Mişcarea, noiembrie 1909 (Anul 1, nr. 50-73)
1909-11-01 / nr. 50
cureşti in luna Septembrie a anului 1859. Sfi-a fâcut studiile secundare în ţară iar la Paris şi-a luat doctoratul în drept. Reîntors în ţară s’a înscris în barou distingîndu-se în curind ca un avocat de seamă. In anul 1882 a intrat in politică înscriindu-se in partidul national-liberal. In alegerile generale ale aceluiaşi an a fost ales membru In consiliul comunal al Capitalei şi ajutor de primar. Mai tîrziu a fost numit avocat al statului, iar în 1888 avocat al Creditului rural, unde a funcţionat pină in ultimul timp. In anul 1895, la revenirea partidului liberal la putere, d. Constantinescu a fost ales senator al colegiului 11 de Putna, iar în alegerile comunale din Noembrie 1898, consilier comunal al Capitalei. In Martie 1901 este ales deputat al colegiului 11 de Ilfov. In anul 1907 a fost din nou ales ca senator al colegiului II de Bacău, ocupind in parlament scaunul de vice-presedinte. Membru marcant al partidului national-liberal, d. Al. Constantinescu reprezintă pe omul de caracter, inteligent si cult. In timpul carierei sale parlamentare, a fost raportorul mai multor importante legi intre care acea a exproprierilor, regimul apelor, organizarea judecătoriilor de pace etc. Ia Cameră a făcut parte din comisiunea bugetară şi financiară şi a fost raportorul legei pentru incheerea convenţiunei de extrădare cu Austro Ungaria precum şi al legei pentru reorganizarea poliţiei generale a statului, la afară de acestea d-l Al. Constantinescu este unul dintre cei mai de seamă publicişti juridici ai noştri. Revista juridică Dreptul ne-o spune cu prisosinţă. D-sa este comandor al ordinului Steaua României şi mare ofiţer al ordinului Takarva (Serbia). NOTE ZILNICE Iluzia --«...Ş'acum remâi cu bine - zise ea cu hotărâre —"nu mai pot sta cu tine, trebue să plec !“ Pe faţa lui *se ivi o paloare de marmură, iu care să săpase durerea. — „Cum, mă părăseşti ? — isbucni elementos. Asta e credinţa ce mi-ai jurat’o pe vecie? Vrei să mă laşi?» — „Trebue să te părăsesc, trebue. Ceia ce ţi-am făgăduit, a fost numai după dorința ta !... — Ah, n’ai inimă in tine—nu ţi-a fost milă de mine, nu m’ai iubit nici odată! — „Nu te-am previstit din timp că vei sluși prin a mă uri?!...“ El oftă adine, și întoarse privirea, ca și cum ar căuta să pătrunzi neantul. Ea insă ii luă mâna, o strînse uşor și începu să-l mângâe cu blindeţft : — «Nu fii copil ! Trebue să f Iie de lingă tine, chiar spre binele tău ! Aşa am mai făcut adesea, dar tu n’ai observat şi n’ai simţit... Am fost insă aproape tip bine tind totul tic-a părăsit şi voi ni,ii veni iarăşi cînd totul le va părăsi...“ Şi cu şoaptele acestea calde, dulci şi melodioase... Iluzia dispăru !.. Armand autorului care pledează pentru libertatea sexuală absolută. Această pledoarieapare şi mai limere de un nuvela „Două dame“ în care pune în evidenţă perversitatea ce o poate aduce iubirea oficială . Intre altele, Gabriel Fiune consacră cîteva reflecţii admirabile cochetăriei femenine, pe care o descrie cu o uşoară nuanţă de ironie ... In drama sa „Cucuveaua" Gabriel Fiune în scop de a reliefa şi mai bine însemnătatea şi adevărata soliditate a iubirei oficiale, descrie remuşcarea ce o simte bărbatul care a sedus soţia celui mai intim amic al său. Cu aceste observaţii puternice — in ceia ce priveşte libertatea sexuală—tinărul scriitor norvegian se ridică cu totul împotriva ideilor atit de conservative ale dramaturgului Björnson. Şi intr’adevâr primele opere ale lui Gabriel Finne—ca şi cele ale scriitorilor Hans Jäger, Amalia Skram, Erna Hansen ş. a.—sunt direct îndreptate în contra teoriilor lui Björnstjerne Björnson. In contra unei altei idei a lui Björnson se ridică Finne în romanul seu, primul seu roman, intitulat „Copiii doctorului Wang“ in care arată, — cu totul opus teoriilor autorului „Nouilor Căsătoriţi“—artă lumina puţin favorabilă a familiei. Optimismului util de binefăcător al lui Bjfinson, Gabriel Finne opune un pesimism adine, sobru, înfiorător. Astfel a conceput Gabriel Finne şi nuvela sa „Filosoful“. Personagiile lui Finne nu sunt temperamente care năzuesc realizarea vreunui ideal măreţ: ele doresc mai multă lumină mai multă libertate, dar nu au suficienta tărie de caracter spre a-şi putea realiza aceste nici aspiraţiuni. Gabriel Finne care în primele sale opere s-a arătat cu totul în contra familiei, a scris după ciţiva ani un alt roman întitulat „Rabel" în care descrie puterea şi farmecul iubirei, a iubirei supreme. El care la început a pledat pentru iubirea absolut liberă, se ridică mai tirziu In „contra acestei iubiri, pe care o considera ca imorală. Personagiile din romanul său „Rachel“ sunt cu totul al Iile ca in scrierile sale anterioare. In literatura scandinavă Gabriel Finne este o personalitate artistică recunoscult, un poet de mare talent, a cărui opere au avut un puternic răsunet in țările apropiate de Norvegia. Narcis. PORTRETE SCANDINAVE . Gabriel Finne Noua generalie a scriitorilor norvegieni. Temperamentul artistic.— Psihologia lui Finne.—Libertatea sexuală. —Cochetăria funerei.—Despre familie. — Polemicele cu Björnson. Opera lui Finne. Unul din cei mai tineri şi talentaţi poeţi ai Norvegiei—scriitorul de care ne ocupăm astăzi —s’a făcut de odată cunoscut în lumea literară cu apariţia primelor sale producţiuni artistice. Aceste producţiuni s’au impus in cercurile literare prin contrastele lor iubitoare : brutalitatea strămoşească pe deoparte şi fineţa sensibilă pe de alta,— calităţile temperamentului seu. Cu prima calitate avem impresia unei absolute energii, cu a doua avem dovada unui sistem nervos delicat : aceasta este personalitatea lui Gabriel Finne, care se resimte cu destulă putere în opera sa. Temperamentul oare-cum ciudat al acestui seriitor surprinde pe cetitor la cetirea capodoperei sale dramatice intititulală „Cucuveaua“ in care, pe lingă gingăşia sentimentelor, te farmecă şi bumuseţa stilului. Valoarea psichologică din opera lui Finne constă in aceia de a desvălui pasiunele oamenilor şi acoperi trisliţa viaţei altora. Primul său volum de nuvele intitulat „Tineri păcătoşi“ a provocat mare senzaţie in literatura norvegiană : in aceste nuvele Finne a pus în discuţiune libertatea sexuală, chestiune care a provocat polemiei înverşunate din partea acelora cari considerau această teorie ca o adevărată demoralizare. Cind „Hansina“ — una din eroinele nuvelelor sale —işi părăseşte casa părintească şi exclamă : * „Hora ! Sunt liberă!“ se pare că această exclamaţie se datoreşte însuşi a WM fea wBw Cronica, Pagini glumeţe, etc. Scrisori către redacţie.—Comunicat.— Calendarul săteanului. — Bibliografii.— Apel. Pagina glumeaţă: D. Mihalache, Ţiganul. Supliment: Buletinul activităţii sociale a preoţilor şi învăţătorilor No. 5 de la 1 Noembrie 1909. A apărut revista „Sâmănătorul“ cu -^-următorul sumar : I. Boleni.—In seminar (schiţă). T. Cercel.—Serenadă (versuri). Al. G. Doinaru. — O crimă înspăimîntătoare (schiţă). Minar Petrov.—In parcul singuratec (după Paul Verlaine). I. N. Ciotori.—Ghiocelul (schiţă). V. *Hortopan-Rugi.—Mor visele (versuri). C. Seche.—O intîmplare scurtă de după amiază (schiță). C. Znagoveanu. Fulgi de zăpadă (versuri). Răspunsuri. .#• Mișcarea literară și artistică | r^====r=r------------------------ I\jtoartea lui Char Wthle o des-L’Lorie un cronicar german în revista „Nord und Seid“. Poetul scoţian a murit in ziua de 10 Noembrie 1900, după o agonie de două zile, în prezența amicului său Reggie și în căutarea doctorilor Tucker şi Kreiss. A fost conştient pană la ultim suflare. Biserica Ortodoxă Romînă No. 7 pe Octombrie a. r., cuprinde un bogat sumar, in mare parte dedicat mitropolitului A. Şaguna. Noua Revistă Romînă de astăzi cuprinde următorul sumar : Noutăţi: Procesul Steiheil: Acuzata. Revista revistelor. Politica: C. Râdulescu Motru, Naţionalismul, cum trebue să se înţeleagă. 1. Petrovici, Afurisenia de la Sf. Sinod. Chestiuni sociale: Dr. N. Leon, Fluxul şi refluxul mentalităţei omeneşti. Ştiinţa : Dr. I. Duscian, Cesare Lombroso şi teoriile sale asupra Geniului. Literatura şi Teatru : N. Chendi, A. Cuza : Poezii, Epigrame şi cugetări in proză. Eugen Porni, Teatrul Naţional. Corbii de Henry Bocque. Compania dramatică Davila : Refugiul de Dario Niccodemi. Doi cocoşi de Tristan Bernard. Note şi discuţiuni : A. Herz, Răspuns domnului Lovinescu. E. Lovinescu, Pentru a sfirşi o polemică, operela vienesă în frunte cu subreta L' Milla Therm îşi începe joi astă seară la Bucureşti, seria reprezentaţiilor anunţate, după care va sosi în localitate. Biletele la „Thalia“. În astă seară se joacă la Teatrul Na- Aţional, frumoasa lucrare dramatică a lui Brieux „Fără Mame“, iar mâine seara „Puşculiţa“ cornelie de Labiche. Marţi societatea dramatică îşi va începe seria reprezentaţiilor la noul teatru din Vaslui cu piesele : „La telefon şi „al dracului copil“. 4 Ibiia No. 5 cuprinde următorul sumar : G. Coşbuc, Focuri nestinse în Rominia. Em. Grigorovitza, Porumbul .«planta lui Dumnezeu». I. P. S. S. Mitropolit Pimen, o mănăstire model. 1., Menageria lul Ilagenberg la Hamburg, (Cu .11 ilustraţiuni). I. Dragoslav, Nunta feciorului de împărat cu luna. (Poveste). Florian Cristescu, A IX-a scrisoare către un învăţător tînăr. Dr. Lux, Poamele şi sănătatea. (Cu 4 ilustraţiuni). HHUM ca prin organul dv. să stăruiţi să mi se facă dreptate şi să inferaţi cu toată vigoarea afacerile acestea veroase a d-lui Bădărău, fost ministru spre ruşinea ţârei şi neamului acestuia. Iată cine i d. Bădărău! Primiţi d-le director asigurarea prea distinsei mele stime ce vă păstrez. P. S. D sa mi-a spus că nu poate să ia arvona înapoi şi că dacă nu i-o dau toată via, cel puţin să-iiau jumătate. M. Călin. Victimele d. A. A. Bădărău Primim la redacţie prin poştă scrisoarea următoare: 80 Octombrie 1909. Stimate D.de Director Cunoseind sentimentele D-stră de dreptate şi de tot ce este cinstit şi demn vă adresez următoarea plingere pe care vă rog a o publica in mult stimatul dv. ziar. Sunt acum 4 săptămîni, cind într’o bună dimineaţă pe la orele 5 iunii, mă trezesc cu Cc. Alecu Bădărău la mine acasă, cînd de abea mă sculasem. D-sa începe a-mi spune ca sâ-i vînd via ce o am în podg.iria Vişan din comuna Bucium. Eu avînd nevoe atunci de parale, am convenit a i-o vinde cu 3500 lei şi-mi dă arvună 200 pentru care nu îi dau o chitanţă, nevasta mea nefiind fatâ şi neştiinit nimic de vinzarea viei. Cind i-am spus soţiei mele atunci de vinzare, a spus că nu voeşte să o vîndă deoarece e prea puţin ca o vie de 5 fălci şi casă de locuit să o dea cu preţul acesta, nevasta mea avind această vie ca dotă de la mine de acum încă 2 ani. M’am dus și i-am spus atunci d-lui Bâdărău. D-lui mi-a spus, ca dacă stau lucrurile , ca alunei in furie a spus că are să facă așa fel ca să strice actul de dotă în virtutea căruia eu nu puteam să vînd via fără autorizarea d-sale. Imi trimite într’o zi pe un oarecare Cezar Simiones, secretarul D-sale ca să mergem la Tribunal să stricăm actul. Cind eram la Tribunal cu d-lui vine şi soţia mea, auzind de cele puse la ele de d. Bădărău intineriţindu-mă şi pe mine de a face o faptă nu tocmai demnă. Soţia mea începe atunci a vocifera in contra d-lui Bădărău (care nu era faţă) că cum se poate că unul ca d. Bădărău sa pună la cale să se facă lucruri de natura aceasta, lucruri care nu-i fac de loc cinste şi nu-s nici de loc demne faţă de poziţia ce a ocupat. In fine soţia mea după multă insistenţă din partea mea şi’a mai multor prieteni ai mei cedează zicind că, cu unul ca d. Bădărău nu-i bine să le pui nici-odată căci nici-odatâ dreptatea n’are să fie de partea noastră, ruşine să-i fie d-lui Bădărău ; şi consinte săi vindem via cu 3500. Acuma trebuiai» să facem actele. M’am dus după aceia de cîteva ori la d. Bădărău ca să facem actele şi mi se răspunde de pretutindeni că nu-i acasă. Intllnindu 1 odată, i-am spus să facem acum actele, şi D-sa m’a trimis tot la acel domn Cezar Simionescu. M’am dus la d-lui ca să facem actele. D-sa mi a spus du-te şi mă aşteaptă la Ad-ţia Financiară, că eu fac în urmă actele şi apoi vin să plătesc taxa la ad-ţia financiară. După ce a făcut actele la trib, secţia IlI-a a venit la ad-ţia financiară şi m’a pus să iscălesc actele fără să le citesc zicînd, că lasă că’s bune şi’n regulă să nu ai grijă. Am plătit cu d-sa taxa şi apoi s’a despărţit de mine fără să-mi dea vr’un ban, sau vr’un răspuns aşa ca să ştiu ce am să mai fac. Sunt de atunci 4 săptămini, am mai primit afară de arvona de 200 lei încă 600 eliberindu-i chitanţă. Umblu de 4 săptămini pe drumuri şi-l caii să-mi dea banii pentru vie dar, peste totul locul mi se răspunde că nu-i şi nu-i. L’am văzut odată pe la Tribunal şi i-am spus să-mi dea banii. Iaca’ndată, iaca’n dată a fost răspunsul d-lui şi a dispărut par’că n’a mai fost, cînd într’o odae, cind în alta, cînd la parchet, cînd la curte şi i-am pierdut urma şi eu am ramas tot fără bani. Eu sunt un biet meseriaş şi banii aceştia sunt pentru mine singura existenţă. Acuma în firmă a trimis să dau cheile de la casa de la vie , dar nu i te am dat. Şi-a tocmit vieru acum la vie şi a intrat cu forţa căci n’a întrebat de mine, de vreme ce nu mi-a plătit via, nu poate fi a D-sale, cu toate acestea viaţi a D-sale! In ce ţară trăim? răspundeţi Dv. că eu nu sunt în stare să răspund. D-le Director apelez din nou la sentimentele Dv. umanitare şi de dreptate Informaţiuni Astăzi cu trenul de II şi 20 m.au fost aduse in Iaşi şi depuse în biserica Sf. Spiridon rămăşiţele pămînteşti aleregretatului Dimitrie Văsescu fost inginer şi profesor la şcoala de Poduri şi şosele, decedat in Bucureşti. Defunctul era in virstă de 46 ani. înmormântarea va avea loc luni 2 Noembrie la cimitirul „Eternitatea». ♦ Astăzi la orele 2 p. m. consiliul general al judeţului s-a întrunit în şedinţă sub preşidenţia d-lui C. Lepadatu La această şedinţă a asistat şi d. C. Crupenschi prefectul judeţului. ♦ In numărul de Luni vom publica răspunsul directorului nostru la scrisoarea d-lui P. Bujor, publicată în „Opinia“ de aseară. ♦ C. Florescu a fost numit pe ziua de 1 Noembrie perceptor fiscal al circumscripţei Ţiganaşi. ♦ 1). Valeriu Iordăchescu, licenţiat in teologie, a fost hirotonisit preot ajutător la biserica Sf Trei Evarhii din Iaşi. Ministerul instrucţiunei a pus în vederea normaliştilor cu diplomă de capacitate pentru postul de învăţători, că acei care au satisfăcut legea de recrutare, şi n’au făcut cereri pentru a fi numiţi in învăţâmint până la 1 Noembrie nu li se va mai admite cereri de a fi numiţi provizoriu decit pe ziua de 1 Decembrie, cind vor fi chemaţi în ordinea clasificării. ♦ Mercuri la 4 Noembrie apare de sub tipar „EminescuComemorativ“ - Albumul artistic literar), o lucrare artistică tipărită pe hirtie chromo, cu numeroase ilustraţii originale şi cu următorul sumar: Presa, semnată de: T. Maiorescu I. Negruzzi, I. Slavici, B. P. Hasdeu, I. L. Omagiale, N.. Gane, E. Gruber, A. D. Xenopol, T. V. Stefanelli, N. lorga, A. C. Cuza, C. Râdulescu-Motru, I. Gherea (Dobrogeanu), G. Ibrăileanu, I. Raipu Rian, M. Dragomirescu, G. Panu, I. Petrovici, Căpitan Matei Eminescu, Anghel Dimitrescu și N. Zbaria. Versuri in mare parte autografe de a lui Eminescu ; restul cuprinde poezii de : A. Vlahuţă, Veronica Miele, Anton Naum, Duiliu Zanfirescu, Olănescu-Ascanio, D. Angliei şi St. O. Iosif. Pagini de muzică scrise pentru poeziile lui Eminescu, de : Eduard Caudella, G. Stefanescu, E. Mezzetti, G. Scheletti şi Iancu Filip. Fotografii şi ilustraţiuni artistice. Lucrarea e întocmită de publicistul Octav Minar. Se vinde cu preţul de 3 lei 50 bani exemplarul, ediţia de amator 10 lei. ♦ Cu acceleratul de astăzi dimineaţă a sosit in localitate d. Barbu Delavrancea. K In seara de 7 Noembrie va avea loc in sala Ateneului un concert dat de violonistul I. Barbu, absolvent al Conservatorului, cu concursul d-lui Fuchs pianist. Cu fondurile rezultate d. Barbu va pleca în străinătate pentru a-și desăvîrşi studiile. ■ D. Dimitrie A. Sturza, secretar general al Academiei Române, care se afla acum la Paris, a dăruit Academiei, prin d. A. Satigny, preşedintele ei, căruia i-a adresat o foarte frumoasă scrisoare, un bogat volum, foarte rar, şi legat luxos, anume: „Istoria şi monumentele smalţului bizantin, operă tipărită in limba rusă de către d. N. Kondrokov. Acest volum îi fusese dăruit d-lui Sturdza de către d. de Fonton, fostul ministru al Rusiei la noi. D. D. Sturdza a mai dăruit Academiei prin d. I. Bianu, un bust de bronz al lui Aristotel, cu rugămintea să fie aşezat în faţa mesei unde se găseşte condica de prezenţa a membrilor Academiei. ♦ D-na şi d-nul inginer Petru Iadovici au oferit suma de 80 lei spre a se cumpără 10 plapome pentru copiii de la cantina internata de pe lîngă direcţiunea şcoalei mioste din P. Iloaiei. Direcţiunea a adus mulţumiri pentru acestă faptă. ♦ Bursierii ministerului de industrie vor pleca in străinătate in ziua de 5 Noembrie. Ei au fost repartizaţi astfel : d-nii FI. Anagnosti la Viena, 1. D. Angheliade la Mannheim, 1. Constantin la Paris, G. Ciocîrdel la Rotterdam, Gr. C. Ene la Berlin, Gr. I. Grigoriu la Darmstadt, P. Gh. lonescu la Hamburg, G. St. Morărescu la Triest, V. Nădejde la Anvers, Gh. Patriche, V. Popescu, C. Topşa la Aremen şi D. Verra la Liverpol. ♦ Mine vor avea loc la Circul Sidoli, două reprezentaţii cinematografice „Pallefie-Fi fires“ care intre altele cuprinde următoarele: «La Sinaia», Vizita Prinţulu Moştenitor al Austro-Ungariei.— La Castelul Peleşului.--MM. II. Regele şi Regina.— Principii şi Principesele.—Sinaia în serbătoare. —Hora României etc. etc. Vederi exact luate după natură de Cavalerul de Eywo, reprezentantul Casei Puthé Fréres. „Din dramele văzduhului“, după nau- fragiul dirigiabilului La Rfipubtique. Acest balon militar, a căzut acum 3 săptămîni, de la o înălţime colosală, pricinuind moartea celor patru aeronamţi care se aflau în balon. Noul program săptămânii cuprinde apoi : Uchar negustorul sau pentru un blid de linte şi un pahar de vin, scene din viaţa ţăranilor ruşi interpretate de actori celebri din Rusia.—O nuntă americană.—Învăţătorul. — Pirineii.—Spicul de griu.—Cultura Tutunului. —Blériot sau rînd la Viena. —şi multe comedii, scene sportive etc. etc. — Un grup de pelerini din România va pleca in ziua de 19 Noembrie la Ierusalim prin Alexandria (Egipt). îmbarcarea se va face la Constanța. In Alexandria si țara se vor da pele-erinilor cele mai mari înlesniri. Drumul cu masa pînă la Ierusalim costă 208 lei in clasa 11-a. Clasa lila costa 60 lei. Intilnirea pelerinilor va fi în ziua de 18 Noembrie la catedrala din Constanţa, unde se vor face şi obicinuitele rugă-* ciuni pentru călătorie. Organizatorul excursiunei e S. S. părintele Alex. Marinescu din Capitală, str. Gindaci 3. D. Bădărău reporter minciunos ca şi falsificator de interviewuri. Joi seara, cu acceleratul de 9 ore, au plecat în capitală d-nul senator Ionst. Climescu şi d-nii deputaţi Arh. Ath. Gheorghiu şi Gr. G. Mîrsescu. Alci d-nul senator Climescu cit şi d-nii deputaţi Gheorghiu şi Mîrsescu plecau în interese particulare. D. Climescu era însoţit de d-na Climescu ; d. Gheorghiu pleca pentru un proces, iar d. Mirc *zescu, însoţit de fratele său d. judecător I. Mărsescu, pentru înmormîntarea unchiului său Pavel Robescu. Dar în tren în acelaş vagon erai şi ilustrul d. A. A. Badarau, acel care combină intervievuri trăgînd cu urechea la uşa compartimentelor şi cel care în orice călătorie vede un scop politic. Aceasta e menirea politicianului. Nu ne-a fost dar de mirare să citim în „Ordinea“ ele aseară înformaţiunea următoare : „O delegaţiune a liberalilor ieşeni, compusă din d-nii C. Lic.pnescu, senator, Ath. Gheorghiu „şi G. Mîrzescu, deputaţi, s’a pre„zentat astă-A d-lui Toma Ste„lian, ministrul justiţiei şi Iau a „rugat să ia D-sa direcţiunea ac„ţiunei politice a partidului liberal ieşan cu ocazia alegerilor „parţiale. „ Din cercurile liberale a pornit „de altfel tot astăzi svonul că d. „ C. Stere ar fi demisionat din demnitatea ele preşedinte eil clubului liberal elin Iaşi“. Intr’un mod mai puţin precis „Adevărul“ publică aceiaşi informaţiune. Cunoscîndfaptele de mai sus şi punîndu-le în legătură cu aceste informaţiuni ori cine îşi poate da samă de ce invenţiuni e capabil d. A. A. Bădăru. In asemenea condiţiuni orice dezminţire devine inutilă. D. Bădărău a inventat această ştire după cum a inventat interviewul d-lui Stere pentru că în vederea succesului lui electoral la col. 11-lea de Senat are interes să prezinte pe liberalii ieșeni dezorganizaţi şi dezbinaţi. Se ştie, în adevăr, că pentru un succes electoral d. Bădărău e capabil de totul, de tot soiul de invenţiuni şi de tot soiul de intrigi. Dar, de astă dată, ni se vor înfunda aceste mici escrocherii electorale. In curind : Briganzii