Mişcarea, octombrie 1909 (Anul 1, nr. 25-49)

1909-10-01 / nr. 25

­UVUIU în r ­. .­ In noaptea asta am intîrziat: de tot prin oraş... trecuse miezul ei de mult,— şi totuşi, de şi obosit, mergeam a­lene spre casă... Nu m’a stâpînit nici tun­ginţi, n’aveam nici o dorinţă,—poate pentru că aveam prea multe—şi n’ascul­­tam de cît intensa simfonie a tăcerei.... Farmecul acestei superbe nopţi de toamnă,—de toamnă splendidă—l’am simţit adine în suflet... Nu din parfu­mul gutuilor, nici din aerul curat şi tare şi nici din răbeala ei de toamnă, ci din violetul tăriei nemărginite, din atmosfera misterioasă par’ca ce plutea deasupra’mi şi din strălucirea puternică aatafttataibaf isi Vm1«%cV ta­baamtoiîia T , Nu ştiu de ce—, dar o asemenea noap­te argintie te face să visezi... Te simţi cu totul altul de cit acela din cursul zilei: solitar, liber, nevăzut şi mai Cu seamă neaparat de nimeni, în deplină ’Voie a gindurilor tale proprii, cari iau Jcar&ftierfiUl lantesiek. ivuiumij-a­m smioj De ce ne farmecă o noapte senină, un răsărit de lună, sau un colţ de cer salbastru ?:)­ De ce, privindu ie, sufletele noastre se avîntâ şi inimele noastre do­resc..., dorinţi irealizabile? De ce ne prinde deodată o nostalgie necunoscută, şi ne învăluie un ce pe care în neştiinţa noastră îl numim mister?... Este de sigur o mare apropiere între sufletul nostru şi natura externă. Poţi fi omul cel mai simplu şi mai puţin succeptibil de impresii, şi totuşi natura provoacă o serie de senzaţii­ plăcute, pe caii nu le poți exprima prin cuvinte.... de cit doară să fii un desăvîrșit maestru... Ori­cît de resistenți ți-ar fi nervii-^-, să luăm ca exemplu pe țăran-^-în fața marei și misterioasei puteri a naturei, te simți slab: devii blind, mai senzibil, mai inimios și mai visător.... Căci noaptea—a­cum a fost minunata noapte de ieri­’Sufletele noastre au fiu totul o altă dispoziţiei., In marea ad­miraţie, involuntară, pentru Natură, te simţi vrăjit de splendoarea întregei at­mosfere, de seninul violet al Nemâr­­giuirei, de strălucirea aţit de sugestivă a miilor de stele... .sârbi Iwana, mai­ cu seamă, în lumina ei argintie, te predispune la visuri... Ceia­­ce visezi, sub un farmec al ei, nu sunt visuri cumplite sau fantastice, pa acelea pe cari ţi le­ aduce somnul... Sunt vi­suri pe cari nu le poţi defini... un a­­mestec de senzaţii şi dorioţi şi o evol­­uare a celor mai plăcute amintiri pre cari le poţi trăi o clipă doară... Sunt ta„At , A s..*s UlWHq I Asupra stărei noastre senzibile noap­tea are o mare înm­ulrire : sub impresia­­ farmecelor ei, ne înduioşăm până la la- 1, cri­mi, fără să putem defini o cauză a-Un regret, o plăcere, o privire caldă, o şoaptă dulce, o stringere de mână, fa­­gâduinţi, jurăminte —de pe vremuri, — iată ce ne poate aduce o singură clipă după miezul nopţii­,)* î.Vvjiwr, Aşa cum a fost dipg da aseară, ea însamnâ o clipă de expansiune şi de ti’­nereţâ, de avint şi dor,.#v­;v »iu I Ce magică putere are noaptea asupra sufletului omenesc­­., Vi.iU4».i jacU) »m»«, Armand., p Rj ■; 'Jhante dere !! lnir’un interview a­ cordat ziaristului Eduard Lepage de la ziarul parisian „Gombedia*, autorul mult așteptatului «Chantec­er" declară că noa-i operă poetică i-a inspirat o tamburinu al lui Alphone Dauvet. „Chantecler“ cere o studiare de două luni şi mai bine, ast­fel că prima reprezentaţie va avea loc cam prin sărbătorile Crăciunului, pe scena teatrului „Porte Saint-Martin“. Poema lui Edmond Rostand a inspi­rat unui compozitor muzical să scrie o operetă bufă Intitulată: „Chante... clercW“ WfSOM* MUlsiao« SUlOl ,Usm |Mi§carea literara și artistică ■ 1 *• - iiii­^rMiMaii iinw wrm-----1 '' —~— O poesie. Intre nenumăratele poesii rentase pe urma defunctului poet Ghirorghe din Moldova, mai relevăm ur­mătoarea poesie populară, în care e ac­centuată nota erotică : M vuTrece Dina cu pas des ■. ucwila | După mare la cules: - - a­i Trei voinici sunînd din pinteni , Aţin calea la respinteni. . J iiiM-a -vBuna-ziua !“, şi cel marer,KV Mi-i şi iură-o sârutare.aivlii*i^’J , —„Bun ajuns!“—şi cel mezin Dinei pune mina ’n sin: Iar cel’lalt că-i mai nebun... Dar la vale nu mai spun, Că de-or şti cucoanele Prea Ji-ar creşte coarnele... Această poesie în care se resimte in­fluenţa­ lirică şi erotică a lui Heine, a fost scrisă de Gheorghe din Moldova a­­cum vre-o douâ­zeci de ani in urmă. A' ■ > ' i -C*-natele France se va însura cu ac­triţa Jeann­e Brindeau. D-na Brindeau e societară la teatrul Porte Saint Martin. Marele scriitor a fă­cut cunoştinţa artistei la Buenos Aires, unde a ţinut mai multe conferinţe, pe cind d-na Brindeau juca acolo cu o tru­pă franceză. ..li' Anatole France a îa virală de 65­ ani. Edmond Rostand a sosit în automo­bil cu familia s­a de la la Cambo, pen­tru a asista la primele repetiții ale no­­uei sale piese Chantecler, care se va juca după cum se știe la teatrul Porte­rn J»«'' iiiliiJnM «i I 1-ÎWXuui 4\V • M­I­SC­A­K­A C­1­l­p­i­r­a. FERICISE... — La operetă — Cttă trudă fără rost, cîte dureroase clipe de decepţie în goana Intruparei celei mai nelămurite dintre noţiuni. Fe­ricire. . O concepţie căreia lacomele do­­rinţi atotbanalei lumi îi dau menirea ne­­realizărei... Un miraj—şi va fi întotdea­una un miraj pentru cei ce nu ştiu unde să-i caute desăvîrşirea. Vezi pe unii că-şi pun nădejdea în­­trupărei fericirei într’o femee, pe alţii în cursul orb al­­împrejurărilor spre drfi­­mul închegărei visurilor de ambiţie, pe alţii—în gîdilitura mîngîetoare a gloriei. Şi nimeni din ei n’ajunge la desăvîrşita simţire a cîtorva clipe măcar demne de însemnările fericirei. Fericirea e o stare sufletească şi nu poate să existe de­cit în noi. I­um­ea ei e domeniul senzaţiilor, a sentimentelor, a ideilor. Sensibilitatea e adevăratul ei isvor. Sensibilitate şi fericire sunt inse­parabile. Senzibilitatea conţine ideea de prietenie, de iubire, de devotament, de bunătate,—simţiri in stare de a umplea sufletul omenesc de cea mai sublimă fericire. Ea conţine de asemeni ,ger­men­­nii artei şi a efigetarei. In iubire, în artă, în cugetare,—omul îşi găseşte fe­ricire. In fond, aceste elemente ale fe­ricirei sunt inseparabile... Cel ce iubeşte e artist şi cugetător fără a-şi da seamă. Şi dintre arte, cea mai apropriată su­fletului, cea ,mai­ lămuritoare a simţim divinului, e muzica. „Care din aceste două puteri, se întreabă­­Berlioz, poate să ridice omul la cele mai sublime înăl­ţimi : iubirea ori muzica ? E o mare pro­blemă... De ce să le desparţi una de alta ? Sunt două aripi ale sufletului“-­­„Niu pot să concep spirituL­ muzicei re­­şidind în altă parte de cil in iubire, scrie R. Wagner ; muzica feste iubirea sufletului în plenitudinea clocotirei sale, iubirea care înobilează voluptatea, care humanizeazâ cugetarea abstractă.“ ....O adiere de melodie, o suflare de vis adormitoare de realitate, o stare de dulce, de dureroasă duioşie—iată fsri­­tr^ai... 1 1 I 1 iul 91: Lionel.I­I II10‘i uimii amm Datorită epidemiei de febră tifoidă care a bîntuit în vara curentă la Iaşi, noul an şcolar 1909 - 10 începe miine 1 Octombrie a. c.,­conform dispoziţiei ministerului de culte şi instrucţiune pu­blică. Aceasta aminare a fost bine fă­cută, de­oare­ce s’au evitat înmulţirea coşurilor de febră tifoidă cam­ negreşit s'ar fi făcut, dacă şcolile ar fi fost des­chise acum o lună, în toiul căldurilor şi al epidemiei de tifos. In timp ce în toată ţara elevii tutu­ror şcolilor au până în present la acti­vul Ijpr o­ activitate de o lună de zile d­ej­i­levii şcolilor din Iaşi sunt abia la înce­putul anului şcolar. Faptul nu presintă însă nici o gravitate, căci corpul nostru­ profesoral va şti să acopere tîmpini pier­dut păn ’acuma, iar elevii silindu-se, nu vor râmînea în urmă cu nici una din lecţiunele pnvăzute prin programul şco­­­‘a^*al ministrului instrucţiei". " Solemnitatea de asch­i­lare înainte de intrarea elevilor în clasă, conform tradiţiei are loc o mică Solemnii­­tate de deschidere a noului an şcolar. In acest scop, elevii fie­cârei şcoli prii­mare sau secundare, se adună într’o clasă— în clasa­­cea mai spaţioasă a şco­­lei—unde preotul şcolei,—deobicei pi­eti­lul din apropierea şcolilor—oficiază un mic serviciu religios, în presenţa tuturor profesorilor, precum şi a publicului,-­ familiile elevilor,care vine să asiste la această solemnitate. \­­vi j u d Serbarea, de­şi e oficială, este deobi­­ceiu însoţită de un discurs—program din partea directorului şcoalei, care salută intrarea nunilor elevi şi care îndeamnă tineritul şcolar la o activitate rodnică. Aceste discursuri nu sunt oficiale, de­şi serbarea este o adevărată clipă de senzaţii pentru în­tregul corp şcolăresc. Hutaţia elevilor* »»al 5 . ■ ' 3' nSu Ceia­ ce e interesant de relevat pentru cetitori, este faptul că elevii la deschi­derea noului an şcolar simt o adevărată emoţiune; aşa, în treacăt, putem aminti unele caşuri speciale, pentru a arătă cum şi la cari elevi se presifită această emoţie. . . ! Să luăm copilaşi de cursul primar. La aceştia, e şi natural, emoţiunea e cît se poate de mare. Faptul că sunt luaţi de la jocurile lor şi faptul că sunt înstrăi­naţi de cercul lor de acasă—, cum sunt elevii din prima clasă primară—consti­­tue ceva nou pentru dinşii, şi de aceia partea cea mai importantă şi*poate mai grea pentru institutorul de clasa întâia, care trebue să aibă nu numai cunoştim­ţele didactice, dar şi o anumită înclinare şi dragoste pentru cucerirea tinerilor vlăstare. .smsupt*»# suta O altă serie de emoţii o au elevii cari promovează dintr’o clasă în alta. Schim­­bind profesorul—, cînd se întîmplă , ca rotaţia profesorilor să nu aibă loc—, venind in altă clasă, şi avînd acuma in urma lor o activitate şcolară de­ unul sau doi ani, elevii du altfel de senzaţii, şi dorul de casă este roai puţin tare, ca la acei copii cari păşesc pentru primul an pragul şcoalei. In schimb insă ele­­vii din celelalte clase, au senzaţia căr­ţilor nouă, senzaţie care durează maxi­mum o lună. Aceste toate la cursul kyamWf „ Vum ii3i «bsu ,ty­»»9h La cursul secundar alte emoţii. Tre­cerea din clasele primare pe băncile li-!­ceulu­i sau gimnaziului e ceva nou pen-t tru unii elevi. Aicda emoţia lor variază prin faptul că trec sub1 * *’instrucţia mai multor profesori în decursul unui singur an­ şcolar, apoi, faptul că devin superiori faţă’de cei din cursul primar­, că iau o Uniformă subfarâ generală, ş. a. m­. sunt un şir Intre^ ?dfe sen­zaţii pentru aceaSta. categorie de elevi, cari pe lângă toate. m­ai au ,şi farmecul multiplelor cărţi­ de cUr­s. secundar, ; I Şcolile oficiale din Iaşi ij laşul, legendar prin editura sa, are!|n afară de ., universitate, două liege, două gimnazii, două școli comerciale, s­emi­­n­arul, li­ceul militar, școala de bele-arte,, ctínsér­ihforu! Se muzică și ‘ declămației școala de arte șî traé^a.ríi,h éXteroutabs^-i cundar de fete,, scjoaîa,^^ grnțe și pna^â de. féte, etc.; toate aceste sunt aopii secun­dare Cari dău cohtigentul mai e ,a| 'Ihle­­lectualilor1 din­ Iașii :'; I 'm­us?!iil'\ ia afară de aceste instituțiuni şcolare, laşul are un num­ăr # 12 şcoli primare pentru fete şi un­ număr de 10 şcoli pri­mare pentru’ băieți, cu zidiri proprii ,hi­­giesrice, în cari se predă invlț­ămmtul de curs primar la un număr de­ peste cine mii ,eleve şi elevi, din cursul primar. Şcolile h­articulare din Iaşi ! »■ ■■■■■»I. II ■ De­oare­ce în şcolile oficiale ale sta­tului nu pot încăpea numărul tuturor elevilor care e foarte mare, — avînd in vedere populaţiunea numeroasă din 107 calitate—mai avem în Iaşi o numeroasă serie de şcoli particulare cari funcţionează cu autorizarea ministerului instrucţiei şi cari se conformează deci programului şcolar al statului1­­j., aj^izcl .iLvd­ml Dintre acestea cităm în primul rind Institutele Unite, o şcoală reputată sus­ţinută prin concursul c­elor mai buni pro­fesori din Iaşi, vechiul institut „Humpel“ de sub conducerea d-nei Meissner, şcoala „Reuniunea Femeilor Române“, şcoala profesională „Hristache Bănescu “ ca să cităm şcolile cele mai însemnate, parti­culare pentru cursul secundar. Cursul primar numeră , de asemenea , numeroasă serie de şcoli particulare, cari funcţionează conform programei oficiale şi dintre cari crt.mai seriile „Cultura“ şi „Junipißa“, şcoala „Reuniunea femeilor Israelite“, şcoala primară de fete a so­­cietăţei „Steaua“ care înfiinţată numai de trei ani, funcţionează cu toate­ patru clasele pru­păre? precum şi alte diferite şcoli primare în număr de paste trei zeci cari predau obiectele prevăzute prin pro­­gramul oficial al ministerului de instruc­­riipni ohiihătî mi m«? v1.I jta hnele anului şcolar toate şcolile particulare îşi prezintă el­egii la exame­nele oficiale după care sunt promovaţi, întocmai ca la şcolile statulşu, i un Cantinele şcolare. ? ?c *1.. *”V XW- u 'jVi'Ti •'? y ' î'11 Fiind­că vorbim de şcolile ce le avem in Iaşi, e bine să amintim cu această o­­casie şi de cantinele şcolare cari funcţi­onează de­ ciţi­va aniîri între­a­ga ţara. înfiinţarea acestor cantine şcolare a­ fost­ salutată ,din toate­ punctele de ve­dere , în primul loc cantinele­­şcolare sunt o mare Înlesnire pentru elevii lip­siţi de mijloace cărora le procură hrana zilnică, dar ele mai sunt importante prin faptul că aceşti elevi economisesc dru­murile ce ar trebui să le facă dacă la orele 12 a. m. s’ar îndrepta spre casele lor. Cantinele şcolare sunt destul de nu­meroase în totalitate, ele funcţionează în mod permanent pe tot timpul anului şcolar şi sunt conduse de cătră un co­mitet activ.Cărin desfăşură te UrBac# Acti­vitate pentru buna­­ menţinere a acestor ba­cantine. Epoca librăriilor. De miine, odată cu deschiderea nou­lui an şcolar, începe şi mult aşteptatul sezon,iari librarii or­i­ aceştia, trebue'ţ s’o recunoaştem, au fost cam stingheriţi în afacerile lori comerciale din cauza ami-­­ nărei ce s’a facu­f aiînl acesta cu des­chiderea anului şcolar. Sezonul librarilor • din Iaşi începe deci mine, şi in tot cursul lunei Octombrie cît ţine sezonul mare,«librăriile sunt ti­­xşti de hie şi îşi eleve lari îşi procură cărţile pentru noul an şcolar. Aicea trebue să amintim şi faptul că pentru elevii lipsiţi de­ mijloace necesare ca să-şi procure cârlile­­nece­sare, auto­­­rităţile comunale acoră la anumite sumi acestor elevi pauperi, ca dînşii să nu fie stingheriţi in cursurile şcolare ce Je ur­­ipltizh.'''1 *- .« • j . B. iv Aceste cărți le probară tot librarii, cari astăzi, în fine, sunt fericiţi că au deschis aezonul noului an şcolar. j . , * 1 . j. r_ goin t*b 'ifimint **­■'• Iheberere Precum am spus mai sus, învâțămîm * tul școlar, primar şi secundar,,.nu va su­feri întru nitrarc ‘prin făptui , că epoca şcolară din anul acesta, a fost redusă cu o lună. In cazuri de forţă majorâ— cium a ipşte,epidemia febrei tifoide din vara curentă —cazul nu se discută. “*■ Activitatea şcolară care începe astăzi va avea, suntem siguri, aceleaşi rezul­tate bune ca şi în anii trecuţi, sperăm să putem descrie aceste rezultate, la fi­­nele anului şcolar, cu care ocazie vom înregistra atit meritele corpului didac­tic local cît și pe acelea ale elevilor strgdlferfh lOiBOUtm in in mhh) .ulinod­imnnot«viaeiiot i 1/ h ohlifi ab­­liiit^iFiddto - - P.» îpă In chestiunea ătelierului de. incălţă­minte ce ui­nia sâ se Înfiinţeze pe. jlîogă. Închisoarea Văcăreşti, ministerul de in­dustrie, îa iurma cererei patronilor ciz­mari, a, intervenit pe Ungă cel de inter­ne ca să renunţe la infiinţărtea acestui atelier, iai*' jie viitor să ceară și avizul ministerului de industrie ori de cite ori va fi vorba să mai înființeze ateliere de acest JfcUbhifmol UV auqo 98 * B* ® La liceul din Pomîrla sunt 12 ore vacanta de limba latină ;iapori­liar&l4h‘^ deuha aceste we’he'ybr adresa ministerului instrucțiunei până la i’Noembrie.(cetjhsajjliqziHjjtiih­t iJni /7 ) Conferinţa generală a profesorilor de religie, de la toate şcoalele secunda­re din ţară, care urma să se ţină la Ploeşti, în ziua t­e 1 Octombre, sla ,h: , * ... r [ i ? c ? v ■ ■ 1 ‘f ■*r' M « minat pentru o dată pe se va fixf ulte­idWfUnt «9i9Î.uq l,r,iî£* • II iti UIBUIH illlH fi fionsiliul profesoral al facultăţei de drept din Iaşi, se ,va­­ întruni în cursul acestei săptămini pentru a proceda la alegerea unui decan pe un nou pericld iU.‘ .. .j­pg ’ Norii biofl­opaţi de la Liceul Na­­i­rfrica. Următorii elevi de la Liceul „Na­­ţional“ au fost promovaţi în urma cir­­culărei ministerului de ■instrucţie, care spune că acei elevi care au avut o notă mai mică ca 5 în trimestrul IV-lea şi media anuală a avut-o 5 sau 4.75 şi nota la frecventare şi purtare 7 vor fi declaraţi promovaţi ’.' |­­ n » U­­­riuh Pennescu C. Gh. cl. I promovat la I. Romină, Stamate Emil cl. I promovat la Cîeografie, Ionescu L. Gh. cl. II pre­­mbVat l­a I. Romină, Kainer Z.­ Nor­­mand cl. II promovat la­ L.l Rom­înâ, Mi­­nea N. Atanasie cl. II promovat la I. Romînă, Ornstein A. Sigmund cl. II pro­movat la U Romînă, Torzicî P. cl. II proijiovat la L Romînă și Geografie, Ra­bija Al­ cl. III promovat la Geografie, Viorescu I. cl. III promovat la Geografie, Kieper M. Art. cl. IV prom, la Geografie, Rișcanu I. cl. IV prom, la Geografie, Sa’gul A. Mircea cl. IV prora, la Geo­grafie, Loderh­endlex’ Carol cl. IV pfbchî­­la Matematică, Geisels Wolf cl. VIV prom. la Matematică și Romînă, Goldenberg lţic cl.­­VI prom. la Chinai&| Qnespg fht. pl. VI pronvG'iâ^ St? !Nkturalii Lopher laeopos cl. VII R. prom. la 1. Franceză, Polingher Basile cl. VII R. prom. la 1. Franceză, Rîşcanu Eduard cl. VII M. prom. la Jfa­tem­atică, JTalbeHhai Hai­­moyici ctu VllUR. va, aa^f^^ari^i 4n Matematică, Magder 1. Solomon cl. VIII R. va da corijarea la Matematecă. Ultimii doi elevi dacă Vor reuşi la corijare, vor fi declaraţi promovaţi, cei­lalţi de mai sus vor da de asemenea corijarea la obiectele ramase, declaraţi corigenţi In sesiunea de Iunie a. I due fi-JBstiinţi’i*) nț*’ i til ÎUlIO'l -io Solemnitatea de deschidere.—Ensoaţia elevilor momi.­’-Şcolile oficiale din laşi.—Cantinele şcolare.—Epoca librării­lor.—Şcolile particulare dis» Iaşi.—Iud­icere. .........

Next