Mişcarea, noiembrie 1909 (Anul 1, nr. 50-73)

1909-11-01 / nr. 50

cureşti in­ luna Septembrie a anului 1859. Sfi-a fâcut studiile secundare în ţară iar la Paris şi-a luat doctoratul în drept. Reîntors în ţară s’a înscris în barou distingîndu-se în curind ca un avocat de seamă. In anul 1882 a intrat in politică înscriindu-se in partidul national-liberal. In alegerile generale ale aceluiaşi an a fost ales membru In consiliul comu­nal al Capitalei şi ajutor de primar. Mai tîrziu a fost numit avocat al statului, iar în 1888 avocat al Creditului rural, unde a funcţionat pină in ultimul timp. In anul 1895, la revenirea partidului li­beral la putere, d. Constantinescu a fost ales senator al colegiului 11 de Putna, iar în alegerile comunale din Noembrie 1898, consilier comunal al Capitalei. In Martie 1901 este ales deputat al colegiului 11 de Ilfov. In anul 1907 a fost­ din nou ales ca senator al colegiului II de Bacău, ocupind in parlament scaunul de vice-presedinte. Membru marcant al partidului national-liberal, d. Al. Con­­stantinescu reprezintă pe omul de ca­racter, inteligent si cult. In timpul carierei sale parlamentare, a fost raportorul mai multor importante legi intre care acea a exproprierilor, re­gimul apelor, organizarea judecătoriilor de pace etc. Ia Cameră a făcut parte din comisiunea bugetară şi financiară şi a fost raportorul legei pentru incheerea convenţiunei de extrădare cu Austro Ungaria precum şi al legei pentru reor­­ganizarea poliţiei generale a statului, la afară de acestea d-l Al. Constantines­­cu este unul dintre cei mai de seamă publicişti juridici ai noştri. Revista juri­dică Dreptul ne-o spune cu prisosinţă. D-sa este comandor al ordinului Steaua României şi mare ofiţer al ordinului Ta­karva (Serbia). NOTE ZILNICE Iluzia --«...Ş'acum­ remâi cu bine - zise ea cu hotărâre —"nu mai pot sta cu tine, trebue să plec !“ Pe faţa lui *se ivi o paloare de mar­mură, iu care să săpase durerea. — „Cum, mă părăseşti ? — isbucni el­ementos. Asta e credinţa ce mi-ai ju­­rat’o pe vecie? Vrei să mă laşi?» — „Trebue să te părăsesc, trebue. Ceia ce ţi-am făgăduit, a fost numai după dorința ta !... — Ah, n’ai inimă in tine—nu ţi-a fost milă de mine, nu m’ai iubit nici odată! — „Nu te-am previstit din timp că vei sluși prin a mă uri?!...“ El oftă adine, și întoarse privirea, ca și cum ar căuta să pătrunzi neantul. Ea insă ii luă mâna, o strînse uşor și începu să-l mângâe cu blindeţft : — «Nu fii copil ! Trebue să f Iie de lingă tine, chiar spre binele tău ! Aşa am mai făcut adesea, dar tu n’ai obser­vat şi n’ai simţit... Am fost insă aproape tip bine tind totul tic-a părăsit şi voi ni,ii veni iarăşi cînd totul le va părăsi...“ Şi cu şoaptele acestea calde, dulci şi melodioase... Iluzia dispăru !.. Armand autorului care pledează pentru liberta­tea sexuală absolută. Această pledoarie­­apare şi mai lim­­ere de un nuvela „Două dame“ în care pune în evidenţă perversitatea ce o poate aduce iubirea oficială . Intre altele, Ga­briel Fiune consacră cîte­va reflecţii ad­mirabile cochetăriei femenine, pe care o descrie cu o uşoară nuanţă de ironie ... In drama sa „Cucuveaua" Gabriel Fi­une în scop de a reliefa şi mai bine în­semnătatea şi adevărata soliditate a iu­­birei oficiale, descrie remuşcarea ce o simte bărbatul care a sedus soţia celui mai intim amic al său. Cu aceste observaţii puternice — in ceia­ ce priveşte libertatea sexuală—tină­­rul scr­iitor norvegian se ridică cu totul împotriva ideilor atit de conservative ale dramaturgului Björnson. Şi intr’adevâr primele opere ale lui Gabriel Finne—ca şi cele ale scriitorilor Hans Jäger, Amalia Skram, Erna Han­sen ş. a.—sunt direct îndreptate în con­tra teoriilor lui Björnstjerne Björnson. In contra unei altei idei a lui Björn­son se ridică Finne în romanul seu, pri­mul seu roman, intitulat „Copiii doctoru­lui Wang“ in care arată, — cu totul o­pus teoriilor autorului „Nouilor Căsăto­riţi“—artă lumina puţin favorabilă a familiei. Optimismului util de binefăcă­­tor al lui Bjfinson, Gabriel Finne opune un pesimism adine, sobru, înfiorător. Astfel a conceput Gabriel Finne şi nu­vela sa „Filosoful“. Personagiile lui Finne nu sunt tempe­ramente care năzuesc realizarea vreunui ideal măreţ: ele doresc mai multă lu­mină mai multă libertate, dar nu au su­ficienta tărie de caracter spre a-şi putea realiza aceste n­ici aspiraţiuni. Gabriel Finne care în primele sale o­­pere s-a arătat cu totul în contra fami­liei, a scris după ciţiva ani un alt ro­man întitulat „Rabel" în care descrie puterea şi farmecul iubirei, a iubirei su­preme. El care la început a pledat pentru iu­birea absolut liberă, se ridică mai tirziu In „contra acestei iubiri, pe care o con­sidera ca imorală. Personagiile din ro­manul său „Rachel“ sunt cu totul al Iile ca in scrierile sale anterioare. In literatura scandinavă Gabriel Finne este o personalitate artistică recunos­­cul­t, un poet de mare talent, a cărui o­­pere au avut un puternic răsunet in ță­rile apr­opiate de Norvegia. Narcis. PORTRETE SCANDINAVE . Gabriel Finne Noua generalie a scriitorilor norvegieni. Temperamentul artistic.— Psihologi­a lui Finne.—Libertatea sexuală. —Co­chetăria funerei.—Despre familie. — Po­lemicele cu Björnson. Opera lui Finne. Unul din cei mai tineri şi talentaţi poeţi ai Nor­vegiei—scriitorul de care ne ocupăm astăzi —s’a făcut de odată cu­noscut în lumea literară cu apariţia pri­­melor sale producţiuni artistice. Aceste producţiuni s’au impus in cer­curile literare prin contrastele lor iubi­toare : brutalitatea strămoşească pe de­oparte şi fineţa sensibilă pe de alta,— calităţile temperamentului seu. Cu prima calitate avem impresia unei absolute energii, cu a doua avem dova­da unui sistem nervos delicat : aceasta este personalitatea lui Gabriel Finne, care se resimte cu destulă putere în o­­pera sa. Temperamentul oare-cum ciudat al a­­cestui seriitor surprinde pe cetitor la ce­tirea capo­doperei sale dramatice intiti­­tulală „Cucuveaua“ in care, pe lingă gingăşia sentimentelor, te farmecă şi b­umuseţa stilului. Valoarea psichologică din opera lui Fi­nne constă in aceia de a desvălui pasi­­unele oamenilor şi­­ acoperi trisliţa vi­­aţei altora. Primul său volum de nuvele intitulat „Tineri păcătoşi“ a provocat mare sen­zaţie in literatura norvegiană : in ace­ste nuvele Finne a pus în discuţiune li­bertatea sexuală­, chestiune care a pro­­vocat polemiei înverşunate din partea a­­celora cari considerau această teorie ca o adevărată demoralizare.­­ Cind „Hansina“ — una din eroinele nu­velelor sale —işi părăseşte casa părin­­tească şi exclamă : * „Hora ! Sunt liberă!“ se pare că această exclamaţie se datoreşte însuşi a WM fea wBw Cronica, Pagini glumeţe, etc. Scrisori către redacţie.—Comunicat.— Calendarul săteanului. — Bibliografii.— Apel. Pagina glumeaţă: D. Mihalache, Ţi­ganul. Supliment: Buletinul activităţii sociale a preoţilor şi învăţătorilor No. 5 de la 1 Noembrie 1909. A apărut revista „Sâmănătorul“ cu -^-următorul sumar : I. Boleni.—In seminar (schiţă). T. Cercel.—Serenadă (versuri). Al. G. Doinaru. — O crimă înspăimîn­­tătoare (schiţă). Minar Petrov.—In parcul singuratec (după Paul Verlaine). I­. N. Ciotori.—Ghiocelul (schiţă). V. *Hortopan-Rugi.—Mor visele (ver­suri). C. Seche.—O intîmplare scurtă de după amiază (schiță). C. Znagoveanu. Fulgi de zăpadă (ver­suri). Răspunsuri. .#• Mișcarea literară și artistică | r^====r=r------------------------­ I\jtoartea lui C­har Wthle o des­­-L’­L­orie un cronicar german în re­vista „Nord und Seid“. Poetul scoţian a murit in ziua de 10 Noembrie 1900, după o agonie de două zile, în prezența amicului său Reggie și în căutarea doctorilor Tucker şi Kreiss. A fost conştient pană la ultim suflare. B­iserica Ortodoxă Romînă No. 7 pe Octombrie a. r., cuprinde un bo­gat sumar, in mare parte dedicat mitro­politului A. Şaguna. Noua Revistă Romînă de astăzi cu­prinde următorul sumar : Noutăţi: Procesul Steiheil: Acuzata. Revista revistelor. Politica: C. Râdulescu­ Motru, Naţiona­lismul, cum trebue să se înţeleagă. 1. Pe­­trovici, Afurisenia de la Sf. Sinod. Chestiuni sociale: Dr. N. Leon, Fluxul şi refluxul mentalităţei omeneşti. Ştiinţa : Dr. I. Duscian, Cesare Lom­­broso şi teoriile sale asupra Geniului. Literatura şi Teatru : N­. Chendi, A. Cuza : Poezii, Epigrame şi cugetări in proză. Eugen Porni, Teatrul Naţional. Corbii de Henry Bocque. Compania dra­matică Davila : Refugiul de Dario Nicco­­demi. Doi cocoşi de Tristan Bernard. Note şi discuţiuni : A. Herz, Răspuns domnului Lovinescu. E. Lovinescu, Pen­tru a sfirşi o polemică, o­­perela vienesă în frunte cu subreta L' Milla Therm îşi începe joi astă seară la Bucureşti, seria reprezentaţiilor anunţate, după care va sosi în locali­tate. Biletele la „Thalia“. În astă seară se joacă la Teatrul Na- A­ţional, frumoasa lucrare dramatică a lui Brieux „Fără Mame“, iar mâine seara „Puşculiţa“ cornelie de Labiche. Marţi societatea dramatică îşi va înce­pe seria reprezentaţiilor la noul teatru din Vaslui cu piesele : „La telefon şi „al dracului copil“. 4 Ibiia No. 5 cuprinde următorul sumar : G. Coşbuc, Focuri nestinse în­ Rominia. Em. Grigorovitza, Porumbul .«planta lui Dumnezeu». I. P. S. S. Mitropolit Pimen, o mănă­stire model. 1., Menageria lul Ilagenberg la Ham­burg, (Cu .11 ilustraţi­uni). I. Dragoslav, Nunta feciorului de îm­părat cu luna. (Poveste). Florian Cristescu, A IX-a scrisoare că­tre un învăţător tînăr. Dr. Lux, Poamele şi sănătatea. (Cu 4 ilustraţiuni). HHUM ca prin organul dv. să stăruiţi să mi se facă dreptate şi să inferaţi cu toată vi­goarea afacerile acestea veroase a d-lui Bădărău, fost ministru­ spre ruşinea ţâ­rei şi neamului acestuia. Iată cine i d. Bădărău! Primiţi d-le director asigurarea prea distinsei mele stime ce vă păstrez. P. S. D sa mi-a spus că nu poate să ia arvona înapoi şi că dacă nu i-o dau toată via, cel puţin să-i­­iau jumătate. M. Călin. Victimele d. A. A. Bădărău Primim la redacţie prin poştă scri­soarea următoare: 80 Octombrie 1909. Stimate D­.de Director Cu­noseind sentimentele D-stră de drep­tate şi de tot ce este cinstit şi demn vă adresez următoarea plingere pe care vă rog a o publica in mult stimatul dv. ziar. Sunt acum 4 săptămîni, cind într’o bună dimineaţă pe la orele 5 iunii, mă tre­zesc cu Cc. Alecu Bădărău la mine a­­casă, cînd de abea mă sculasem. D-sa începe a-mi spune ca sâ-i vînd via ce o am în podg.iria Vişan din comuna Bucium. Eu avînd nevoe atunci de parale, am convenit a i-o vinde cu 3500 lei şi-mi dă arvună 200 pentru care nu­ îi dau o chitanţă, nevasta mea nefiind fatâ şi neştiinit nimic de vinzarea viei. Cind i-am­ spus soţiei mele atunci de vinzare, a spus că nu voeşte să o vîndă de­oare­ce e prea puţin ca o vie de 5 fălci şi casă de locuit să o dea cu preţul acesta, ne­vasta m­ea avind această vie ca dotă de la mine de acum încă 2 ani. M’am dus și i-am spus atunci d-lui Bâdărău. D-lui mi-a spus, ca dacă stau lucrurile , ca alunei in furie a spus că are să facă așa fel ca să strice actul de dotă în virtutea căruia eu nu puteam să vînd via fără autorizarea d-sale. Im­i trimite într’o zi pe un oare­care Cezar Simiones, secretarul D-sale ca să mer­gem la Tribunal să stricăm actul. Cind eram la Tribunal cu d-lui vine şi soţia mea, auzind de cele puse la e­­le de d. Bădărău intineriţindu-mă şi pe mine de a face o faptă nu tocmai demnă. Soţia m­ea începe atunci a vocifera in contra d-lui Bădărău (care nu era faţă) că cum se poate că unul ca d. Bădărău sa pună la cale să se facă lucruri de natura aceasta, lucruri care nu-i fac de loc cinste şi nu-s nici de loc demne faţă de poziţia ce a ocupat. In fine soţia mea după multă insis­­tenţă din partea mea şi’a mai multor prieteni ai mei cedează zicind că, cu unul ca d. Bădărău nu-i bine să le pui nici-odată căci nici-odatâ dreptatea n’are să fie de partea noastră, ruşine să-i fie d-lui Bădărău ; şi con­sin­te săi vindem via cu 3500. Acuma trebuiai» să facem actele. M’am dus după aceia de cîte­va ori la d. Bădărău ca să facem actele şi mi se răspunde de pretutindeni că nu-i acasă. Intllnindu 1 odată, i-am spus să facem acum actele, şi D-sa m’a trimis tot la acel domn Cezar Simionescu. M’am dus la d-lui ca să facem actele. D-sa mi a spus du-te şi mă aşteaptă la Ad-ţia Financiară, că eu fac în urmă ac­tele şi apoi vin să plătesc taxa la ad-ţia financiară. După ce a făcut actele la trib, secţia IlI-a a venit la ad-ţia financiară şi m’a pus să iscălesc actele fără să le citesc zicînd, că lasă că’s bune şi’n regulă să nu ai grijă. Am plătit cu d-sa taxa şi apoi s’a despărţit de mine fără să-mi dea vr’un ban, sau vr’un răspuns aşa ca să ştiu ce am să mai fac. Sunt de atunci 4 săptămini, am mai primit afară de arvona de 200 lei încă 600 eliberindu-i chitanţă. Umblu de 4 săptămini pe drumuri şi-l caii să-mi dea banii pentru vie dar, peste totul locul mi se răspunde că nu-i şi nu-i. L’am văzut odată pe la Tribu­nal şi i-am spus să-mi dea banii. Iaca’n­­dată, iaca’n dată a fost răspunsul d-lui şi a dispărut par’că n’a mai fost, cînd într’o odae, cind în alta, cînd la parchet, cînd la curte şi i-am pierdut urma şi eu a­m ramas tot fără bani. Eu sunt un biet meseriaş şi banii aceştia sunt pen­tru mine singura existenţă. Acuma în firmă a trimis să­­ dau cheile de la casa de la vie , dar nu­ i te am dat. Şi-a tocmit vieru acum la vie şi a intrat cu forţa căci n’a întrebat de mine, de vreme ce nu mi-a plătit via, nu poate fi a D-sale, cu toate acestea via­ţi a D-sale! In ce ţară trăim? răspundeţi Dv. că eu nu sunt în stare să răspund. D-le Director apelez din nou la sen­timentele Dv. umanitare şi de dreptate Informaţiuni Astăzi cu trenul de II şi 20 m.au fost aduse in Iaşi şi depuse în biserica Sf. Spiridon rămăşiţele pămînteşti ale­­regretatului Dimitrie Văsescu fost ingi­ner şi profesor la şcoala de Poduri şi şosele, decedat in Bucureşti. Defunctul era in virstă de 46 ani. înmormântarea va avea loc luni 2 No­embrie la cimitirul „Eternitatea». ♦ Astăzi la orele 2 p. m. consiliul general al judeţului s-a întrunit în şe­dinţă sub preşidenţia d-lui C. Lepadatu La această şedinţă a asistat şi d. C. Crupenschi prefectul judeţului. ♦ In numărul de Luni vom publica răspunsul directorului nostru la scri­soarea d-lui P. Bujor, publicată în „Opinia“ de aseară. ♦ C. Florescu a fost numit pe ziua de 1 Noembrie perceptor fiscal al cir­­cum­scripţei Ţiganaşi. ♦ 1). Valeriu Iordăchescu, licenţiat in teologie, a fost hirotonisit preot ajută­tor la biserica Sf Trei Evarhii din Iaşi.­­ Ministerul instrucţiunei a pus în ve­derea normaliştilor cu diplomă de ca­pacitate pentru postul de învăţători, că acei care au satisfăcut legea de recru­tare, şi n’au făcut cereri pentru a fi nu­miţi in învăţâmint până la 1 Noembrie nu li se va mai admite cereri de a fi numiţi provizoriu de­cit pe ziua de 1 Decembrie, cind vor fi chemaţi în ordi­nea clasificării. ♦ Mercuri la 4 Noembrie apare de sub tipar „Eminescu­­Comemorativ“ - Albumul artistic literar), o lucrare artistică tipărită pe hirtie chrom­o, cu numeroase ilustraţii originale şi cu ur­mătorul sumar: Presa, semnată de: T. Maiorescu I. Negruzzi, I. Slavici, B. P. Hasdeu, I. L. Omagiale,­ N.. Gane, E. Gruber, A. D. Xenopol, T. V. Stefanelli, N. lorga, A. C. Cuza, C. Râdulescu-Motru, I. Gherea (Dobrogeanu), G. Ibrăileanu, I. Raipu Ri­an, M. Dragomirescu, G. Panu, I. Petro­­vici, Căpitan Matei Eminescu, Angh­el Dimitrescu și N. Z­baria. Versuri in mare parte autografe de a lui Eminescu ; restul cuprinde poezii de : A. Vlahuţă, Veronica Miele, Anton Naum, Duiliu­ Zanfirescu, Olănescu-Ascanio, D. Angliei şi St. O. Iosif. Pagini de muzică scrise pentru poe­ziile lui Eminescu, de : Eduard Caudella, G. Stefanescu, E. Mezzetti, G. Scheletti şi Iancu Filip. Fotografii şi ilustraţiuni artistice. Lucrarea e întocmită de publicistul Octav Minar. Se vinde cu preţul de 3 lei 50 bani exemplarul, ediţia de amator 10 lei. ♦ Cu acceleratul de astăzi dimineaţă a sosit in localitate d. Barbu Delavran­­cea. K In seara de 7 Noembrie va avea loc in sala Ateneului un concert dat de violonistul I. Barbu, absolvent al Con­servatorului, cu concursul d-lui Fuchs pianist. Cu fondurile rezultate d. Barbu va pleca în străinătate pentru a-și desăvîrşi studiile. ■ D. Dimitrie A. Sturza, secretar ge­neral al Academiei Române, care se afla acum la Paris, a dăruit Academiei, prin d. A. Satigny, preşedintele ei, căruia i-a adresat o foarte frumoasă scrisoare, un bogat volum, foarte rar, şi legat luxos, anume: „Istoria şi monumentele smal­ţului bizantin, operă tipărită in limba rusă de către d. N. Kondrokov. Acest volum îi fusese dăruit d-lui Sturdza de către d. de Fonton, fostul ministru al Rusiei la noi. D. D. Sturdza a mai dăruit Acade­miei prin d. I. Bianu, un bust de bronz al lui Aristotel, cu rugămintea să fie a­­şezat în faţa mesei unde se găseşte con­dica de prezenţa a membrilor Acade­miei. ♦ D-na şi d-nul inginer P­etru I­ado­­vici au oferit suma de 80 lei spre a se cumpără 10 plapome pentru copiii de la cantina internata de pe lîngă direcţiunea şcoalei mioste din P. Iloaiei. Direcţiunea a adus mulţumiri pentru acestă faptă. ♦ Bursierii ministerului de industrie vor pleca in străinătate in ziua de 5 Noembrie­­. Ei au fost repartizaţi astfel : d-nii FI. Anagnosti la Viena, 1­. D. Angh­eliade la Mannheim, 1. Constantin la Paris, G. Ciocîrdel la Rotterdam, Gr. C. Ene la Berlin, Gr. I­. Grigoriu la Darmstadt, P. Gh. lonescu la Hamburg, G. St. Moră­rescu la Tr­iest, V. Nădejde la Anvers, Gh. Patriche, V. Popescu, C. Topşa la Aremen şi D. Verra la Liverpol. ♦ Mine vor avea loc la Circul Sidoli, două reprezentaţii cinematografice „Pa­­llefie-Fi fires“ care intre altele cuprinde următoarele:­­ «La Sinaia», Vizita Prinţulu Moşteni­tor al Austr­o-Ungariei.— La Castelul Pe­­leşului.--MM. II. Regele şi Regina.— Principii şi Principesele.—Sinaia în ser­­bătoare. —Hora României etc. etc. Ve­deri exact luate după natură de Ca­valerul de Eywo, reprezentantul Casei Put­hé Fréres. „Din dramele văzduhului“, după nau- fragiul dirigiabilului La Rfipubtique. A­­cest balon militar, a căzut acum 3 săptă­­mîni, de la o înălţime colosală, pricinuind moartea celor patru aeronamţi care se aflau în balon. Noul program săptămânii cuprinde apoi : Uchar negustorul sau pentru un blid de linte şi un pahar de vin, scene din viaţa ţăranilor ruşi interpretate de actori celebri din Rusia.—O nuntă ameri­cană.­—Învăţătorul. — Pirineii.—Spicul de griu.—Cultura Tutunului. —Blériot sau rînd la Viena. —şi multe comedii, scene sportive etc. etc. — Un grup de pelerini din România va pleca in ziua de 19 Noembrie la Ie­rusalim prin Alexandria (Egipt). îmbar­ca­re­a se va face la Constanța. In Alexandria si țara se vor da pele-­e­rinilor cele mai mari înlesniri. Drumul cu masa pînă la Ierusalim costă 208 lei in clasa 11-a. Clasa lil­a costa 60 lei. Intilnirea pelerinilor va fi în ziua de 18 Noembrie la catedrala din Constanţa, unde se vor face şi obicinuitele rugă-* ciuni pentru călătorie. Organizatorul ex­­cursiunei e S. S. părintele Alex. Mari­­nesc­u din Capitală, str. Gindaci 3.­­ D. Bădărău reporter minciu­­nos ca şi falsificator de intervie­­wuri. Joi seara, cu acceleratul de 9 ore, au plecat în capitală d-nul senator Ionst. Climescu şi d-nii deputaţi Arh. Ath. Gheorghiu şi Gr. G. Mîrsescu. Alci d-nul senator Climescu cit şi d-nii deputaţi Gheorghiu şi Mîr­sescu plecau în interese particu­lare. D. Climescu era însoţit de d-na Climescu ; d. Gheorghiu ple­ca pentru un proces, iar d. Mirc *­zescu, însoţit de fratele său d. ju­decător I. Mărsescu, pentru în­­mormîntarea unchiului său Pa­vel Robescu. Dar în tren în acelaş vagon erai şi ilustrul d. A. A. Badarau­, acel care combină intervievuri trăgînd cu urechea la uşa compartimente­lor şi cel care în ori­ce călătorie vede un scop politic. Aceasta e menirea polit­ician­ului. Nu ne-a fost dar de mirare să citim în „Ordinea“ ele aseară în­­formaţiunea următoare : „O delegaţiune a liberalilor ie­­­şeni, compusă din d-nii C. Lic­­.pnescu, senator, Ath. Gheorghiu „şi G. Mîrzescu, deputaţi, s’a pre­­„zentat astă-A d-lui Toma Ste­­„lian, ministrul justiţiei şi Iau a „rugat să ia D-sa direcţiunea ac­­„ţiunei politice a partidului libe­ral ieşan cu ocazia alegerilor „parţiale. „ Din cercurile liberale a pornit „de altfel tot astăzi svonul că d. „ C. Stere ar fi demisionat din de­­­mnitatea ele preşedinte eil clubu­lui liberal elin Iaşi“. Intr’un mod mai puţin precis „Adevărul“ publică aceiaşi infor­maţiune. Cunoscînd­­faptele de mai sus şi punîndu-le în legătură cu aceste informaţiuni ori cine îşi poate da samă de ce invenţiuni e capabil d. A. A. Bădăru. In asemenea condiţiuni ori­ce dezminţire devine inutilă. D. Bă­dărău a inventat această ştire după cum a inventat interviewul d-lui Stere pentru că în vederea succesului lui electoral la col. 11-lea de Senat are interes să prezinte pe liberalii ieșeni dezorganizaţi şi dezbinaţi. Se ştie, în adevăr, că pentru un succes electoral d. Bădărău e ca­pabil de totul, de tot soiul de in­­venţiuni şi de tot soiul de intrigi. Dar, de astă dată, ni se vor în­funda aceste mici escrocherii elec­torale. In curind : Briganzii

Next