său 11 maltrata în aşa lutr’o vacanţă şcolară timpul în lanţuri, iar într’o şcolară i-a pus un juvăţ asemenea a mai declarat că certa şi cu nevasta — din relaţiuni de dragoste ce e ca Gavrilescu, fata unui das- w,«. «... *- și cu oamenii din sat cari Legitimaţia partidelor noastre Odată cu naşterea prematură a partidului conservator-democrat, s’a pus in discuţie de presă şi legitimitatea partidelor noastre politice. Care partid corespunde mai mult doctrinei sale teoretice şi care încheagă mai complect necesitatea vremilor actuale . Discuţia aceasta negreşit a trebuit să fie zămislită de tachişti, cari n’aveau nici maternitatea unei organizări anterioare şi şi nici paternitatea unei doctrine socialo-politice. Liberalii îşi au un program ştiinţific, putem spune, şi un trecut de glorie, luminat de cele mai alese individualităţi politice. Conservatorii şi-au cîştigat de asemenea un drept doctrinar prin atitudinea lor regresivă dar statornică de mai bine de 40 ani. Democraţii-conservatori pretind a avea o teorie în stăpinirea conservatorilor democraţi engleji şi o organizare in persoana dlui Tache Ionescu. Care însă din aceste partide politice înglobează mai mult in aspiraţiile sale necesităţile neamului nostru iorabesc ? Chestia aceasta au ridicat-o tachiştii la înjghebarea gruparei lor, pentru a-şi pune fiinţa lor in discuţie publică , şi o ridică acum pentru a masca golul ce invalue rostul lor de a fi existat pină acum şi de a exista pentru interesul ţarei de acum Înainte. Dar ar răspunde la această întrebare e a face operă de savant. Ne-ar trebui un complect istoric al partidelor politice, sub care ar trebui cîte un ilustru studiu teoretic asupra fiecăreia din grupările noastre politice, ne-ar trebui o paralela critică a acestor studii şi tot n’am fi complecţi. Dacă partea teoretică cere mare Întindere, să ne punem întrebarea din punct de vedere practic. Cine a făcut mai mult bine piuă in prezent pentru ţară şi cine prezintă garanţia cea mai solida pentru viitor ? In care partid s’au perindat generaţiile ilustre ce ne-au înfiripat visul neatirnărei prin jertfe eroice de singe, generaţiile ce ne-au dat cultura şi organismul complex al statului românesc de astăzi ?. Cine a scăpat neamul din falimentul financiar din 1900 sau din cel socialeconomic din 1907 ? Care a fost partidul la care a recurs întotdeauna ţara in momentele cele mai crîncene de restrişte ? Râspundeţi d-voastră d-lor, cari aveţi veleităţi la onorurile acestui neam. Şi dacă nu-i distrugeţi trecutul partidului liberal, nu-i puteţi distruge nici prezentul şi nici viitorul. Nu-i distrugeţi prezentul, căci el e opera sacră de restaurare pe urma lui 1907 şi îndrumare solidă spre propăşire pe toate terenurile de activitate. Luaţi statisticile şi veţi găsi adevărul. Nu-i veţi distruge viitorul, fiindcâ doctrina partidului liberal e o doctrină care veşnic întinereşte, e crezul totdeauna de actualitate al acestei ţări, care nu-şi înţelege existenţa decît în măsura trebuinţelor ce veşnic se nasc în alcătuirea noastră politico socială. Liberalii nu vor putea astfel niciodată fi o grupare politică ca cea a d-lui Carp şi nici una efemeră şi ca atare oportunistă ca cea a d-lui Tache Ionescu. Aici avem un steag şi un D-zeu sfînt, —binele obştesc. ^Cari avem atunnei mai legitime drepturi în hotarele acestui neam ? Să răspundă, nuL Tache Ionescu, ci conştiinţa naţională, cu care d-sa are prea puţine asemănări. MIŞCAREA ACTCANITĂŢI Canalizarea în sticlă, cu legături metalice Canalizările metalice pentru aducerea apei în interiorul caselor se fac aproape numai prin conducte de plumb. Acestea în afară de anumite avantaje, dintre cari cel mai real este înlesnirea pe care aceste tuburi o oferă pentru instalaţii, mulţumită plasticităţei mari a metalului prezintă diverse inconveniente. Pe de o parte, ele sunt de o soliditate relativă, astfel cedează cîteodată la presiunea apei şi nu dau toate garanţiile dorite din punct de vedere higienic. Toată lumea cunoaşte gustul rău pe care capătă anumite ape după o şedere mai mut sau mai puţin prelungită in interiorul tuburilor de plumb. Aceste diverse defectuosităţi, cari nu puteau fi până acum împiedecate, pot fi evitate. E de ajuns pentru aceasta de a recurge la instalaţiile combinate de curînd de un arhitect parisian, cu un spirit pe atit de precis pe cit de ingenios, d. Elie Leduc. Rupînd în mod rezolut cu toate ereziile vechi, d. Leduc utilizează, pentru instalarea canalizărilor interioare a caselor, tuburi de sticlă de diametru şi de grosime variabilă după împrejurări. Materia întrebuinţată este sicla de butelii, zisă jumătate--albă ; tuburile au în general o grosime de doi milimetri şi jumătate, suficientă pentru toate presiunile mijlocii; ele sunt puţin mai groase la ocazie, insă niciodată prea mult; o grosime prea mare, ţinind seama de slaba conductilitate a sticlei pentru căldură, le-ar expune la ruperi. Instalaţia sistemului este foarte simplă. Canalizarea e formată dintr’o serie de tuburi de sticlă de lungimi deosebite după necesitatea localurilor, legate cap la cap printr’un manşon şi un capăt de alamă pentru înşurubat. In acest chip, fiecare tub poarta la una din extremităţile sale un vai ridicat printr’un disc de gumă elastica de asbest sau cupru, pe care se aplică tubul următor. Contactul perfect si solid intre aceste diverse piese se capătă prin mijlocul cilindrului metalic scobit învelit cu fir metalic, in interiorul căruia pătrunde o altă piesă metalică înşurubată cu cea dintâi. O garnitura de gumă, asbest sau cupru, menţinută între două discuri de alamă este interpusă între cele două piese cu legătură metalică şi asigură astfel imposibilitatea oricărei scurgeri. Sistemul, se vede, este din cele mai simple. Instalaţia e cu atit mai avantagioasă, cu cut tuburile de sticlă, nu mai pui.În ca conductele de plumb, se pretează a lua toate formele de construcţii, şi e apei economică, preţul ziselor tuburi şi al legaturilor metalice ce leagă fiind destul de inferior celui al tuburilor de plumb de forţă convenabilă. In sfîrşit aceste instalaţii sunt încă perfect higienice şi elegante la aspect. Noile canalizări in sticlă —a căror instalaţie se poate vedea realizată prin îngrijirea d-lui Farochon, arhitect, în birourile Asociaţiei Valentin Hally pentru orbi, strada Duroc 5, Paris—se pretează tot aşa de bine la conducerea apelor calde ca şi a apelor reci, şi chiar a celor lichide susceptibile de a ataca metalele ca şi acizii. Din punct de vedere al aplicaţiilor industriale acest sistem nu este de asemeni lipsit de interes. Cristescu, în urma invitaţiei făcute de către parohul numitei biserici ,a acompaniat serviciul divin, in faţa unei numeroase asistenţe. Cîntecele bisericeşti executate de corul de sub conducerea d-lui Cristescu, au făcut cea mai bună impresie asupra credincioşilor adunaţi la această serbare. ■* In ziua de 3 Septembrie se judecă înaintea tribunalului secţia II procesul lui Al. Vasiliu fost delegat al moşiei statului Andrieşeni, jud. Iaşi, inculpat pentru escrocherie in dauna statului şi a locuitorilor acelei moşii pe care i-a excrocat cu suma de aproape 400 lei. Atit statul cît şi locuitorii s'au constituit parte civilă. Cu această judecată, credem că se vor linişti spiritele atit de tulburate în Andrieşeni, căci se ştie ca numitul încasînd dela locuitori banii pentru arenda păminturilor lor, în loc să-i verse la stat şi i-a însuşit şi pe de altă parte voind să speculeze asupra preţului cerealelor a făcut numeroase contracte cu locuitorii, prin care aceştia declară că i-au vîndut anumite cantităţi de producte şi că au primit şi preţul, deşi nu-l primise. ♦ Amicul nostru d. Al. Al. Gheorghiu deputat care a petrecut vacanţa la M-rea Neamţ, s’a reîntors in localitate. ® Eri Societatea „Cuza-Vodă“ şi-a sărbătorit patronul intr’un mod cit se poate de demn şi frumos. După ce au asistat cu toţii la serviciul divin oficiat la Sf. Spiridon, au pornit in corpore, avind în frunte muzică batalionului 4 vînători, trecind prin Piaţa Unirei la grădina „Zimbru“. In Piaţa Unirei au jucat hora unirei şi alte jocuri naţionale, de unde apoi au pornit cu toţii la grădina «Zimbru» încheind serbarea lor prin un banchet. S’a Închinat pentru bunul mers al societăţii, care intr’un timp atît de scurt a grupat in jurul ei un numeros număr de membri, care In frunte cu activul vice-preşedinte D. Ionescu îşi dau silinţa pentru prosperarea şi aducerea la Îndeplinire a punctelor din statutele societăţii. ♦ In comuna Mogoşeşti ivindu-se epidemia de febră tifoidă, medicul primar al judeţului a luat măsuri de combatere. ♦ Depozitul regional de droguri Iaşi, a efectuat în cursul lunei August 142 reţete în valoare de 7029 lei şi 65 bani, pentru judeţele Iaşi, Vaslui, Botoşani, Dorohoi şi Suceava, D. dr. Tudor medicul disp ., însoţit de autorităţile poliţieneşti, a distrus astăzi cu ţiţei, alte 9 fântâni cu apă infectată, pe străzile Arcu, Bădărău şi Florilor. Nu s’au distrus fântânele bine zidite, bine protegiuite cu ghizdele şi capac. Deschiderea noului an judecătoresc se va face mine în sala de şedinţă a secţiei 1 a Curţei de apel în presenţa tuturor magistraţilor, care se vor aduna la ora 12 a. m. sub preşidenţia d-lui Burada, prim-preşedinte al curţei de apel. După tragerea la sorţ a consilierilor şi a membrilor pentru camera de punere sub acuzare, d-nii magistraţi vor trece în secţiunile respective. Ultime Informatiuni 35 Astăzi dimineaţă a sosit în localitate d. dr. Mezinceanu, şeful laboratorului de analize bacteriologice din Galaţi, spre a face o nouă analiză a apei din conductele principale. Aceasta spre a constata dacă măsura luată cu distrugerea flntinelor ce conţin apă infectată, a avut vre-o înrâurire asupra apei ce se distribue în consumaţie. ® Comisiunea examinatoare pentru ocuparea burselor vacante la Liceul Internat se compune din D-nii profesori: Gr. Guţu preşedinte, N. Abramescu, G. Corescu, Gr. Tatu şi D .Corivan membri. * Cursurile şcoalelor primare rurale din judeţul Iaşi vor începe mine 1 Septembrie. Şcoalele ale căror localuri noui nu au fost încă terminate, vor începe cursurile tot in cele vechi. „ La spitalul din Palloaei au fost internaţi astăzi trei săteni atinşi de pustula maligna. Boala a fost contractată in urma consumaţiunei de carne stricată. ♦ Astăzi dimineaţă o delegaţie a comitetului organizator a congresului studenţesc ce va avea loc în Iaşi în zilele de la 6—9 Septembrie, s-a prezentat administraţiei comunale cu care a discutat chestiunea primirei şi găzduirei delegaţilor. Administraţia comunală a promis tot concursul pentru deplina reuşită a acestui congres. * Cu ocazia serbătoarei de ieri, Sft. Alexandru, hramul bisericei cu acelaş nume din Unghenii-Ruşi, corul bisericei «Buna-Vestire», sub conducerea d-lui N. CTI_.TI3VCA. o.r,_a. — Serviciul telegrafic şi telefonic al „Mişcărei — Un savant rus în România Bucureşti 31. — Kolucinicof cunoscutul profesor dela Universitatea din Moscova şi inginer al exploataţiunilor petrolifere din Baku a sosit în Bucureşti. Oaspetele strâin a vizitat regiunile petrolifere din Valea Prahovei şi a Bacăului. Astazi a vizitat Institutul Geografic unde i s’a făcut o primire călduroasă, arătându-şi mulţumirea pentru chipul cum se fac exploatările petrolifere în ţara la noi. Peary desminte pe Cook. Bucureşti 31. Printr’o telegrama adresata lui „New-York Herald" Peary declară ca expediţia lui Cook la Polul Nord e o mare minciuna. Medicii francezi şi italieni în Bucureşti. Bucureşti. — Medicii francezi şi italieni reîntorşi din Constantinopole după ce au participat la Congresul din Budapesta, vizitind Bucureștiul unde li s'a făcut o călduroasâ primire, au părăsit țara prin Predeal, de au expediat o entuviastă telegramă d-lui dr. Stoicescu, semnată de catră doctorul Dabot. Au mai remas in Capitală însă patru escursioniști. Sosirea d-lui I. Brătianu în Capitală București 31. In astă seara se întoarce în Capitala, venind din Predeal, d-1 loan I. Bratianu, prim ministru. Inaugurarea liniei ferate Ploeşti- Vălenii de munte. Bucureşti 31. —Miine se va face inaugurarea liniei ferate care leagă Ploieştii cu Vălenii da Munte. Turist francez in Capitală Bucureşti 31— Astăzi a suit în capitală turistul francez Brunet în etate de 72 ani care face încunjurul lumei. Dinsul a mai făcut odată voiajul prin România trecind prin Iaşi, unde a făcut cunoştinţă cu d. Teodor Burada cunoscutul etnograf. La Intrarea in ţară a fost atacat şi maltratat de o bandă de ţigani, din care cauză a stat în cura spitalului din Craiova 2 luni. In astă sară va ţine o conferinţa la Clubul Francez vorbind despre Femei. Bătrînul excursionist va pleca prin Rusia şi Causa spre Ierusalim, fâcînd încunjurul Marei Negre. Reglementarea prostituţiei Bucureşti 31.Administraţia comunală a luat dispoziţiunea de a se reglementa practicarea prostituţiei. In acest scop s’a constituit o comisiune compusă din d-nii Emil Petrescu prefectul poliţiei capitalei, Dr. Botescu ajutor de primar, Dr. Luca medic comunal şi Pop şeful poliţiei de siguranţă care să întocmească un regulament pentru îngrădirea prostituţiei. Călătoria ducilor Abruzilor Marsilia.—Ducele Abruzilor a sostazi dimineaţă la ora 9 aci pe Vaporu. Oceana. La port aştepta delegaţii legaţiunei italiene şi mai multe persoane din elita Marsiliei. In astă seară va pleca cu automobilul în Italia. Inundaţii în America New-York. —Se comunică din Montereo că inundaţiile au produs ravagii colosale. Oraşe şi sate Întregi au fost distruse. Se înregistrează pină în prezent 10.000 morţi. Trecerea Adriaticei in balon Balonul Giuglio Verue avind pe bord aeronauţii Usuelli, Borsalino şi Nicole a plecat spre a încerca trecerea Adriaticei. De faţa se afla o mare mulţime care le-a făcut o manifestaţie călduroasă. Primul-ministru englez în primejdie Londra 31.—Primul ministru englez Asquith, din cauza atacurilor violente ale ziarelor engleze, fiind In primejdie, a cerut şi obţinut o gardă care a fost postată In jurul locuinţei sale, întrevederea dintre Ţarul Rusiei şi Regele Bulgariei Sofia 31. Ţarul Rusiei va pleca în călătorie la Enxinograd pentru a se Intîlni cu regele Bulgariei. Se atribue acestei întrevederi o o mare importanţa politica. Expediţia aeronautică la polul nord Berlin 31.—Se organizează sub presidenţia prinţului Henrich al Prusiei o expediţie aeronautică la polul nord. Grava situaţie din Grecia Atena 31.—Situaţia in Grecia s’a agravat, ofiţerii cerînd ca guvernul să adreseze un memoriu, prin care să se desaprobe discursul ţinut de către Moştenitorul tronului la Patras. Sunt temeri de un războia civil. Crima din comuna Galaţ — Alte amănnte — D-1 Jude-instructor Erbiceanu a ascultat astăzi pe soţia preotului Atanasie Popovici care a declarat că nu ştie nimic despre crima făptuită de fiul ei şi de către amicul său Constantinescu. D 1 Erbiceanu a lansat astăzi mandat de arestare în contra lui Neculai Popovici și a lui Constantinescu. Ambii au fost înaintați la penitenciar. Sanatorul „Sta Maria“ -Iaşi Str. Zmeu 3 (Beilic) Telefon 90 Se primesc bolnavi atinşi de boli interne, chirurgicale şi faceri. Instalaţie modernă, sală de operaţie, de sterilizare, lumină electrică, băi, etc. Surori de calitate din ordinul St Vincent de Paul. Camere de la 12 lei la 20 pe zi. Paturi au lei. Consultaţii cu toţi medicii. Informaţiuni şi prospecte la cerere.