Mişcarea, octombrie 1909 (Anul 1, nr. 25-49)
1909-10-01 / nr. 25
UVUIU în r . . In noaptea asta am intîrziat: de tot prin oraş... trecuse miezul ei de mult,— şi totuşi, de şi obosit, mergeam alene spre casă... Nu m’a stâpînit nici tunginţi, n’aveam nici o dorinţă,—poate pentru că aveam prea multe—şi n’ascultam de cît intensa simfonie a tăcerei.... Farmecul acestei superbe nopţi de toamnă,—de toamnă splendidă—l’am simţit adine în suflet... Nu din parfumul gutuilor, nici din aerul curat şi tare şi nici din răbeala ei de toamnă, ci din violetul tăriei nemărginite, din atmosfera misterioasă par’ca ce plutea deasupra’mi şi din strălucirea puternică aatafttataibaf isi Vm1«%cV tabaamtoiîia T , Nu ştiu de ce—, dar o asemenea noapte argintie te face să visezi... Te simţi cu totul altul de cit acela din cursul zilei: solitar, liber, nevăzut şi mai Cu seamă neaparat de nimeni, în deplină ’Voie a gindurilor tale proprii, cari iau Jcar&ftierfiUl lantesiek. ivuiumij-am smioj De ce ne farmecă o noapte senină, un răsărit de lună, sau un colţ de cer salbastru ?:) De ce, privindu ie, sufletele noastre se avîntâ şi inimele noastre doresc..., dorinţi irealizabile? De ce ne prinde deodată o nostalgie necunoscută, şi ne învăluie un ce pe care în neştiinţa noastră îl numim mister?... Este de sigur o mare apropiere între sufletul nostru şi natura externă. Poţi fi omul cel mai simplu şi mai puţin succeptibil de impresii, şi totuşi natura provoacă o serie de senzaţii plăcute, pe caii nu le poți exprima prin cuvinte.... de cit doară să fii un desăvîrșit maestru... Oricît de resistenți ți-ar fi nervii-^-, să luăm ca exemplu pe țăran-^-în fața marei și misterioasei puteri a naturei, te simți slab: devii blind, mai senzibil, mai inimios și mai visător.... Căci noaptea—acum a fost minunata noapte de ieri’Sufletele noastre au fiu totul o altă dispoziţiei., In marea admiraţie, involuntară, pentru Natură, te simţi vrăjit de splendoarea întregei atmosfere, de seninul violet al Nemârgiuirei, de strălucirea aţit de sugestivă a miilor de stele... .sârbi Iwana, mai cu seamă, în lumina ei argintie, te predispune la visuri... Ceiace visezi, sub un farmec al ei, nu sunt visuri cumplite sau fantastice, pa acelea pe cari ţi le aduce somnul... Sunt visuri pe cari nu le poţi defini... un amestec de senzaţii şi dorioţi şi o evoluare a celor mai plăcute amintiri pre cari le poţi trăi o clipă doară... Sunt ta„At , A s..*s UlWHq I Asupra stărei noastre senzibile noaptea are o mare înmulrire : sub impresia farmecelor ei, ne înduioşăm până la la- 1, crimi, fără să putem defini o cauză a-Un regret, o plăcere, o privire caldă, o şoaptă dulce, o stringere de mână, fagâduinţi, jurăminte —de pe vremuri, — iată ce ne poate aduce o singură clipă după miezul nopţii,)* î.Vvjiwr, Aşa cum a fost dipg da aseară, ea însamnâ o clipă de expansiune şi de ti’nereţâ, de avint şi dor,.#v;v »iu I Ce magică putere are noaptea asupra sufletului omenesc., Vi.iU4».i jacU) »m»«, Armand., p Rj ■; 'Jhante dere !! lnir’un interview a cordat ziaristului Eduard Lepage de la ziarul parisian „Gombedia*, autorul mult așteptatului «Chantecer" declară că noa-i operă poetică i-a inspirat o tamburinu al lui Alphone Dauvet. „Chantecler“ cere o studiare de două luni şi mai bine, astfel că prima reprezentaţie va avea loc cam prin sărbătorile Crăciunului, pe scena teatrului „Porte Saint-Martin“. Poema lui Edmond Rostand a inspirat unui compozitor muzical să scrie o operetă bufă Intitulată: „Chante... clercW“ WfSOM* MUlsiao« SUlOl ,Usm |Mi§carea literara și artistică ■ 1 *• - iiii^rMiMaii iinw wrm-----1 '' —~— O poesie. Intre nenumăratele poesii rentase pe urma defunctului poet Ghirorghe din Moldova, mai relevăm următoarea poesie populară, în care e accentuată nota erotică : M vuTrece Dina cu pas des ■. ucwila | După mare la cules: - - ai Trei voinici sunînd din pinteni , Aţin calea la respinteni. . J iiiM-a -vBuna-ziua !“, şi cel marer,KV Mi-i şi iură-o sârutare.aivlii*i^’J , —„Bun ajuns!“—şi cel mezin Dinei pune mina ’n sin: Iar cel’lalt că-i mai nebun... Dar la vale nu mai spun, Că de-or şti cucoanele Prea Ji-ar creşte coarnele... Această poesie în care se resimte influenţa lirică şi erotică a lui Heine, a fost scrisă de Gheorghe din Moldova acum vre-o douâzeci de ani in urmă. A' ■ > ' i -C*-natele France se va însura cu actriţa Jeanne Brindeau. D-na Brindeau e societară la teatrul Porte Saint Martin. Marele scriitor a făcut cunoştinţa artistei la Buenos Aires, unde a ţinut mai multe conferinţe, pe cind d-na Brindeau juca acolo cu o trupă franceză. ..li' Anatole France a îa virală de 65 ani. Edmond Rostand a sosit în automobil cu familia sa de la la Cambo, pentru a asista la primele repetiții ale nouei sale piese Chantecler, care se va juca după cum se știe la teatrul Portern J»«'' iiiliiJnM «i I 1-ÎWXuui 4\V • MISCAKA C1lpira. FERICISE... — La operetă — Cttă trudă fără rost, cîte dureroase clipe de decepţie în goana Intruparei celei mai nelămurite dintre noţiuni. Fericire. . O concepţie căreia lacomele dorinţi atotbanalei lumi îi dau menirea nerealizărei... Un miraj—şi va fi întotdeauna un miraj pentru cei ce nu ştiu unde să-i caute desăvîrşirea. Vezi pe unii că-şi pun nădejdea întrupărei fericirei într’o femee, pe alţii în cursul orb alîmprejurărilor spre drfimul închegărei visurilor de ambiţie, pe alţii—în gîdilitura mîngîetoare a gloriei. Şi nimeni din ei n’ajunge la desăvîrşita simţire a cîtorva clipe măcar demne de însemnările fericirei. Fericirea e o stare sufletească şi nu poate să existe decit în noi. Iumea ei e domeniul senzaţiilor, a sentimentelor, a ideilor. Sensibilitatea e adevăratul ei isvor. Sensibilitate şi fericire sunt inseparabile. Senzibilitatea conţine ideea de prietenie, de iubire, de devotament, de bunătate,—simţiri in stare de a umplea sufletul omenesc de cea mai sublimă fericire. Ea conţine de asemeni ,germennii artei şi a efigetarei. In iubire, în artă, în cugetare,—omul îşi găseşte fericire. In fond, aceste elemente ale fericirei sunt inseparabile... Cel ce iubeşte e artist şi cugetător fără a-şi da seamă. Şi dintre arte, cea mai apropriată sufletului, cea ,mai lămuritoare a simţim divinului, e muzica. „Care din aceste două puteri, se întreabăBerlioz, poate să ridice omul la cele mai sublime înălţimi : iubirea ori muzica ? E o mare problemă... De ce să le desparţi una de alta ? Sunt două aripi ale sufletului“-„Niu pot să concep spirituL muzicei reşidind în altă parte de cil in iubire, scrie R. Wagner ; muzica feste iubirea sufletului în plenitudinea clocotirei sale, iubirea care înobilează voluptatea, care humanizeazâ cugetarea abstractă.“ ....O adiere de melodie, o suflare de vis adormitoare de realitate, o stare de dulce, de dureroasă duioşie—iată fsritr^ai... 1 1 I 1 iul 91: Lionel.II II10‘i uimii amm Datorită epidemiei de febră tifoidă care a bîntuit în vara curentă la Iaşi, noul an şcolar 1909 - 10 începe miine 1 Octombrie a. c.,conform dispoziţiei ministerului de culte şi instrucţiune publică. Aceasta aminare a fost bine făcută, deoarece s’au evitat înmulţirea coşurilor de febră tifoidă cam negreşit s'ar fi făcut, dacă şcolile ar fi fost deschise acum o lună, în toiul căldurilor şi al epidemiei de tifos. In timp ce în toată ţara elevii tuturor şcolilor au până în present la activul Ijpr o activitate de o lună de zile dejilevii şcolilor din Iaşi sunt abia la începutul anului şcolar. Faptul nu presintă însă nici o gravitate, căci corpul nostru profesoral va şti să acopere tîmpini pierdut păn ’acuma, iar elevii silindu-se, nu vor râmînea în urmă cu nici una din lecţiunele pnvăzute prin programul şco‘a^*al ministrului instrucţiei". " Solemnitatea de aschilare înainte de intrarea elevilor în clasă, conform tradiţiei are loc o mică Solemniitate de deschidere a noului an şcolar. In acest scop, elevii fiecârei şcoli priimare sau secundare, se adună într’o clasă— în clasacea mai spaţioasă a şcolei—unde preotul şcolei,—deobicei pietilul din apropierea şcolilor—oficiază un mic serviciu religios, în presenţa tuturor profesorilor, precum şi a publicului,- familiile elevilor,care vine să asiste la această solemnitate. \vi j u d Serbarea, deşi e oficială, este deobiceiu însoţită de un discurs—program din partea directorului şcoalei, care salută intrarea nunilor elevi şi care îndeamnă tineritul şcolar la o activitate rodnică. Aceste discursuri nu sunt oficiale, deşi serbarea este o adevărată clipă de senzaţii pentru întregul corp şcolăresc. Hutaţia elevilor* »»al 5 . ■ ' 3' nSu Ceia ce e interesant de relevat pentru cetitori, este faptul că elevii la deschiderea noului an şcolar simt o adevărată emoţiune; aşa, în treacăt, putem aminti unele caşuri speciale, pentru a arătă cum şi la cari elevi se presifită această emoţie. . . ! Să luăm copilaşi de cursul primar. La aceştia, e şi natural, emoţiunea e cît se poate de mare. Faptul că sunt luaţi de la jocurile lor şi faptul că sunt înstrăinaţi de cercul lor de acasă—, cum sunt elevii din prima clasă primară—constitue ceva nou pentru dinşii, şi de aceia partea cea mai importantă şi*poate mai grea pentru institutorul de clasa întâia, care trebue să aibă nu numai cunoştimţele didactice, dar şi o anumită înclinare şi dragoste pentru cucerirea tinerilor vlăstare. .smsupt*»# suta O altă serie de emoţii o au elevii cari promovează dintr’o clasă în alta. Schimbind profesorul—, cînd se întîmplă , ca rotaţia profesorilor să nu aibă loc—, venind in altă clasă, şi avînd acuma in urma lor o activitate şcolară de unul sau doi ani, elevii du altfel de senzaţii, şi dorul de casă este roai puţin tare, ca la acei copii cari păşesc pentru primul an pragul şcoalei. In schimb insă elevii din celelalte clase, au senzaţia cărţilor nouă, senzaţie care durează maximum o lună. Aceste toate la cursul kyamWf „ Vum ii3i «bsu ,ty»»9h La cursul secundar alte emoţii. Trecerea din clasele primare pe băncile li-!ceului sau gimnaziului e ceva nou pen-t tru unii elevi. Aicda emoţia lor variază prin faptul că trec sub1 * *’instrucţia mai multor profesori în decursul unui singur an şcolar, apoi, faptul că devin superiori faţă’de cei din cursul primar, că iau o Uniformă subfarâ generală, ş. a. m. sunt un şir Intre^ ?dfe senzaţii pentru aceaSta. categorie de elevi, cari pe lângă toate. mai au ,şi farmecul multiplelor cărţi de cUrs. secundar, ; I Şcolile oficiale din Iaşi ij laşul, legendar prin editura sa, are!|n afară de ., universitate, două liege, două gimnazii, două școli comerciale, seminarul, liceul militar, școala de bele-arte,, ctínsérihforu! Se muzică și ‘ declămației școala de arte șî traé^a.ríi,h éXteroutabs^-i cundar de fete,, scjoaîa,^^ grnțe și pna^â de. féte, etc.; toate aceste sunt aopii secundare Cari dău cohtigentul mai e ,a| 'Ihlelectualilor1 din Iașii :'; I 'mus?!iil'\ ia afară de aceste instituțiuni şcolare, laşul are un număr # 12 şcoli primare pentru fete şi un număr de 10 şcoli primare pentru’ băieți, cu zidiri proprii ,higiesrice, în cari se predă invlțămmtul de curs primar la un număr de peste cine mii ,eleve şi elevi, din cursul primar. Şcolile harticulare din Iaşi ! »■ ■■■■■»I. II ■ Deoarece în şcolile oficiale ale statului nu pot încăpea numărul tuturor elevilor care e foarte mare, — avînd in vedere populaţiunea numeroasă din 107 calitate—mai avem în Iaşi o numeroasă serie de şcoli particulare cari funcţionează cu autorizarea ministerului instrucţiei şi cari se conformează deci programului şcolar al statului1j., aj^izcl .iLvdml Dintre acestea cităm în primul rind Institutele Unite, o şcoală reputată susţinută prin concursul celor mai buni profesori din Iaşi, vechiul institut „Humpel“ de sub conducerea d-nei Meissner, şcoala „Reuniunea Femeilor Române“, şcoala profesională „Hristache Bănescu “ ca să cităm şcolile cele mai însemnate, particulare pentru cursul secundar. Cursul primar numeră , de asemenea , numeroasă serie de şcoli particulare, cari funcţionează conform programei oficiale şi dintre cari crt.mai seriile „Cultura“ şi „Junipißa“, şcoala „Reuniunea femeilor Israelite“, şcoala primară de fete a societăţei „Steaua“ care înfiinţată numai de trei ani, funcţionează cu toate patru clasele prupăre? precum şi alte diferite şcoli primare în număr de paste trei zeci cari predau obiectele prevăzute prin programul oficial al ministerului de instrucriipni ohiihătî mi m«? v1.I jta hnele anului şcolar toate şcolile particulare îşi prezintă elegii la examenele oficiale după care sunt promovaţi, întocmai ca la şcolile statulşu, i un Cantinele şcolare. ? ?c *1.. *”V XW- u 'jVi'Ti •'? y ' î'11 Fiindcă vorbim de şcolile ce le avem in Iaşi, e bine să amintim cu această ocasie şi de cantinele şcolare cari funcţionează de ciţiva aniîri întreaga ţara. înfiinţarea acestor cantine şcolare a fost salutată ,din toate punctele de vedere , în primul loc cantineleşcolare sunt o mare Înlesnire pentru elevii lipsiţi de mijloace cărora le procură hrana zilnică, dar ele mai sunt importante prin faptul că aceşti elevi economisesc drumurile ce ar trebui să le facă dacă la orele 12 a. m. s’ar îndrepta spre casele lor. Cantinele şcolare sunt destul de numeroase în totalitate, ele funcţionează în mod permanent pe tot timpul anului şcolar şi sunt conduse de cătră un comitet activ.Cărin desfăşură te UrBac# Activitate pentru buna menţinere a acestor bacantine. Epoca librăriilor. De miine, odată cu deschiderea noului an şcolar, începe şi mult aşteptatul sezon,iari librarii ori aceştia, trebue'ţ s’o recunoaştem, au fost cam stingheriţi în afacerile lori comerciale din cauza ami- nărei ce s’a facuf aiînl acesta cu deschiderea anului şcolar. Sezonul librarilor • din Iaşi începe deci mine, şi in tot cursul lunei Octombrie cît ţine sezonul mare,«librăriile sunt tixşti de hie şi îşi eleve lari îşi procură cărţile pentru noul an şcolar. Aicea trebue să amintim şi faptul că pentru elevii lipsiţi de mijloace necesare ca să-şi procure cârlilenecesare, autorităţile comunale acoră la anumite sumi acestor elevi pauperi, ca dînşii să nu fie stingheriţi in cursurile şcolare ce Je uripltizh.'''1 *- .« • j . B. iv Aceste cărți le probară tot librarii, cari astăzi, în fine, sunt fericiţi că au deschis aezonul noului an şcolar. j . , * 1 . j. r_ goin t*b 'ifimint **■'• Iheberere Precum am spus mai sus, învâțămîm * tul școlar, primar şi secundar,,.nu va suferi întru nitrarc ‘prin făptui , că epoca şcolară din anul acesta, a fost redusă cu o lună. In cazuri de forţă majorâ— cium a ipşte,epidemia febrei tifoide din vara curentă —cazul nu se discută. “*■ Activitatea şcolară care începe astăzi va avea, suntem siguri, aceleaşi rezultate bune ca şi în anii trecuţi, sperăm să putem descrie aceste rezultate, la finele anului şcolar, cu care ocazie vom înregistra atit meritele corpului didactic local cît și pe acelea ale elevilor strgdlferfh lOiBOUtm in in mhh) .ulinodimnnot«viaeiiot i 1/ h ohlifi abliiit^iFiddto - - P.» îpă In chestiunea ătelierului de. incălţăminte ce uinia sâ se Înfiinţeze pe. jlîogă. Închisoarea Văcăreşti, ministerul de industrie, îa iurma cererei patronilor cizmari, a, intervenit pe Ungă cel de interne ca să renunţe la infiinţărtea acestui atelier, iai*' jie viitor să ceară și avizul ministerului de industrie ori de cite ori va fi vorba să mai înființeze ateliere de acest JfcUbhifmol UV auqo 98 * B* ® La liceul din Pomîrla sunt 12 ore vacanta de limba latină ;iaporiliar&l4h‘^ deuha aceste we’he'ybr adresa ministerului instrucțiunei până la i’Noembrie.(cetjhsajjliqziHjjtiiht iJni /7 ) Conferinţa generală a profesorilor de religie, de la toate şcoalele secundare din ţară, care urma să se ţină la Ploeşti, în ziua te 1 Octombre, sla ,h: , * ... r [ i ? c ? v ■ ■ 1 ‘f ■*r' M « minat pentru o dată pe se va fixf ulteidWfUnt «9i9Î.uq l,r,iî£* • II iti UIBUIH illlH fi fionsiliul profesoral al facultăţei de drept din Iaşi, se ,va întruni în cursul acestei săptămini pentru a proceda la alegerea unui decan pe un nou pericld iU.‘ .. .jpg ’ Norii bioflopaţi de la Liceul Nairfrica. Următorii elevi de la Liceul „Naţional“ au fost promovaţi în urma circulărei ministerului de ■instrucţie, care spune că acei elevi care au avut o notă mai mică ca 5 în trimestrul IV-lea şi media anuală a avut-o 5 sau 4.75 şi nota la frecventare şi purtare 7 vor fi declaraţi promovaţi ’.' | n » Uriuh Pennescu C. Gh. cl. I promovat la I. Romină, Stamate Emil cl. I promovat la Cîeografie, Ionescu L. Gh. cl. II prembVat la I. Romină, Kainer Z. Normand cl. II promovat la L.l Romînâ, Minea N. Atanasie cl. II promovat la I. Romînă, Ornstein A. Sigmund cl. II promovat la U Romînă, Torzicî P. cl. II proijiovat la L Romînă și Geografie, Rabija Al cl. III promovat la Geografie, Viorescu I. cl. III promovat la Geografie, Kieper M. Art. cl. IV prom, la Geografie, Rișcanu I. cl. IV prom, la Geografie, Sa’gul A. Mircea cl. IV prora, la Geografie, Loderhendlex’ Carol cl. IV pfbchîla Matematică, Geisels Wolf cl. VIV prom. la Matematică și Romînă, Goldenberg lţic cl.VI prom. la Chinai&| Qnespg fht. pl. VI pronvG'iâ^ St? !Nkturalii Lopher laeopos cl. VII R. prom. la 1. Franceză, Polingher Basile cl. VII R. prom. la 1. Franceză, Rîşcanu Eduard cl. VII M. prom. la Jfatematică, JTalbeHhai Haimoyici ctu VllUR. va, aa^f^^ari^i 4n Matematică, Magder 1. Solomon cl. VIII R. va da corijarea la Matematecă. Ultimii doi elevi dacă Vor reuşi la corijare, vor fi declaraţi promovaţi, ceilalţi de mai sus vor da de asemenea corijarea la obiectele ramase, declaraţi corigenţi In sesiunea de Iunie a. I due fi-JBstiinţi’i*) nț*’ i til ÎUlIO'l -io Solemnitatea de deschidere.—Ensoaţia elevilor momi.’-Şcolile oficiale din laşi.—Cantinele şcolare.—Epoca librăriilor.—Şcolile particulare dis» Iaşi.—Iudicere. .........