Mişcarea, aprilie 1910 (Anul 2, nr. 72-93)

1910-04-01 / nr. 72

Dispariţia comerciantului &ht. Alexiadis Ven­­ţea prin oraş—La băcănia lui Alexiadis.—Datoriile Comerciale. Pol­iţi de complezenţă. —Concursul lui Ch­ep.—Intervenţia cre­ditorilor.—Aplicarea sigiliilor. —Alte amănunte. Aseară, după apariţia ziarului, s’a răs­pândit prin oraş svonul că băcanul Gh. Alexiadis din strada Ştefan cel Mare a dispărut din localitate lăsând în urmă un pasiv enorm. O mulţime de lume intrigată de fap­tul acesta s’a adunat în localul băcăni­ei lui Gh. Alexiadis, pentru a controla ştirea care se adeverea. Intre alţii au venit creditorii dispărutului, care în ul­timul timp contractase o serie de nouă afaceri comerciale, între cari cumpără­turi de mărfuri şi împrumuturi de bani. Au mai sosit la faţa locului d-nii Pro­­topopescu, procuror de curte, Romulus Voinescu inspector al poliţiei şi AI. Zdro­biri directorul prefecturei de poliţie. Dispariţia lui Alexiadis părea cu atît mai de necrezut, cu cît afacerea mergea admirabil şi cu cît el Jn’avea nici o po­liţă protestată. D-l prim-procuror Adam Bercea aflînd de această dispariţie, a dispus din ofi­ciu aplicarea sigililor—ceia ce s’a făcut chiar aseară. D-nii Adolf Löbel, Leon Kleiner şi alţi creditori ai lui Alexiadis au intervenit astăzi la autorităţile judecătoreşti, ce­rând să se aplice sigilii şi la magazinul de coloniale al tânărului Alexiadis, fiul lui Gh. Alexiadis,­situat în Piaţa Uni­­rei, de­oare­ce Gh. Alexiadis ar fi pre­dat acestui magazin mare parte din măr­furile sale. * Din cercetările făcute până acum, s-a constatat că Gh. Alexiadis a dispărut din localitate de vre-o 4 zile. El lasă în urma sa un pasiv de 70—80000 lei, mare parte datorii pe piaţa Iaşului, la Galaţi şi diferite case din străinătate. Se afirmă că dispariţia lui Gh. Ale­xiadis ar fi în legătură cu dispariţia a­­gentului de coloniale Kriep, care şi a­­cesta a lăsat pe piaţă datorii de peste 60000 lei. Kriep ar fi eliberat lui Ale­­xiades poliţi de complesenţă şi viceversa, poliţe care au fost scumptate cu gir de către fiecare in parte, astfel că Alexia­­des a plecat din Iaşi cu o însemnată sumă de bani. Dispariţia acestuia este cu atît mai viu comentată, cu cît este bine ştiut că dînsul făcea afaceri strălucite. Gh. Alexiades a fost multă vreme pro­prietarul unor confiserii în tovărăşie cu un alt grec Drossulis care a „dispărut din Iaşi acum cîţiva ani în aceleaşi con­­diţiuni ca şi tovarăşul său de astăzi. Dînsul şi-a vîndut cofităria şi a vie a sa, şi a deschis de vre­o 4 ani actua­lul comerţ de băcănie. Cei întâi care au aflat despre această dispariţie, au fost doi creditori gălăţeni, care căutîndu-i două zile neîncetat şi neputîndu-1 găsi au bănuit dispariţia lui, dind de ştire autorităţilor. De­oare­ce mare parte din mărfurile rămase sunt supuse stricăciunei, credi­torii vor interveni ca să se fixeze un termen scurt de judecare și să se pre­dea mărfurile în desfacerea sindicatului din Iași. Vom reveni cu noi amănunte. Ultime Informaţiei . Astăzi la orele 11 jum. s’a făcut la administraţia financiară închiderea anu­lui financiar de către o comisiune com­pusă din d-nii Moţet directorul prefec­turei de judeţ, P. Cujbă delegat din par­tea Comunei şi colonel Neculau din par­tea consiliului judeţian. Oiiuă.—Astăzi dimineață, mai mulţi locuitori au găsit spânzurată în bordeiul grădinarului Th. Savu Merenchiev din com. Holboca, pe femeia Elena Dimitriu -la etate de 50 ani. Cadavrul e atârnat de o grimea de o grindă a bordeiului. Existând bănueli că la mijloc ar fi o crimă,* parchetul a dispus să se facă au­topsia cadavrului. Cercetările sunt con­duse de şeful secţiei jandarmi rurali din Holboca. C­on­siliul Comunal.­Membri con­siliului comunal, au fost convocaţi in şe­dinţă extra­ordinară pe ziua de Vineri 2 April, la ordinea zilei fiind următoa­rele chestiuni : 1) Bugetul spitalului Caritatea. 2) Creditul cerut de societatea de bine­facere. 3) Conturile de gestiune a diferitelor soc. de bine­facere. 4) Cererea aprobărei consiliului pen­tru a intenta proces d-nei Elias Saraga şi succesorilor lui Samoil Saraga. 5) Proectul de convenţiune pentru fur­nizarea şcoalei normale Vasile Lupu. 6) Cereri de scutiri şi reduceri de taxe. 7) Cereri de cărţi pentru comerţul am­bulant. 8) Cereri de permisiuni pentru con­strucţii în vălătuci. 9) Cererea com. Copou de a se ali­menta târguşorul din conducta de dis­tribuţii din Aleia Ghica Vodă. 10) Credite. 11) Devize pentru diferite lucrări. 12) Vânzări de locuri. 13) Oferte pentru­ diferite lucrări. 14) Planul de construcţie a casei No. 5 din str. Albă. 15) Cereri de recunoaşteri de propri­etari besmenari şi de răscumpărări de besmene. ♦ Ministerul a dispus ca pescuitul să fie permis în mod excepţional pănă în ziua de 10 April, iar vânzarea pănă la 11 April. Aceasta în vedere că anul acesta Du­mineca Floriilor cade în ziua de 11 A­­prilie.­­ S-a autorizat d-lui D. A. Greceanu introducerea în ţară a 300 muncitori a­­gricoli din Bucovina, pentru moşia Stînca .•Ministerul de răsboi a luat dispozi­­ţia ca trupele din localitate să facă zile­nie marşuri şi exerciţii de luptă. • Comitetul central pentru ajutorarea­­incendiaţilor a înaintat tabloul locuitori­lor din judeţul nostru, care au suferit pagube de pe urma incendiilor pentru a li se acorda ajutoare.­­ Revizoratul şcolar a întocmit un ta­blou de învăţătorii care au înfiinţat gră­dini sistematice pentru cultură. Consiliul de revizie a judeţului şi a închis azi operaţiile pentru recrutarea tinerilor ce vor forma clasa anului 1910 — 1911. D. colonel Sinescu preşedintele consiliului, a şi plecat astăzi dimineaţă din localitate. * Un incendiu a distrus o gireadă de pae de grîu proprietatea d-lui Marcu Juster arendaşul moşiei Tabără, com. Bivolari. Se presupune că focul ar fi provenit din inprudenţa vre­unui lucră­tor de pe moşie ce se­ găsea la arat pe locul unde se aflau paele şi care ar fi aruncat o ţigară aprinsă. Gireada era asigurată la soc. A­­gricolă. — Printre animalele bovine din corn, Copou şi Podul Iloae, s’a declarat rabia.— S’a stins această epizotie în corn. To­­meşti. — La revizoratul şcolar se întocmeşte un tablou de institutorii şi învăţătorii, care vor ţine lecţii model la conferin­ţele generale a corpului didactic. La a­­ceste conferinţe au început a se înscrie mai mulţi învăţători din alte judeţe. Dl. medic veterinar Manoliu a fost detaşat de la zona Sculeni în locul d-lui medic N. Leca care a fost detaşat la Roman. ■ Locuitorul Marin Grigoriu, vroind să scoată apă dintr’o fîntînă din ograda bisericei moarei de Vînt, a căzut înăun­tru, căpătînd mai multe leziuni grave la cap. Fiind scos de către trecători, a fost transportat la spitalul Paşcanu, unde în urma ajutoarelor date, se află în afară de ori­ce pericol. ■ La interogatorul luat bietului Ioan Jenică, care după cum se ştie a fost îm­puşcat în împrejurări cu totul necunos­cute în circiuma lui I. Vexler din str. Socola, acesta a declarat, că a fost îm­puşcat din imprudenţă de către un pri­eten al său, care a voit să-i arăte un revolver, pe care îl cumpărase cu o zi înainte. Numele acestui prieten nu a voit să-l denunţe. ■ Ministerul lucrărilor publice va con­strui 5 spărgători de ghiaţă şi un dig la podul peste rîul Birlad, din judeţul Te­cuci, în valoare de 19.000 Iei. ■ Noua serie a Cinematografului cu­prinde următorul program: Jurămîntul unui prinţ piesă de mare senzaţie în care simpaticul artist Max Linder apare pentru prima oară într’un rol dramatic. Miss Clarke celebra artistă de la „Olimpia“ din Paris —fidel redată în jocurile sale echilibristice. Regimen­tul de biciclişti din Armata Belgiană, Exerciţii pe cîmp—La cazarmă— Exer­ciţii de ansamblu etc. scene militare foarte interesante luate după natură. Noul program cuprinde numai sujete noue, din care relevăm oraşul african Mostagnem, după natură—Frumoasa mo­­răriţă, piesă teatrală—Visul artistului, fantezie desfăşurată printr’n film de artă —Iubiţi-vă unii pe alţii, mare parabolă cinematografică înscenată şi interpre­tată de cei mai de samă artişti parizi­­ani etc. etc. ■ Prefectura judeţului Vaslui a cerut ministerului de interne să depue un pro­ MIŞCAREA ect de lege prin care „Asociaţiunea co­munelor rurale“ din acest judeţ să fie autorizată să contracteze un împrumut de 520.000 lei, care să servească la con­­strucţiunea de localuri pentru şcoli şi la repararea celor existente. ■ In urma unei anchete orînduite de P. S. S. Episcopul de Roman Gherasim Safirim, s’a constatat că în timp de zece ani nici un ortodox din această eparhie n’a trecut la catolicism, pe cînd din po­trivă 74 de catolici au trecut la orto­doxie în acest timp.­­ Ministerul de interne face cunoscut prefecturei de judeţ să pue în vedere a­­rendaşilor că nu li se vor aproba intro­ducerea de muncitori agricoli streini, de­cît numai atunci cînd vor proba că în localităţile pentru care fac aceste cereri nu se găsesc îndeajuns muncitori ro­­mîni. „ Există în strada Golia un magasin de mărunţuşuri numit la „Bunul gust“ proprietatea unor foşti faliţi numiţi Men­delsohn şi Balaban cari­­de vre-o *cîte­va luni dau de lucru parchetului şi poliţiei. Cine are „prostul gust"1 2 * * 5 * * * * * 1 de a întră în această prăvălie dacă nu esă excrocat, esă cel puţin păcălit. Aşa s’a petrecut cu numeroase per­soane care au făcut greşala de a păşi pragul acestei prăvălii a celor două faliţi nereabilitaţi. Prevenim publicul ieşan să se ferea­scă de contactul cu aceşti şarlatani şi­­ să-i înconjure. De altfel această prăvălie este cu­noscută mai de multă vreme sub firma „La Hoţii de la Schiller“. Cutia cu scrisori. Domnule Director, In două numere consecutive ziarul „Mișcarea" sub titlurile Lipitorile Sate­lor și Isprăvile unui arendaș evreu s’a ocupat de persoana mea, adueîndu-mi cele mai grave învinuiri cari dacă s’ar fi adeverit, erau de natură am atrage o deconsiderare publică. Din fericire toate, dar absolut toate aşa zisele fapte reprobabile puse" în sar­cina mea sunt neîntemeiate după cum voi dovedi prin cele de mai jos, iar în­vinuirile ce mi s’au adus provin desigur din greşite informaţii procurate de un rău­voitor care a vrut să mistifice opi­nia publică. Voi lua acuzările pe rînd dovedind netemeinicia lor. 1) Mi se im­pută că nu dau pămînt pentru hrană­ lo­cuitorilor , nici bani pentru munci şi nu respect nici tarifele de preţuri stabilite de consiliul superior al agriculturei. Iată drept răspuns angajamentele agricole în­cheiate de mine cu locuitorii comunei Vlădeni, cu numerile autentificărilor res­pective de la 1908 pănă astăzi. In anul 1908 am dat locuitorilor 74 hectare pă­mînt de arătură, 95 h. a. pentru islaz și 1053 lei le-am avansat pentru munci conform contractelor sub No. 1929,1930, 2568, 2567, 2266, 1931, 1932 şi 1933 o­­sebit pămînturi şi vite la islaz tot cu contractele de mai sus. In 1909 le-am dat 93 hect. în dijmă, 40 h. pentru islaz şi 4111.35 bani avan­saţi pe munci conform contractelor 61, 135, 136, 62, 58, 59, 134 şi 139 din 909. Pentru 1910 am dat pămînturi în dijmă 121 h., 31 h. pentru islaz şi am avansat pentru munci 4545,80 pănă as­tăzi cu contractele sub No. 30, 31 și 32. Osebit de aceasta mai sunt depuse la primărie 5 contracte deschise conform art. 72 din legea muncilor agricole pen­tru aproximativ 80 ha. în dijmă, 20 ha. Su bani, 50 ha. islaz şi 2000 lei avan­saţi pentru muncă. Osebit de aceasta toată vara cind se începe lucrul aproape toţi sătenii lucrează pe moşie cît vor fără să fie alungaţi; las la apreciarea cunoscătorilor dacă faţă de întinderea moşiei şi numărul locuitorilor din sat, quantumul de pămint şi munci nu este proporţional atît de mare cît la toate moşiele dimprejur. Numai la 2 oameni am refuzat angajamentul, unul fiind func­ţionar la colona gărei nu poate lucra nici­odată şi rămîne pămîntul nelucrat şi neplătit, iar al doilea fiind condam­nat printr’o sentinţă de acum 3 ani să-mi plătească 40 lei tot pentru pămînt s’a ferit tot timpul să vie la mine şi anul acesta presentindu-mă i-am cerut să-mi achite întâi datoria. Aceşti doi formează obştia satului care au solicitat interven­ţia d-lui inspector comunal care s’a pu­tut convinge personal cum stau lucru­rile, nu era clar cazul de a sfida autori­tatea , iar în ce priveşte exploatarea ţărănimei răspund : Toate preţurile pen­tru pămînt de hrană, islaz şi munci sunt făcute şi plătite de mine după preţu­rile stabilite de consiliul superior agri­col şi precum plătesc toţi arendaşii din partea locului, altfel angajamentele nu s’ar fi autentificat de autorităţile în drept, asemenea şi tainurile ce se a­­cordă pentru muncă. Nu este nici o re­­clamaţie contra mea la nici o autoritate că vr’unul din locuitori ar fi muncit şi nu i-am plătit după preţul şi condiţiu­­nile stabilite. N’am fost dat nici o dată în judecată pentru contravenţie la legea muncei a­ " 1) Redacţia va răspunde de cele publicate sub această rubrică. ■ „M. EMINESCU'| IAȘI ■ţ­gricole şi nici acuma din nou, dovadă procesul verbal de inspecţie încheiat de d. inspector comunal din 24 Martie a. c., care afirmă că nu s'a găsit de înre­gistrat nici o nemulţumire contra admi­­nistraţiunei moşiei mele. Acest proces verbal se poate vedea la Primăria comn. Vlădeni spre deplina convingere. O singură dată, astă-vară d. Inspec­tor comunal trecînd cu trăsura la Şi­pote, a găsit nişte muncitori la coasă şi întrebîndu-i, ce li se dă de mîncare în zile de post, aceştia răspunzînd că li se dă usturoi, a dispus darea mea în jude­cata şi Judecătoria Ocol Şipote în lipsa mea prin sentinţa No. 400 din 5 August 1909 mă achită. Primiţi vă rog d-le Director încredin­ţarea consideraţiunei mele. a * Solomon Ştern ULTIMA OARA — Serviciul telegrafic şi telefonic al „Mişcărei" Mişcare diplomatică Bucureşti (telef.) In corpul diplomatic s’a făcut următoarea mişcare: Dl. I. Carp secretar de legaţie cl. 2-a la Constantinopole, a fost avansat cl. I-a şi transferat la Viena. Dl. I. Manu secretar cl. 2 a la Viena, a fost înaintat cl. I-ă şi transferat la Petersburg. Aplanarea unui incident Bucureşti (telef.) D-nii C. Balş şi C. Sturza martorii d-lui Procopiu şi d-nii Al. Radovici şi Al. Culoglu martorii d­­lui Ştefan Ioan, întrunindu-se azi, au re­dactat un proces-verbal prin care con­chid că nu este loc de ieşire pe teren, în urma incidentului petrecut între clien­ţii lor. Sinuciderea unui colector Bucureşti 31 Martie (tel.)—Azi dimi­neaţă s-a sinucis la locuinţa sa din str. Arsenie bancherul Nicolae Eustaţiu, co­lector principal al loteriei statului. Cauza acestei sinucideri este mersul prost al afacerilor sale. Numiri la Casaţie Bucureşti 31 Martie (tel.) —In consiliul de miniştri s’a decis numirea d-lor Stăm­­bulescu, Alexiu, Răicoviceanu consilier la curtea de apel din Bucureşti şi a d-lor Suciu şi Crivăţ consilier la curtea de apel din Iaşi, la înalta Curte de Ca­saţie. Protestul preoţilor Bucureşti 31 Martie (tel.)—O delega­ţie a preoţilor din Capitală s’a presen­­tat d­lor miniştri Brătianu şi Haret ce­­rîrtd să ia măsuri în contra propagan­dei catolice în Romînia, delegaţia se va presanta şi d-lor Carp, Tache Ionescu şi Gr. Cantacuzino. O dispoziţie a ministerului culte­lor din Ungaria Bucureşti 31 Martie (tel.)—Un ziar din Buda­pesta aduce ştirea că noul mi­nistru al cultelor, contele Zihy a luat dispoziţia ca bursierii ligei culturale din Ungaria să nu mai obţină slujbe la stat şi să nu le mai fie permis accesul în învăţămînt. — Manifestaţia funcţionarilor comerciali Buc. 31 Martie (telef.).—Funcţionarii comerciali întrunindu-se afară, au luat cunoştinţă de votarea repausului du­minical la Cameră. In urmă funcţionarii comerciali au făcut o manifestaţie de simpatie la lo­cuinţele d-lor miniştri Brătianu şi Or­­leanu, cărora le-au mulţumit pentru că au făcut să treacă legea prin Cameră.­rie. Tribunalul însă a achitat pe Lebius, de­oare­ce May însuşi în cursul desba­­terilor procesului, a mărturisit că a fost deja condamnat și că nu este irespon­sabil în calitatea sa de literat. Accident Paris.—Comtele Verneuil făcînd încer­cări de aeronautică la Bourmelon le Grand a căzut jos din cauza răsturnării aeroplanului. Aviatorul este grav rănit. De la Senat Buc. 31 Martie (telef.).—In şedinţa de asară s’a votat convenţia comercială cu Norvegia şi a continuat discuţia proec­­tului de lege pentru încurajarea indus­triei naţionale, la care a vorbit d. Ienacovici. In şedinţa de azi senatul a lucrat in secţiuni iar la deschiderea şedinţei pu­blice, d. Ionaş Grădişteanu şi-a desvol­­tat interpelarea adresată d-lui ministru de răsboi relativ la nevoile şi lipsurile din armată. De la Cameră Bucureşti 31 Mart.—La Cameră s’a votat proectul pentru autorizarea comu­nei Bacău, pentru efectuarea expropie­­rei terenurilor d-lor Brăescu şi Crupen­­schi din Mărgineni. Interpelarea d-lui Mişu Cantacuzino re­lativ la administraţia epitropiei Sf. Spi­ridon din Iaşi a fost pusă în ordinea de zi de mâini. Proces Berlin. —Celebrul autor de cărţi pen­tru tinerime Carol May s’a plîns la tri­bunal în contra scriitorului Lebius, care printr’o scrisoare ,adresată unei actriţe, spune că May a suferit mai multe osîn­­diri la munca silnică şi că May de­şi nu a trecut nici­odată peste graniţa ger­mană, a scris mari relaţiuni de călăto­ Către depozitari Rugăm pe toţi domnii­­depo­zitari din provincie să bine­vo­­iască a ne înainta compturile pe luna Martie. Administraţia EPITROPIA GENERALA a Casei Spitalelor şi Ospiciilor Sf. Spiritto DIN IAŞI Se face cunoscut că în ziua de 9 Aprilie a. c. între carele 2 — 4 p. m. va avea loc licitaţia publică cu oferte închise în cancelaria a­­cestei Epitropii pentru furnizarea încălţămintelor necesare depoului central al Epitropiei. Garanția va fi de 200 lei în nu­merar sau efecte publice, iar cea definitivă de 10 la sută din valoa­rea totală rezultata la licitație. Licitația se face pe baza mos­trelor Epitropiei, No. 2400 30 Martie 1910. Anunciu Baia Comunală care a fost închisă zece zile, din cauza reparaţiunelor ge­nerale, s’a deschis astăzi Mercuri 31 Martie a c. şi va funcţiona zilnic în mod obicinuit. ĂÎIoîAllo! Allo! La 9 Aprilie începe tragerea cla­sei a 6-a, şi ţine pănă la 4 Mai. Se cîştigă 5 jumi. milioane lei noi între care cîştigurile principale de Lei 100,000, 150,000, iar în ultima zi de tragere 250,000 lei cu o sin­gură 1/s se cîştigă sigur 25,000 lei. Nu pierdeţi prilejul de a vă îm­bogăţi, procuraţi-vă bilete de clasa 6-a la cunoscuta şi norocoasa co­­lectură Magazinul Conservatorului Str. Lăpuşn, (peste drum de Bragadiru) care a plătit cele mai mari câştiguri în localitate (Lei 80,000 — 25,000 — 10,000-5,000—2,000 etc. etc.) Intindeţi mîna norocului Celebrul profesor Balsamo a pre­zis că lotul cel mare al clasei a 6-a va cădea în norocoasa loterie Magasinul Conservatorului Cărămizi de rimre Avind mai multe sute de mii cărămizi fabricate în anul 1909, din prima fa­brică de cărămizi de la Frumoasa, se face cunoscut proprietarilor și constructorilor de case, că se vinde cu preț foarte mo­dera A se adresa d-lui A. Teitler str. De­ Sus.

Next