Mişcarea, ianuarie 1910 (Anul 2, nr. 1-23)

1910-01-01 / nr. 1

IAŞUI, FILANTROPIC_____ Societatea .Pînea sărăcitor“ O iniţiativă lăudabilă.—Înfiinţarea so­­cietăţei.—Activitatea d-nei Hinna.—Ca­pitalul societatei.—Ajutoarele acordate. „Pînea săracilor persoană morală. Donaţiunea d-lui Vladimir de Hertsa. Acum cînd în fie­ce moment suntem întimpinaţi cu cereri pentru alinarea lu­­mei nevoiaşe, cînd sărăcia care stăpi­­neşte laşul apare în toata dureroasa ei lumină, se cuvine, ca un prinos de su­premă recunoştinţă să pomenim de acele puţine instituţiuni de bine­facere cari au luat fiinţă dintr’un sentiment al unei no­bile şi lăudabile porniri de caritate. Fără îndoială că cea mai bine organi­­sată, dar care în acelaşi timp dă resul­­tate mai reale este societatea „Pînea săracilor“ înfiinţată acum 5 ani din ini­ţiativa şi prin stăruinţa distinsei d-ne Marie Hinna.­­­ D-na Hinna n’a cruţat nici timp, nici osteneală şi printr’o perseverenţă cum rare ori avem ocaziunea a constata, a reuşit să intemeeze una dintre cele mai solide şi mai necesare societăţi de bine­­t- ' ’e. n însăşi titulatura ei, J?Pinea să­­ne indică rostul existenţei ei de aceia nu credem necesar a mai ...ala că aci se dă hrana zilnică des­­moşteniţilor soartei, se alină cea mai grea necesitate organică : foamea. De aceea toate privirile populaţiunei ieşene sunt îndreptate astăzi asupra a­­cestei societăţi şi în acelaş timp toate glasurile se întrunesc pentru a diviniza energia acelei nobile femei, D­na Maria Hina, care i-a dat fiinţă şi care o con­duce cu atâta ardoare şi bună voinţă. În­ această frumoasă întreprindere cari­tabilă d-na Hina este secondată cu mult entuziasm de d-nele: Dr. Riegler, P. Râşcanu şi dr. L. Cosmovici, membre in comitetul societăţei. De la înfiinţare şi pănă la 1 Octom­brie, societatea a realizat un venit de 17.300 lei, bani plasaţi în bonuri şi pro­veniţi din cotizaţii, donaţiuni, spectacole etc. De la 1 Octombrie 1908 şi pănă la 1 Iunie 1909 s’a cheltuit suma de 4420 lei. Sold rămas din anul trecut 2374 lei 85 bani. In acest timp s’au împărţit 16.361 porţii de mâncare săracilor. Apoi s’au mai trimis la domiciu 2134 kgr. lemne, iar în timpul verei s’au dis­tribuit 1816 kgr. de pâine. Toate aceste dau un total de cheltueli de 4182 lei şi 30 bani, cari scăzuţi din suma de mai sus, dau un sold de 2612 Ioi «£ei SO. Lunî cu paii a tIU CUITi pârât la bonuri în valoare de 1980 lei şi care a­­dăugându-se la capitalul anului trecut face un total de 19 300 lei, toţi pla­saţi in bonuri. „Pâinea Săracilor“ va fi recunoscută în curând persoană morală, proectul de lege fiind deja votat de Cameră. Modul cum acestă societate este con­dusă, a dat prilej d-lui Vladimir de Her­­tza, cunoscutul filantrop din localitate, să ofere d­nei Maria Hina suma nece­sară pentru a da hrană săracilor timp de trei zile şi a se organiza un pom de Crăciun pentru copii sărăci. Această lăudabilă donaţiune a fost fă­cută de d. Vladimir Herţa în memoria defunctei sale mame. Din parte­ ne urăm distinsei d-ne Ma­rie Hinna, cât şi distinselor sale colabo­ratoare, cel mai deplin succes în nobila şi lăudabila activitate caritabilă ce în­treprind. Repe­ scu, pe Hristescu şi pe alţi trântori. Şi atuci s’a inventat înfiinţarea partidului social-democrat. In consecinţă centrala sindicatelor a adresat un apel tuturor sindicatelor ce sunt pe cale de a se desfiinţa invitân­­ilu-le ca toate fondurile de cari dispun să le înainteze centralei din Bucureşti care le va vărsa la cassa partidului so­ci­o-democrat, şi toţi membrii sindicate­lor desfiinţate vor deveni membrii ai partidului social-democrat urmând a-şi plăti aici, ca mai nainte, cotizaţiile lor lunare. In acest fel capii mişcării cred a pu­tea eluda legea şi a-şi asigura şi pen­tru mai departe­­existenţa lor fără griji şi fără muncă multă. Noi nu credem însă ca muncitorii sta­tului să lase a fi ademeniţi, întrucât „partidul“ nu le poate asigura nici un folos, ci din contra îi va expune la tot felul de neajunsuri, de­oare­ce numai firma este schimbată, dar conducătorii sunt aceiaşi cu aceleaşi apucături şi ten­dinţe anarhice. Interpelarea legei şi fiind că capii „socialişti" induc în eroare pe muncitorii spunîndu-le că le­gea asociaţiaţiunilor nu le permite înfi­inţarea nici unei societăţi de ajutor mu­tual sau filantropice, pentru ca astfel oarecum să-i silească a se însori în „par­tid“, ministerul industriei şi al comer­ţului va da zilele acestea o circulară in­terpretativă a legei, prin care se sta­bileşte că legea nu priveşte asociaţiunile filantropice sau de ajutor, nici chiar a­­sociaţiunile pur culturale, ci numai aso­ciaţiunile politice, sau cele cari au ten­dinţe politice în contra actualei ordine sociale. Liberi sunt aşa­dar muncitorii de a forma orice societate filantropică şi de ajutor mutual. Şi în folosul lor ar fi ca să profite de aceasta în interesul lor economic, iar nu să se dea din nou*'pe mina d-lor Frimu, Marinescu, Cristescu, etc, cari îi exploatează numai și-i vor conduce pe căi periculoase. DISOLVAREA SINDICATELOR Aplicarea legei asociaţiunilor.— Apelul „partidului socialist“. — Interpre­tarea legei. Aplicarea legei asociaţiunilor La 1 Ianuarie urmînd să se pună în aplicare legea privitoare la asociaţiuni, este natural ca sindicatele muncitoreşti, c­ari apucaseră pe o cale anarhică, să­ se disolve de la sine, dacă nu vreau să se expună ca să fie disolvate prin puterea legei. Înţelegem acele sindicate, cari sunt constituite din lucrători ai stabilimen­tului. Şi, în adevăr, sindicatele lucrătorilor de la atelierele C. F. R. din Bucureşti, Paşcani, etc., de la portul Constanţa, de la Arsenal, etc., au şi început pre­gătirile de disolvare, pentru ca astfel să evite intervenţia autorităţilor în drept, astfel că de drept ele nu vor mai exis­ta pe ziua de anul nou şi nu vor mai avea fiinţă nici de fapt. Apelul partidului socialist Prin desfiinţarea acestor sindicate însă întreaga mişcare anarho-sindicalista cade în baltă şi para­ziţii cari trăiau prin­şi din sindicate, expuşi a rămine pe dru­muri, căci sindicatele lucrătorilor de la fabricile particulare sunt prea slabe ca să poată întreţine pe Frimu, pe Marine­ Ultime Informaţiuni . Ministerul de interne a­ trimis o nouă circulară la parte din prefecturi ca să înnainteze de urgenţă desbaterile con­siliilor judeţene.­­ Romînii transilvăneni din Brăila, Galaţi, Ploeşti şi Craiova au luat iniţia­tiva de a înainta guvernului ungar cîte un protest acoperit de cu­ mai multe semn­aluri în prod­uici ai cl­e jer secutării poetului Goga. ♦ Ziarului „Temps“ i se comunică din Bucureşti că colonelul Iliescu şeful sta­tului major al corpului 2 de armată a fost trimis în misiune în Franţa spre a examina materialele de răsboi ale tipu­rilor celor mai moderne din uzinele franceze, în vederea apropriatelor expe­rienţe de artilerie ce probabil se va face în Romînia. Maiorul Sturdza, ataşatul militar al Romîniei la Paris, însoţeşte pe colonelul Iliescu. ♦ La prefectura de judeţ se lucrează la un tablou de ajutoarele ce vor fi îm­părţite sătenilor ce au suferit pagube de pe urma incendiilor. — Ion Creangă a apărut astăzi cu următorul cuprins: Ion Creangă, Au­­to­biografie (prescurtare din „Amintiri") A. D. Xenopol.—Ceva despre Ion Crean­gă, Iacob Negruzzi. O scrisoare, N. Ior­­ga*—însemnare, C. Grigoriu.—Ion Crean­gă şi Gheorghe Enăchescu, preot. G. Panu.—Ion Creangă „Junimea". —Priete­nia între Creangă şi Eminescu, Ion Crean­gă Intre cîţi­va junimişti, M. Lupaşcu.— Rugăminte. Amintiri despre Ion Crean­gă, G. A. Cosmovici.—Note. P. G. Sa­vin, V. G. Şuşnea.— Din viaţa lui Ion Creangă. Zahai Grigoriu.—Din viaţa lui Ion Creangă, I. P. — Rămăşiţi de la Ion Creangă. — Baeţii al Berban şi D. Enachi din str. Hanciuc, luându-se astăzi dimineaţă la ceartă, cel dintăi la un moment dat, a luat o piatră cu care a dat o puter­nică lovitură adversarului său, care a căzut la pământ în nesimţire. Agresorul a fost arestat, iar victima a fost trimisă la spitalul Paşcani, unde i s-au dat a­­jutoarele necesare.­­ La 18 Ianuarie, va avea loc adu­narea generală a membrilor Societăţei viticole din localitate. ° Uniunea Sindicatelor muncitorilor C. F. R. din capitală, a trimis cercului lucrătorilor C. F. R. din localitate, un comunicat prin care î­i face cunoscut că pe ziua de 5 Ianuarie, cînd se împli­nesc 15 zile de la promulgarea legei a­­supra dreptului de asociaţie, s’au de­clarat disolvate sindicateilor C. F. R. ♦ Ministerul de interne a hotărîtor să modifice regulamentul pentru admiterea în şcolile notari şi notarii in funcţiune să fie admişi a aceste şcoli până la vîrsta de 70 ani, în loc de 30 cum era până acum. 1­1 M­I­Ş­CA­R­E­A ! O „Titlurile“ d-lui Gh­iţă Lascar. Con­fratele d-lui Lascar,—ca să nu-i zicem con­­soara ziarului „Acţiunea" afişează zilnic în corpul ziarului următoarea informaţie elec­torală : Candidatul partidului conservator demo­crat la alegerea col. II Senat din Iaşi care se va efectua la 10 Ianuarie 1910 este d.G. Lascar fost primar al Iaşului etc. Asupra titlurilor cuprinse în acest „etc“, rugăm „Acţiunea“ să se explice ca să le cu­noaştem şi noi. ♦ Mâine seara 1 Ianuarie 1910, va avea loc în Sala Pasfia, o frumoasă Serală Dansantă, organizată de Societa­tea „Frăţia“ a Meseriaşilor Creştini din localitate, pentru a cărei deplină reuşită, comitetul îşi dă toată silinţa. Din vastul program întocmit pentru această serată, remarcăm : un uriaş Pom iluminat cu becuri electrice in diferite culori şi îm­podobit cu frumoase jucării ce se vor distribui gratis copiilor vizitatorilor, re­prezentarea anului expirat şi noului an de către d-rele Komarnitzki şi Racu, care vor recita o poezie întitulată Anul Nou şi dedicată vizitatorilor, concursul de frumuseţe, tragerea la lot a unei muzici simfonice la care fiecare bilet de intrare participă cu un număr iar o lojă cu patru numere, un program compus din cele mai frumoase arii de dans şi piese de concert executate de muzica militară, etc. etc. La această serată, îşi va da întâlnire elita meseriaşă ieşană, ştiut fiind că a­­ceastă societate e compusă numai din meseriaşi şi are un şir deosebit în or­ganizarea serbărilor şi seratelor ce ră­­mân o frumoasă amintire publicului ce le vizitează.. „Fotografia artistică Weiss“ execută cu prilejul sărbătorilor de Anul­ nou fotografii in platinitopie, în diferite formate de salon sistem Parisian cu preţuri reduse. Deasemenea execută fotografii în mărime naturală, reproduse după ori­ce fotografie ori cit de veche, cu preţurile cele mai a­­vantajoase. ♦ Agenţii serviciului de siguranţă, au făcut astă noapte o razie prin mai multe cafenele, de unde au confiscat diferite sume de bani, provenite de la jocurile de noroc. „ Un domn medic, profesor la facul­tatea de medicină din Iaşi, ne­ atrage atenţia asupra unui fapt caracteristic care oglindeşte modul cum înţeleg a se pur­ta cu publicul călător, funcţionarii cam­paniei internaţionale a vagoanelor de dormit şi vagoanelor restaurante. In ajunul Crăciunului, d. dr. G. D. că­lătoare în trenul de Predeal. In apro­piere de Ploeşti, pe la ora 6 seara, unul dintre chelnerii vagonului restaurant, veni prin vagoane şi întrebă cine voeşte să ia masa. D. dr. G. D. se înscrie îm­preună cu alte persoane. La ora mesei trecu în vagonul res­taurant, unde aşteptă să­ i se servească masa. Care-i fu mirarea cînd după o aştep­tare de aproape o oră, chelnerul vine şi-i spune că mîncarea s’a isprăvit. Faţă de acest fapt, d. dr. G. D., s’a plîns în scris, direcţiunei companiei in­ternaţionale­. Cu ocazia anului nou, serviciul Divin, la mitropolie va fi oficiat de I. P. S. S. Mitropolitul Pimen. Tot mîine se va oficia şi un tedeum la care va lua parte toate autorităţile ci­vile şi militare. . /­6//rdm celle tifo­r’ no.y­ull a cm n­oroc. 1 ianuarie 1910. PENTRU SĂRĂCII IASULUI In vederea Sfintelor Sărbători ale Crăciunului ziarul „Mişcarea“ deschide o listă de subscripţie pentru ajutorarea populaţiei nevoieşe. Persoanele care vor bine­voi să sub­scrie sunt rugate a trimete sumele pe adresa ziarului „Mişcarea". Gh. Săndulescu — 9 COFETĂRIA Fra­nco-Germană U mili &I _______________ | * . W ft. *g'»***« | S Face cunoscut onoratei sale i clientele și onor. public, că cu § I ocazia Sf. Sărbători este asor- | I tată cu toate felurile bomboa- t ne și chocolală. | Foi de turtă de cea mai | fină calitate. | Se primesc comenzi de Tor- | răpit GOLECTURA Magazinului Conservatorului precu­m şi nenumărate cîştiguri a 500 lei INCER€Aţl­ VA NOROCUL ŞI LA NOS ! NU VEŢI REGRETA MAGAZINUL CONSERVATORULUI CASA DE ÎNCREDERE FONDATA LA 1892 PLĂTEŞTE PROMPT ORI­CE CÂŞTIGURI Discreţiune absolută Ch. Dimitriu­-Pău­şeşti AVOCAT Str. Petru­ Rar­eş No. 10 Consultaţii: 8—9 jum. a.m.' Şi4—6 La Papagal laş strada Ştefan cel Mare vis-a-vis de Mitropolie Vinde toate articolele en detail cu pre­ţuri de engros. Mare asortiment de galanterie. Unge­rii, crăvăţi flanele. Genţi pentru dam­e şi pentru voiajori. Ocaziune rară . Ceasornice deşteptătoare­, lei 2.45 Galoşi pentru dame . Galoşi pentru barbaţi . * 4.—. Galoşi pentru copii . 2.—.2.50 Bogat asortiment de mănuşi, cu pre­ţuri reduse. Numai la magasinul „La Papagal“ ULTIMA OARA — Serviciul telegrafic şi telefonic al „Mişcărei" —­ O Dispariţie ---------------­ Bucureşti (telef.)—Astă noapte d. Di­­mitrescu proprietarul unui stehil de tu­tun de lângă otel Bi­­stol a reclamat au­torităţilor că fetiţa d-sale Viorica în e­­tate de 14 ani, a dispărut de la domi­ciliu. Incepându-se cercetările, fetiţa a fost gasită la un domn Spirulescu funcţionar la casa de bancă Marmorech Blank. Un comunicat al meseriaşilor Buc. 31 Dec. (tel.).--Un număr de 20 meseriaşi, au adresat ziarelor o scrisoare prin care arată că nu mai au nici o le­gătură cu d-nul Stănescu preşedintele clubului meseriaşilor. Identitate stabilită Buc. 31 Dec. (tel.) —Cadavrul găsit ori pe linia ferată de lingă Chitila s’a sta­bilit că e a muncitorului Tom­a Zidaru­, care mergînd dimineaţă la lucru, a fost surprins de tren şi tăiat. Liniile ferate în America Bucureşti 31 Decemb. (rel.)—Propune­rea guvernului Statelor Unite pentru ne­utralizarea liniei ferate în Manciuria a provocat mari nemulţumiri în Japonia. Sunt temeri că aceste nemulţumiri vor provoca un curent anti-american care ar putea duce la un conflict alarmat.­­X­ CO CO o I turi. I CO & nu FA­TURA DE UNTURĂ DE PESTE DE­CÂT CU ’ EfflULSlfl RflCOUlTZfi ESTE CEA MAI ACTIVĂ SI CEA MAI­­ PLĂCUTĂ PREPARATIUNE CU UNTURA DE 5­­ PESTE. EA ESTE PRESCRISĂ DE TOATE' ' 1 c3 !=S Hae» 1 00*^ JS SOMITĂȚILE MEDICALE DIN TARĂ’ DEPOSIT PRETUTINDENI r* -w

Next