Mişcarea, martie 1910 (Anul 2, nr. 47-71)
1910-03-02 / nr. 47
kv.* . r ANUL*II.—No. 47. Redacţia şi administraţia Iaşi, Strada Săulescu 5. ABONA 31ENT13 In tară pe un an . . 20 lei Pe jumătate an . . . 10 „ , Pe trei luni .... 5 „ In străinătate pe un an 40 lei Pe jumătate an ... 20 „ Pe trei luni .... 10 „ Preoţii şi învăţătorii 60%,4» Tachiştii la sate Ziarele tachiste zilnic ne aduc fel de fel de informaţii asupra acţiunei d-lui Bădărău la sate. Se zice că d. Bădărău, faimosul elector al d-lui Tache Ionescu, are hotărît sa înceapă o straşnica mişcare printre săteni pentru a mari popularitatea tachiştilor şi pentru a propaga principiile conservatorilordemocraţi la sale. Ce fel de principii vor fi avînd, numai ei pot sa le ştie; pan’ acuma noi n’am auzit nici de principii, nici de idei. D. Tache Ionescu, şeful adorat şi pivotul grupatei tachiste, a declarat ef, principiile d-sale le va desvolta cînd va veni la guvern, când va nevoit să le pue în aplicare şi-i foarte practic mijlocul acesta de lupta politica. Ce sa te încurci cu principii si cu idei, pentru ca In urma să fii nevoit a le transforma şi a calca peste ele la fiecare pas? Principiile tachiştilor constau in prezent, in a găsi mijloacele cele mai eficace pentru a eşi în alegeri. Iu asta se rezuma toata existenţa si toata filosofia principiilor lor. Dar ce sa mai vorbim de aceste principii ? S’a vorbit aşa de mult de ele în ultimul timp, mai ales cu prilejul ultimelor alegeri, în cît am cădea în banalitate, daca am mai insista asupra lor. O întrebare naturala însă, car© şî-o va pune ori-ce pui serios va fi aceasta : Ce vor face tachiştii la sale ? Cu principiile care le au, rezultatele de la oraşe s’au văzut. Cîte*va locuri în parlament în urma ingerinţelor, corupţiunilor şi a traficărilor celor mai neruşinate. Acestea-s marele succese, pe care le trimbiţează tachiştii la ori-ce ocazii, şi pe baza carora au îndrăzneala sa afirme ca opinia publica e cu ei. Opinia publica romîneasca nu se rezuma numai în opinia alegatorilor celor cîtor va colegii —şi la acele în parte numai, — unde tachiştii prin mijloacele ce le-am amintit în parte mai sus, au reuşit sa cîştige citeva alegeri. Ne vom întreba insa ce curente sănătoase a format acţiunea lor la oraşe? Nici-unul, dar absolut nici-unul. Curente nesănătoase poate or fi făcut, prin faptul ca au exploatat nevoile cetăţenilor, conrupîndu-le conştiinţele şi silindu, chiar contra intereselor lor, sa trimită ca reprezentanţi în parlamentul ţarei oameni care nu ştiu şi n’au simţit nevoile lor, pentru ca sa le poata susţinea. Cam acesta-i acţiunea tachiştilor la oraşe. Şi, daca la oraşe, unde cetăţenii îs mai pregătiţi pentru viaţa politica, n’au făcut nimic folositor pentru orăşeni, cum îşi poate închipui cineva ca la sate ar prinde o acţiune tachistă ? Sătenilor nu le trebue privighitori, sătenilor nu le trebue fraze bombastice şi sofisme, cu care ameţesc eile-odala farsorii lachişli pe bieţii orăşeni, sătenilor le trebue îmbunătăţirea stărei lor economice şi culturale. Şi daca cred tachiştii că prin mijloacele de care au uzat pan’ acuma vor ajunge sa închege vre-o mişcare la sate care să le cîştige o oarecare popularitate, se înşala amarnic. Săteanul nostru e mai puţin încrezător decît orăşanul. Pe orăşan mai degrabă îl poţi ameţi cu câteva bombe oratorice, după cum se zice, săteanul însă te asculta păna la sfîrşit şi la urmă te întreabă: „Din toate acestea ceva eşi bun pentru noi“ ? Şi numai dacă prin o muncă cinstită şi conştienta, ajungi să faci ceva bun pentru el, numai atunci începi sa intri în sufletul lui. Sa ştie tachiştii foarte bine, că dacă d. Spini Ilarei a ajuns să-şi facă o mare simpatie in rîndurile celor obijduiţi, o simpatie de care ei îs foarte geloşi—, e datorită numai linei munci încordate de zeci de ani, şi unei cinste ireproşabile. Oricît se vor zbate tachiştii, nu vor parveni să facă nimic la sale, de oarece cu mijloacele întrebuinţate şi cu principiile desvoltate pănă acuma, s’au dovedit că lupta numai pentru interesele lor de partid şi nu pentru binele ţarei şi a neamului. Prin astfel de mijloace niciodată nu se vor putea insinua în sufletul sătenilor, căci ţăranul, o fi el sărac cum e, dar e un bun psiholog, cunoaşte sufletul celui cu care are de-a face, de la prima vedere. Deci, ori şi cît vor trimbiţa tachişlii acţiunea lor la sate, vor fi demascaţi numai de cît şi vor eşi mult mai plouaţi din mijlocul sătenilor, de cum au eşit pan'acuma la oraşe. DIN SBORUL VREMII pin „filosofia Jîimicului“. Atu avut totdeauna umilinţa le-u mă şti ■prea sarac ea să pot îl bogat,c tiar In aceiaş timp şi mîndria de-a uia şti prea bogat ea să pot fi sarac. * S’a spus totdeauna că moda e o nebunie; dar, în secolul nostru, nebunia e o modă. * Cind mă tai la un deget, de fapt, mă doare ’n chief. Tot aşa şi nopţile senine, cînd stele se desprind şi cad din albastrul veşnicei Libertăţi, întîmplarea nu se petrece acolo sus, ci ’n sufletul meu,—sau mai bine zis in cine ştie ce celulă cerebrală. * Concluzia: Ni se pare că trăim in lume, pe câtă vreme, adevărul e că lumea trăeşte în noi.* Toţi filosofii iubesc Înţelepciunea, cum iubea Don Juan „Femeia“; dar dacă Înţelepciunea e femeie, nu înseamă că şi femeia e înţelepciune. * Bucuriile cele mai mari sunt acele care ne fac să plângem,—întocmai cum durerile cele mai mari sunt acele care ne fac să rîdem . Eu unul n’am cunoscut mii arzătoare lacrimă, de cit hohotul de rîs. * Cea mai mare dovadă despre inconştienţa noastră, e că ne socotim... conştienţi. * Am cunoscut şi-am citit mulţi profesori de morală, dar n’am putut in să învăţa de la nici unul, ce este lntr’adevăr morala şi ce e moral. Concluzia: Asta nu se poate ’nvaţa ci se „simte“. * Dumnezeu a zis „Fiat lux“... şi luxul s a făcut.* Când nu mai poţi vedea cu ochii,—începi să „vezi“ cu nasul şi cu urechile; iar cînd nu mai poţi auzi cu urechile, începi să „auzi“ cu ochii. * Dintre dispoziţiile sufleteşti, cea mai duioasă îmi pare ironia,—şi cea mai ironică duioşia. * Nici eu nu stau în centrul Universului, nici centrul Universului nu stă ’n mine. * Poeţii sunt ca nourii. Simt formaţi şi duşi... de vinturi. Şi se repetă ca şi nourii ! Aceiaşi picătură plouă de mai multe ori. Și trăiesc ca și picătura de ploaie. Când în noroi, cînd ia senin. II. *•——-------- —•——— ALBUM POLITIC? Cetitorii noştri cunosc faptul că dl Tache Ionescu, şeful partidului conservator-democrat, s’a plîns parchetului de Ilfov, că un tinăr Vlădoianu Var fi escrpat cu o înssumatâ sumă de lumi, pe cari şeful i-a dat'o cu anticipaţie, în vederea unei lucrări tipografice. Tînăril vlădoianu, pe care nu-l cunoaştem, a avut ingenioasa ideie să editeze un album in care să puie diferite fotografii ede mior iluştri necunoscuţi. Era deci natural ca D. Vlădoianu să se adreseze nu şefului partidului naţional-liberal, nici celui conservator—ci numai d-lui Tathe Ionescu, ca unul care conduce uin partid care are mare nevoie de reclamă... Această propunere a fost o adevărată fericire pentru şeful tachiştilor—şi astfel tânărul Vlădoianu s’a putut bucura de deplina încredere a tachiştilor, de la care a luat diverse sume de bani, cu anticipaţie. Dar d. Vlădoianu nu s'a ţinut de angajament, şi astfel d. Zache Ionescu văzîndu-şi visul spulberat, s’a adresat parchetului, cerînd astfel restituirea sumelor ce le-a încredinţat junelui Vlădoianu. Ce va mai urma pe urma acestui conflict—vom mai vedea. Interesant e să relevăm următorul fapt: Ce a înţeles d. Tache Ionescu cu acest album ? A vrut să aducă la cunoştinţa Europei că avem în ţară un partid conservidor-democrat ! A vrut să-şi vadă laolaltă toţi membrii devotaţi ? Sau a crezut că în ţară e nevoie de un asemenea... „album politic“ ? Nimic din toate acestea. D. Tache Ionescu este,—şi trebue să fie—omul reclamei. D-sale nu-i mai ajung ziarele pe cari le are, în diferite... limbi—şi a crezut astfel că e bine să-şi facă un „album politic“ de inovaţie, a reclamei d-sale americane. Păcat că tînărul Vlădoianu şi-a bătut joc de credulitatea şi... seriozitatea şefului tachist, căci altfel, de a apărea albumul, ar fi putut constata şi d. Tache Ionescu de visu, cine sunt acele ilustre figuri care-l înconjoară... LEGEA fie înaintare in armată Modificările introduse de Senat Senatul a introdus următoarele modificări la proectul de lege pentru adăogirea unui articol la legea de înaintare in armată : Înaintarea la gradele de colonel şi generali se fac© numai la alegere, şi in acelaş mod ca la aliniatul intâiu. Tabela de înaintare la alegere se stabileşte cu aprobarea Regelui în urma raportului ministrului de război, bazat pe o încheiere a Consiliului superior al armatei asupra propunerilor capilor ierarhici. Alegerea nu se aplică decit ofiţerilor cu calităţi excepţionale şi cari, deosebit de o reputaţiune bine stabilită cu privire la valoarea lor in serviciu, mai ales la trupă, vor dovedi că posedă, cu deosebire in gradele superioare, şi o instrucţiune superioară, teoretică şi practică, în conducerea celor trei arme constatată în modul ce se va prevedea in regulament, înaintarea la alegere nu se poate acorda decit cel mult pană la 14 din înaintarea la vechime, şi numai atunci cind s’ar găsi ofiţeri cu totul în condiţiunile înaintării la alegere. Examenul va fi teoretic aplicativ şi practic pe teren, pentru toate armele şi serviciile. Căpitanii de stat major şi absolvenţii unei şcoale superioare de războiu trec numai examenul practic pe teren, această dispoziţiune nu se aplică actualilor căpitani de stat major şi actualilor absolvenţi ai şcoalei superioare de războiu. Ofiţerii admişi a Înainta la alegere se intercaleză printre cei admiși la vechime incepînd cu vechime, in ordine de 3 la vechime și 1 la alegere. Pentru stabilirea tabelelor de înaintare, ministrul ia avizul consiliului superior al armatei, compus ca comitetul inspectorilor generali. Tabelele celor admiși la Înaintare vor fi publicate în „Monitorul Oastei“.. POLITICE Legile d-lui general Crăiniceanu privitoare la înaintarea în armată şi la reorganizarea armatei au fost distribuite azi la Cameră, astfel cum le-a modificat Senatul. Terminindu-se ancheta ordonată de d. ministru al justiţiei la tribunalul din Bârlad, procurorul general al Curţii de Apel din Iaşi a remis ieri d-lui T. Stelian raportul d-sale despre această anchetă. Raportul conchide la constatarea că preşedintele tribunalului din Bârlad, d. Bâlăşeanu, are o nuanţă politică bine pronunţată, pe care a dovedit-o in mai multe procese electorale ce le-a judecat. Preşedintele Senatului a expediat următoarea telegramă : D-lui Dr. Neumayer Ajutor de primar al Vienei Senatul român, dureros impresionat de moartea d-rului Karl Lueger, ilustrul primar al Vienei, mare amic al României, m’a însărcinat de a vă exprima partea pe care o iea la doliul Vienei şi a vă ruga să binevoiţi a fi interpretul său pe lingă familia defunctului prezentindu-i viile sale condoleanţe. Preşedintele Senatului român, general Budişteanu ---------------- ---------------- O DECIZIE a ministerului industriei Ministerul industriei şi comerţul a dat următoarea decizie privitoare la diplomele şi certificatele liberale elevilor şi elevelor cari au funcţionat in atelierele care depind direct de acel minister şi anume : Să se elibereze brevetu de maestru sau maestru şi pentru comurbane, tuturor diplomaţilor şi diplomatelor, absolvenţilor şi absolventelor următoarelor şcoli, şi anume: Absolvenţilor şcoalei de meserii „Vasile Paapa“ de la Valea Boului judeţul Prahova ; Absolvenţilor şcoalei practice de meserii de la Ricăciuni, judeţul Bacău; Absolvenţilor şcoalei de maeştri sondori dela Cimpina ; Absolventelor şcoalei de sericicultură şi ţesătorie şi de ares scoarţe şi covoare dela Tirgovişte ; Absolventelor şcoalei atelier de ţesâtorie „Regina Elisabeta Ţesătoarea“ din Bucureşti ; * ** * Să se elibereze brevete de maestru sau maestre pentru comunele rurale— sau celor ce se vor aşeza la oraşe, carnete de lucrători sau lucrătoare—tuturor absolvenţilor şi absolventelor următoarelor ateliere-şcoli elementare ce depind direct de acest minister şi tuturor absolvenţilor şi absolventelor şcoalelor de ucenici sau ucenice subvenţionate de minister şi puse sub controlul acestui minister, şi anume : Absolventelor şcoalei elementare atelier de ţesătorie de la Nămăeşti, judeţul Muscel ; Absolventelor, idem, de la Pogoanele, judeţul Buzău ; Absolventelor, idem, dela Agapia, judeţul Neamţu ; Absolventelor celor 13 noi ateliere centre ce se vor organiza pe ziua de 1 Aprilie 1910, pentru Invâţâmîntul industrial casnic, ambulant la sate; Absolvenţilor şcoalei de ucenici din Tulcea ; Absolvenţilor şcoalei de ucenici din Brăila ; Absolvenţilor şcoalei de ucenici (croitorie) din Iaşi ; Absolvenţilor şcoalei de ucenici a societăţii absolvenţilor şcoalei superioare de meserii „Sfinţii Voevozi“ din Bucureşti ; Absolvenţilor şcoalei de ucenici a societăţii constructorilor, bulevardul Maria, din Bucureşti ; Absolvenţilor şcoalei de ucenici Bursa Muncei din Bucureşti ; Absolventelor şcoalei de ucenice numită şcoala industrială de fete d-na Savopol din strada Nicolae Bâlcescu (fostă Primăverei), Bucureşti. Corporaţiile vor libera brevetele sau carnetele menționate mai sus numai în baza prezentării diplomelor sau certificatelor vizate de acest minister, fără nici o altă examinare sau cercetare a absolvenţilor sau absolventelor şcolilor mai sus enumerate. --------****-------------------------------- MARŢI 2 MARTIE 1910 SUB DIRECŢIUNEA unui comitet AI* Alt JE ZILNIC ftnunciuri Comerciale Linia in pagina Il-a . 1 leu Linia în pagina lH-a 50 bani Linia în pagina IV-a 40 bani — TELEFON 121 CINEMATOGRAFUL MEU Ziarul „Adevărul“ a dat ceia ce se chiamă în limbajul gazetăresc „o lovitură “. Se ştie că „Adevărul“ avea un serviciu de informaţi lunn, întitulat „Contenciosul“. Nu mult după înfiinţarea Contenciosului d-lui Bădărău, „ Adevărul“ şi-a desfiinţat contenciosul său, de care nu mai avea nevoe, fiindcă însuşi d. Voinea înclinase pentru această desfiinţare. Două contencioase în ţară erau, desigur, prea mult. Iată însă că guvernul liberal desfiinţează Contenciosul de la Casaţie. Care va să zică, de unde înainte România avea două contencioase, acuma nu mai avea nici unul. Pricina ?—Guvernul liberal. Atunci—ce şi-a zis „ Adevărul — „Guvernul a desfiinţat Contenciosul d-lui Bădărău,—haide să reînfiinţăm noi Contenciosul nostru“. Zis şi făcut. Deci, cu începere de la 1 Martie ţara va avea un contencios,—al „ Adevărului“. Deci, cine doreşte să aibă vreo informaţie de la Bucureşti, se va adresa „Adevărului“, care, în schimbul unei sume grase, va servi pe oricine. Pentru acest lucru, „Adevărul“ păstrează, pentru cei ce doresc să se încredinţeze, o mulţime de scrisori de... nemulţumire. RADAMES. ---------- -------- Curierul teatral Aseară a avut loc la teatru beneficiul d-nei Aglaea Pruteanu, cu valoroasa lucrare a lui Maurice Donnai „întoarcerea din Ierusalim*. Distinsa societară a Teatrului Naţional a ţinut să’şi manifeste vigurosu-i talent îrntr’un rol’ nou, de înalt dramatism şi astfel a interpretat rolul Iudithei din care a făcut o creaţiune puternică, demnă de multele-i calităţi artistice. Lucrarea academicianului francez e o piesă tezistă. Motivul principal al dramei sale psicho-sociale este iubirea. De la această temă—discutată cu multă competinţă—dramaturgul trece la o alta— chestiunea de rasă—astfel că In actul al treilea asistăm la o adevărată discuţiune contradictorie. Fireşte că o parte şi alta acelora cari discută in contradictoriu, işi apără origina cu aceiaşi căldură, cu aceiaşi fermă şi înrădăcinată convingere . Piesa lui Donnay datează de câţiva ani, şi ea este destul de cunoscută prin polemicele şi discuţiile ce s’au urmat, ca să mai inzistăm asupra ei. Ne mărginim deci, în limitele unu spaţiu restrîns, să ne ocupăm de creaţiunea dnei Pruteanu, in rolul prim al piesei. Talentata noastră artistă a ţinut să ne dovedească din nou că niciodată nu interpretează vreun rol pănă nu pătrunde în tainele cele mai ascunse ale sufletului personajului. Aceasta este prima şi marea calitate a distinsei noastre artiste, atât de aplaudată aseară. Dna Aglae Pruteanu ne emoţionează de câte ori intră in scenă când e veselă, când e tristă, când e fericită sau nenorocită. Atuncea nu mai avem în faţa noastră o artistă —ci un suflet în care vibrează pastimele omeneşti. Aţi observat vreodată privirea ochilor ei atât de expresivi ? E mânie, revoltă în supărarea lor —sau dragoste şi patimă reală. Dar asemenea observaţiuni se pot face la infinit dacă am studia jocul de scenă al distinsei artiste care la activul ei are atâtea creaţiuni variate. In „Iuditha“ de eseară dna Pruteanu şi-a pus în evidenţă toate calităţile unei mari artiste—şi astfel a cucerit unanime aplauze. Foarte bine d. St. Dragomir in rolul lui Michel Aubier şi d. Cuzinschi în Noendelsohn. Interpretări juste au mai avut d-nele At. Georgeson, V. Cuzinschi, Z. Condurato şi d nii Boldescu, Guţuiescu şi ceilalţi. Stal I III.