Mişcarea, decembrie 1909 (Anul 1, nr. 74-98)
1909-12-01 / nr. 74
trete literare scrise intr’o formă literară aleasă, ceia ce dovedește că autorul este un literat distins. In critica modernă, d. Lovinescu ocupă un loc de frunte, și ca atare recomandăm cu multă plăcere nouile d-sale «critice“ tuturor iubitorilor de literatură. Narcis. NOTE ZILNICE Maloruşii Coruri şi dansuri, caracteristice, cu totul originale—, iată definiţia adevărată care pune în evidenţă artistică trupa malorusă care a debutat aseară la Teatrul Naţional, în faţa unei săli arhipline, foarte curioasă a cunoaşte această artă specifică, care nu se putea preciza cu anticipaţie. Ansamblul de aseară nu este propriu zis un ansamblu teatral, aşa cum am cunoscut cu ocazia trupelor de opereta cari au trecut pe la noi; acest ansamblu,—care după cum am văzut în unele pasagii la representaţia de aseară,—are momente de operă şi de balet. Corurile ce le-am ascultat aseară, ar putea figura în cea mai bună operă,—în afară de muzica propriu zisă, caracteristică muzicei ruseşti. Dansurile, cari au fost repetate în urma inzistenţelor spectatorilor,—ar putea figura în cele mai artistice baleturi din străinătate. Ce fel de dansuri sunt acele ale maloruşilor ? Nu ştiu cum se vor fi numind aceste jocuri, dar ele, aşa cum au fost executate aseară, au cucerit admiraţia tuturor spectatorilor. Maloruşii, cîntăreţi excelenţi , sunt dănţuitori neîntrecuţi, sălbateci şi pasionaţi în jocurile lor, ei sunt în aceleş timp estetici în figurile lor atît de variate, figuri pe cari nimeni altul nu le-ar putea executa de cit trupa malorusă. In dansurile lor, maloruşii prezintă un contrast isbitor : pe cit de nebunateci —, nu găsesc momentan altă caracterizare — sunt dănţuitorii, pe atita de gingaşe şi drăgălaşe sunt malorusele în spiralele lor uşoare, în care par că plutesc. Dansurile maloruşilor nu se pot descrie, ele trebuesc văzute după cum excelentele coruri,— solo, duete, terţete şi quartete— trebuiesc ascultate şi apreciate. In trecerea lor prin oraşul nostru, maloruşii vor lăsa o amintire plăcută prin cântecele lor asemănătoare cu muzica noastră naţională şi prin jocurile lor unice şi neîntrecute. Armand Trembinschi, Iancu Brătescu et Comp... Aşteptăm... * In culorea de verde a Capitalei a avut loc o întrunire tachistă pentru a se face cunoscut ţârei că ilustrul Stelian... Popescu, s’a înscris în partidul democrat , a ţinut şi un discurs din care extragem : „legile partidului liberal au de scop să nimicească pe ţăranul nostru, care D-seu ştie cum poate să-şi plătească dările cătră stat“. Cere apoi îndepărtarea partidului liberal de la cîrma ţărei pentru a veni tachiştii cari au un program : 1) desfiinţarea tuturor dărilor 2) Se va da fiecărui cetăţean o leafă lunară şi un premiu anual, ...numai tachist să fie. D-le Popescu, eşti delicios... D-l Iacob heroin e decis a agita şi la noi, în Iaşi spiritele coreligionarilor fisale, pentru ţinerea unui congres general, unde să se discute nevoile poporului evreu şi măsurile ce trebuesc luate contra partidului liberal, care-i trece cu vederea prea uşor şi face legi numai pentru Romînî! In acest scop are zilnic întrevederi la locuinţa d-sale din str. Romină, cu marcante personagii... politice de aceeaşi origină ca şi d-sa şi din acelaş partid ! Va apărea în curînd şi un manifest, pe lingă cîteva intervievări a d-lor Einchencats, Caiman Fleury, şi alţii.... intervievari redactate de simpaticul d-sale secretar, d. Cezar Simionescu un distins avocat eşan. Hr. ^ Mişcarea literara si artistica| TTw volum de nuvele. In editura re* '-'vistei „Viaţa Romînească“ va apare în cursul acestei săptămîni un volum de „Schiţe şi Amintiri“ datorit d-lui D. D. Patraşcanu. In literatura modernă volumul acesta nu e un debut: autorul d. Patraşcanu, s'a distins în literatură printr’o serie de nuvele, apărute in „Viaţa Romînească", cari au fost foarte apreciate. D. Patraşcanu scrie nuvele în spiritul lui Cehova*şi vom discuta această comparaţie la apariţia volumului „Schiţe şi Amintiri“ care va cuprinde în mare parte şi bucăţi inedite. Arta Romină, a apărut astăzi cu următorul sumar : Eduard Caudella.—Progresul muzicei şi al teatrului la noi (Gheorghe Burada, Gustav Otremba, Gheorghe Scheletti). A. D. Atanasiu. —Invăţămintul desemnului—Congresul de desemn din 1909 (rezumat din dezbateri). Maria Dr. Buteanu. Cîteva generalităţi asupra picturei. A. D. Atanasiu. —Criticii de artă şi presa. Alexandru I. Basarab.— Cronica muzicală (Alexandru Zira). A. D. Atanasiu.—Cronica teatrală (Mijlocul de a răspindi gustul pentru teatru). Ada.—Notiţi. Ilustraţiuni.—N. M. Vorobiev. —Vedere din Iaşi (in Pinacoteca din Iaşi). N. Grigorescu. — Rucăreancă. Din monumentele noastre : Biserica înălţarea din MînăstireaNeamţu. Teatrul Naţional din Iaşi. Campania electorală, tachistă — SPICURI — Tachiştii au început seria banchetelor la Bucuraşi, în vederea alegerei Prinţului D. Moruzui. Deocamdată benchetuesc la „Iordachi“ între 3—4 agenţi tachişti şi sfirşesc... la secţia respectivă, cu capetele sparte. începutul promite mult, însuşi d. N. D. Stănescu se laudă în «Ordinea de eri «că a dat o mică, lecţiune de bună conduită şi a scos afără din local» pe cîţiva alegători cari n’au strigat „Trăiască Prinţul... Moruzzi!» Mîine vine rîndul d-lor Solomonescu. MIŞCAREA Expoziţiile palelor de arte şi meserii Scrisoare deschisă Primim din partea d-lui Chiriac Corban, distinsul director al şcoalei superioare de arte şi meserii, scrisoarea de mai jos adresată d-lui Tzigara Samurcaş, scrisoare în care se pune în discbune în întregul ei, chestiunea şcoalelor de arte şi meserii în genere, a şcoalei de arte şi meserii din Iaşi în special. Facem loc cu plăcere în coloanele ziarului nostru acestei scrisori întrucît convinşi de dreptatea susţinerilor d-lui Corban în ce priveşte inferioritatea şcoalei noastre de arte şi meserii faţă de cealaltă Şcolă similară, vom sprijini cu toată energia de cari suntem capabili că , această şcoală ale cărei lucrări au putut fi apreciate de ieşeni, să dobîndească dezvoltarea ce merită în raport cu progresele industriei noastre. D-lui Tzigara-Samurcaş Directorul Muzeului de artă naţională Bucureşti. Asistînd in sala teatrului naţional la serata literară artistică dată saptămîna trecută sub patronajul şi în folosul societăţei „Domniţa Ruxandra“ din Iaşi am avut ocaziunea să ascult şi interesanta Domniei-voastre conferinţă „Despre arta ţăranului român“ care a alcătuit prima parte a programului seratei. Desigur atenţiunea cu care v’a ascultat distinsul public ce popula sala teatrului în acea seară, era rezultatul convingerei că cele spuse de d-voastră sunt adevăruri trase din cercetările pe care mai de demult le faceţi, din studiul şi scrisul d-voastră asupra acestei arte, precum şi din faptul că sunteţi organizatorul şi diriguitorul primului muzeu de artă naţională. Prin urmare cu toţii n’au mai putut să pună pe aceiaşi treaptă spusele dv cu aprecierele trecătoare şi adesea-în variabile ale oricărei conferinţe. De aceea auditorul a luat tot ceea ce aţi spus şi propus, ca decretat, pentru îndrumarea mai bună a şcoalei societăţei de mai sus precum şi pentru desvoltarea gustului pentru arta naţională românească. Menţionînd însă în vorbirea d-voastră desvoltarea simţului acestei arte pe care l-aţi remarcat la expoziţia învăţâmintului profesional din a. c. din Bucureşti în obiectele expuse de şcoalele de meserii din ţară, v-aţi aratat regretul că şcoala superioară de arte şi meserii din Iaşi, nu a participat şi ea, cu produsele sale, la succesul acestei expoziţiuni. Acest punct însă, care a fost dat de d-voastră, aşa cum l’aţi luat şi după cum s a luat şi auditorul, trebuie lămurit. Şi tomai acesta este scopul scrisorei de faţă. Intr’adevăr mi s’a relavat şi mie cum că ar fi circulat svonul că atît autoritatea superioară cît şi publicul vizitator al expoziţiei, public care cunoştea din alte expoziţii anterioare, cît şi ce poate produce şcoala pe care am onoarea să o conduc, s’ar fi afectat din cauza neprezentărei din partea noastră a unui număr mai mare de obiecte şi de o valoare mai mare. Ca se elucidez însă chestiunea aceasta am onoare să vă pun în cunoştinţă, in copie, următoarea corespondenţă pe care am avut-o cu Onor, Minister al Instrucţiei, încă de la 21 Iunie 1908 adică cu un an în urmă, îndată după ce am fost avizaţi să participăm la expoziţie. Iată primul raport cu No. 207 1908. Domnule Ministru, „Cu referire la ordinul d-voastră No 40166 1 908 Seria G, privitor la expoziţia şcoalelor de meserii, proectată pentru anul viitor 1909 la Bucureşti, avem onoare a vă aduce la cunoştinţă că şi în prezent avem încă obiecte nevindute atit de la expoziţia din Paris 1889 cît şi de la expoziţia jubilară din Bucureşti din 1906. „Toate aceste obiecte reprezintă un capital închis, iar lucrările nouă cer alt capital, pe care nu-l posedăm , astfel că expoziţiile urmându-se, nu vor ajunge decit la formarea unui muzeu de obiecte şi la a încarca mereu datoriile. In aceste condiţiuni dar, nu vom putea executa decit obiectele făcute de elevii şcolari, ca studiul, obiecte terminate de ale elevilor anilor de aplicaţie nu vom putea executa neavînd cu ce. „Ca să alcătuim un program, nu găsim necesar, deoarece obiectele de studiu vor fi de mică valoare şi vor representa norma întrebuinţată la instrucţia elevilor“. Ministerul prin ordinul seu No. 42213 din 3 Ianuar 909 seria G. răspunde : „La raportul Dv. No. 207 1908 am onoarea a vă răspunde că la expoziţia din 1909 şcoala nu trebuie să expuie lucruri făcute anume pentru aceasta, ci să expue obiectele ce se lucrează în mod obicinuit, căci numai ele pot da măsura progresului făcut. „Veţi înainta dar Ministerului o listă de obiectele şi lucrările executate atât de elevii primilor 4 ani de studiu cât şi de elevii din anii de aplicaţie. In urma acestui ordin al Ministerului, pentru ca să fie bine precizat faptul că nu vom putea expune obiectele care se lucrează în mod obişnuit, i-am trimes raportul No. 9 din 12 Ianuar 1909 cu următorul conţinut : „Avem onoare a vă aduce la cunoştinţă cu referire la ordinul No. 42.213 1 908 că lucrările efectuate la atelierele aplicaţiei, fiind din comenzi nu putem dispune noi de ele; vom face insă fotografii şi vor trimete şi cîteva piese din mobilierul executat, dacă comandatorii ni le vom da. Din anii şcolarii vom trimete toate piesele de care vom dispune, cari vor fi insă restrînse, deoarece şi aici ele sunt in majoritate din comenzi. In aceste condiţii şi nu putem alcătui o listă prealabilă de obiectele de expus ; vă aducem însă la cunoştinţă că obiectele vor fi foarte puţine, şi, că vom anexa pentru comenzile mari făcute de noi, dar ridicate de către comandatorii lor, fotografiile respective.“ Iar Ministerul respunde acestui raport prin ordinul No. 3119 Seria G, din 26 Ianuarie a. c. că, Ministerul a incuviinţat să trimiteţi la expoziţie obiectele ce veţi putea expune“. Am înşirat această courespondenţă pentru că din ea reesă evident că n’am participat la expoziţia din Bucureşti, cu lucrări care să atragă toate atenţiunele, nici ţară in cunoştiinţarea şi aprobarea autorităţei superioare şi nici din vina noastră. Reesă evident, zic, că această şcoală de meserii, deşi cea mai veche din ţară, se găseşte astăzi fatalmente in condiţiuni de inferioritate materială, faţă de cealaltă şcoală similară din Bucureşti, atît din cauza lipsei absolute a unui fond de exploatare, care ne-ar fi îngăduit să executam ori-ce lucrări, cit şi a unui personal teoretic şi practic complect, şi toate acestea datorite numai părăsirei şi desconsiderărei în care au lasat-o toţi reprezentaţii în parlament ai acestui oraş, de oricare nuanţă politică ar fi fost ei. Datorită numai mijlocirilor şi insistenţelor noastre personale făcute în particular, s’a mai menţinut, aşa cum se menţine, deşi într’o mare diferenţiare budgetară, faţă de şcoala similară’ din capitală. Numai pe această cale izbutisem sa obţin prevederea unui credit de 65000 lei pentru şcoală, din fondul de cîteva milioane care se destinase îmbunătăţirilor aşezemintelor culturale şi monumentelor istorice din ţara. Din spirit de economie însă anulînduse tot fondul acela, şcoala a ramas iar ţară nici o îmbunătăţire şi ieşenii au avut norocul să nu piardă ocaziunea de a admira, cînd trec prin faţa şcoalei, clădirea muzeului nostru, adevarată ruină de monument istoric in stil naţional. In magazia de obiecte confecţionate am avut închis un capital de 20.000 lei. Aceste obiecte sunt rămase de pe la alte expoziţii anterioare la care am participat, şi de la care şcoala a eşit, cu cele mai mari distincţiuni. Obiectele mai mici şi de uz comun s’au vîndut mai lesne, rămînînd însă obiectele mari, cari stând, se depreciază cu timpul. Valoarea lucrului pentru aceste obiecte care a trebuit plătită elevilor, ne-a epuizat toate fondurile Aplicaţiei, fonduri cari au alte destinaţiuni, iar materialul îl datorăm şi acum furnisorilor. Lipsa deci absolută a fondului de exploatare ne sileşte să primim în ateliere numai comenzi de acele, la care plăţile de lucru să procure elevilor lucrători întreţinerea in anii de practică, pe care ei trebue să i facă în atelierele şcoalei. Şi fireşte aceste comenzi plătite aparţin comandatorilor. De altfel piesele de fer pe care le-am expus pentru a se putea aprecia precizia de executare şi normele in studiul ajustorilor şi a lăcătuşilor, nu puteau fi observate decît numai de lucrătorii specialişti în aceste meserii; pentru toţi ceilalţi ele nu erau de cît nişte simple piese de fer, fără însemnătate. In ceea ce priveşte faptul că şcoala n’a expus şi ea mobilier, obiecte voluminoase, spre a se vedea progresul elevilor, voi spune că in expoziţie, acele şcoale de meserii care s’au distins în chip deosebit prin produsele lor, care v’au plăcut atît de mult d-voastră, au diriginţi şi maiştrii conducători, absolvenţi de-ai şcoalei noastre. Cred că aceasta vorbeşte de la sine în deajuns in favoarea progresului pe care-l fac elevii în şcoala noastră. Voi cita următoarele nume de absolvenţi de-ai noştri şi şcoalele unde funcţionează : 1) Popa Ioan, Diriginte, maistru lemnar şcoala elemi, de meserii din comuna Boroaia-Suceava. 2) Brăila D. diriginte comuna Calafat, şcoala elem, de meserii. 3) Neaga Ştefan diriginte strungar in fer, şcoala elem. de meserii din comuna Mizil Buzeu. 4) Argint P. I. Maistru lemnarrotar şcoala elem. de meserii din Negreşti-Vaslui. 5) Platon Gh. diriginte, maistru lemnar rotar la şcoala elem. de meserii din Nicoreşti-Tecuci. 6) Orghidan Fr. diriginte, maistru lemnar rotar la şcoala elem. de meserii Novaci-Gorj. 7) Melinte A. M. diriginte, maistru fetar la şcoala elem. de meserii din Ottina-Constanţa. 8) Birsan Al. V. diriginte, maistru lemnar şcoala elem. de meserii comuna Porceşti-Roman. 9) Cantaragiu V. maistru lemnar şcoala inferioară de me,serii Birlad. 10) Alexandrescu N. P. maistru tinichigiu Botoşani. 11) Gheorghiu Gh. maistru lăcătuş Botoşani. 12) Zevolanu D. maistru tîmplar Botoşani. 13) Botez Pavel C. maistru tîmplar Brăila. 14) Baba Dumitru al maistru tinichigiu Brăila. 15) Ştefănescu N. maistru lăcătuş Brăila. 16) Teodor Ernest D. maistru tinichigiu Brăila. 17) Buzdugan Grigore maistru lăcătuş Buzeu. 18)Hudescu G. I. aj-maistru timplar Calarasi. 19) Vartic Andrei aj-maistru lăcătuş Piteşti. 20) Lupescu Gh. aj-maistru tîmplar Roman. 21) Chiticaru C. director, Roşiori de Vede. 22) Târtăcuţă C. M. maistru ambulant Roşiori de Vede. 23) Baisau D. A. maistru lăcătuş Slatina. 24) Botez Mihail C. maistru tîmplar Vaslui. 25) Cimpulungeanu I. al-maistru ferar Vaslui. 26) Oanea Gh. maistru tîmplar Giurgiu. 27) Botez C. M. mecanic, şc. sup. de Arte şi meserii Bucureşti. 28) Chirilă N. C. maistru ferar idem Bucureşti. 29) Cosniţa Iordan maistru ajutor cl. 2 Bucureşti. 30) Ionescu Petru maistru ajutor cl. 3 contract Bucureşti. 31) Necula I. maistru tinichigiu cl. 3 Bucureşti. 32) Maxim Gh. maistru cazangiu cl. 3 Bucureşti. 33) Prutescu Th. Şef al atelierelor de ferărie Bucureşti. 34) Piiţel Ioan maistru lâcătuş cl. 3 Bucureşti. 35) Trandafir V. maistru rotar cl. 3 Bucureşti. 36) Cîrlânescu Gh. al maistru tîmplar cl. I şcoala superioara de arte şi meserii din Iaşi. 37) Dumitriu I. Gh. al.maistru II dulgher laşi. 38) Horga Leon maistru turnător cl. 2 Iaşi. 39) Ionescu D. maistru tîmplar cl. 2 Iaşi. 40) Stănilescu Gh. profesor de Desemn industrial laşi. 41) Vasiliu Alexandru al-maistru dulgher cl. 2 Iaşi. In atelierele şcoalei noastre, obiecte de artă romînească în stil naţional, s-au executat in chipul cel mai satisfăcător. Am executat la Iaşi in comenzi, diferite imobile în stil vechiu romînesc de o mare valoare artistică şi de o foarte grea executare, după modelele pe care distinse persoane din localitate ni le-au încredinţat, şi executarea lor a fost spre deplina satisfacere a comandatorilor. Repet dar şi închei, că neparticiparea şcoalei din Iaşi, cu obiecte frapante, la Expoziţia Invâţâmîntului Profesional din capitală, nu trebue pusă în sarcina nimănui, decît numai lipsei de fonduri şi părăsirea în care se găseşte aceasta şcoală, faţă cu desvoltarea la care a ajuns industria şi cu nevoile imperioase pentru progresarea ei. Ch. Corban Directorul şcoalei superioare de arte şi meserii din Iaşi D. dr. Riegler a profitat de ocazia că se află in faţa unui numeros şi select auditoriu în aula Universităţei pe cînd se serbătoria pe d. Titu Maiorescu şi a ţinut o disertaţie ateistă medicală, care n’avea nici o legătură cu ceea ce ar f1 trebuit să vorbească. Toţi oratorii predecesori ai d-sale, în, cuvinte bine simţite, şi-au arătat profunda admiraţie pentru marele cugetător pe care-1 sărbătoreau şi s'au ferit pe cit era posibil să facă digresiuni. Numai d. dr. Riegler, a căzut în acest neertat păcat primind in schimb răspunsul d-lui Maiorescu, care cu toate că a fost blajin şibinevoitor totuşi a ironisat admirabil pe excelentul profesor şi medic! Informaţiuni ♦ In vederea întrunirei conservatordemocrate—care a avut loc ori Duminică la Birlad —au plecat Simbătă sara din Bucureşti mai mulţi fruntaşi ai grupărei conservator-democrate între cari putem cita pe d-nii Tache Ionescu, N. Kleva, Calmi»»« Blumenfeld, A. A. Bădărău, Nichi Xenopol, G. Taşcă, Nestor Cincu şi Nunu Cananău. Tachiştii erau entuziaşti şi în vervă în urma discursului ţinut de d. Tache Ionescu la Cameră—discurs, pe care d. G. Panu cu cunoscutul său umor l-a aratat a fi un discurs de comptabil a unei case evreeşti de bancă de mina a treia. Aceasta, totuşi, nu i-a împedecat să fie entuziaşti şi în vervă. Anteproiectul d-lui Stelian a făcut, în auzul tuturor, subiectul principal al discuţiunei. Călătorii au putut constata că d. Tache Ionescu insăşi dă notă necuviinţilor pe cari Caiman Blumenfeld le publica în „Ordinea" la adresa ministrului de justiţie. D. Nichi Xenopol s’a relevat in această călătorie ca un pornograf de seamă. La Frunzeasca — halta de lingă Tecuci — proprietatea d-lui Nestor Cincu, distinşii fruntaşi conservatori-democraţi s'au coborit. Cu trenul de 8 jum. dim. au plecat la Birlad. Dr. Calmari Blumenfeld a fost găzduit în aceiaşi cameră cu d. A. Bădărău. Societatea studenţilor în medicină, au hotârît în ultima şedinţă, să organiseze sub înaltul patronal al A. S. g. Principelui Ferdinand, un frumos bal, ce va avea loc în luna Februarie în sala Teatrului Naţional. Delegaţia de studenţi însărcinată să ceară A.sale, acest patronaj, va pleca in Bucureşti la 15 Decembrie. Serata de la Societatea de gimnastică.Sîmbătă seara a avut loc prima serată dansantă în saloanele Societăţei de gimnastică, serate care în anii precedenţi n’au fost tocmai frecventate de publicul ieşan şi cu regret constatăm că nici anul acesta cu toate invitaţiile lansate, publicul n’a venit în număr destul de mare. Totuşi graţie activităţei desfăşurată de delegaţia din comitetului societăţei, compusă din d-nii V. Teodoreanu, Orestianu şi Osvald Racoviţă s’a petrecut admirabil până aproape de ziuă ; dar suntem convinşi că la celelalte serate publicul va fi mult mai numeros. Fiind vorba a nu se mai da în viitor serate sâptămînale din cauza dificitelor, —căci se fac cheltueli ce întrec încasările, suntem interpretul mai multor persoane de a ruga harnicul comitet să contigue aceste frumoase şi intime petreceri asigurîndu-l că publicul ieşan va participa în număr tot crescind ! Asistenţa de Sîmbătă in mare parte tineri studenţi, ofiţeri şi domnişoare studente, a petrecut cu multă voie bună şi animaţie şi notăm în fuga condeiului pe : D rele Serafim Bălăceanu, G. Eiven, Maria Vasiliu, Linuţa Minea, Zira Ciudin, Didina şi Efigenie Panu, Manole Stroescu, Stamate, Botez, Carp, Deleanu, Cirillo, Barbu, Minea Ionescu etc. precum şi d-nele Otanse Panu, d-na căpitan Sigmereanu, Manele, d-na Subloc, Mihailescu, Bucovineanu, Eiven, Stroescu, Botez ect. Dintre domni : V. Teodoreanu, Reinike, Osvald Racoviţă, Arest Panu, Căpitan Sigmereanu, Stratan, Caţaili, Manole, Locotenenţii Manolache, Gotcu,Gheorghiu, Sublocotenenţii Mihailescu, Wisniewsky, Popovici, apoi Cimescu, Vasilică Stavâr, George Robert, Mitică Minea, Săndulescu, Negura, Michiu, Raiovici, Costică Motaş, V. Marcu, Rezuş, Georgescu, C. Buzdugan, Şt. Marcovici, Luca, Butnariu, Al. Gheţu etc. Ministerul instrucţiei publice a trimese d lor directori de licee o circulară prin care le aduce la cunoştinţă următoarele : D. director al unei şcoli secundare a propus ministerului nişte norme de funcţionare a corespondenţei cu părinţii şi ministerul şi le-a însuşit însuşi in întregime pentru că ele reprezintă atît ceea ce se poate face cît şi ceea ce se face chiar in uinele părţi. Odată cu circulara, ministerul trimite şi un tablou al acestor norme spre cercetare şi executare. „Avem siguranţa, spune circulara, că grija de a garanta şi eficacitatea înrîurirei şcolei şi autorităţei in societate ca organ diriguitor al bunei educaţii, va obţine concursul deplin al reprezentanţilor săi administrativi şi al întregului corp didactic“. Prin introducerea acestei corespondenţe legaturile întreşcoală şi reprezentanţii elevilor se vor strînge şi părinţii vor fi ţinuţi în curent cu purtarea şi învăţătura copiilor lor. ■ Băetanul Gh. V. Covalciuc, din Dumeşti, ducîndu-se cu tatăl său la adus lemne din pădure, a căzut peste el un copac pe care-l tăia, sdrobindu-l în mod îngrozitor. Adus acasă de câtră tatăl său a murit.