Mişcarea, aprilie 1910 (Anul 2, nr. 72-93)
1910-04-01 / nr. 72
Dispariţia comerciantului &ht. Alexiadis Venţea prin oraş—La băcănia lui Alexiadis.—Datoriile Comerciale. Poliţi de complezenţă. —Concursul lui Chep.—Intervenţia creditorilor.—Aplicarea sigiliilor. —Alte amănunte. Aseară, după apariţia ziarului, s’a răspândit prin oraş svonul că băcanul Gh. Alexiadis din strada Ştefan cel Mare a dispărut din localitate lăsând în urmă un pasiv enorm. O mulţime de lume intrigată de faptul acesta s’a adunat în localul băcăniei lui Gh. Alexiadis, pentru a controla ştirea care se adeverea. Intre alţii au venit creditorii dispărutului, care în ultimul timp contractase o serie de nouă afaceri comerciale, între cari cumpărături de mărfuri şi împrumuturi de bani. Au mai sosit la faţa locului d-nii Protopopescu, procuror de curte, Romulus Voinescu inspector al poliţiei şi AI. Zdrobiri directorul prefecturei de poliţie. Dispariţia lui Alexiadis părea cu atît mai de necrezut, cu cît afacerea mergea admirabil şi cu cît el Jn’avea nici o poliţă protestată. D-l prim-procuror Adam Bercea aflînd de această dispariţie, a dispus din oficiu aplicarea sigililor—ceia ce s’a făcut chiar aseară. D-nii Adolf Löbel, Leon Kleiner şi alţi creditori ai lui Alexiadis au intervenit astăzi la autorităţile judecătoreşti, cerând să se aplice sigilii şi la magazinul de coloniale al tânărului Alexiadis, fiul lui Gh. Alexiadis,situat în Piaţa Unirei, deoarece Gh. Alexiadis ar fi predat acestui magazin mare parte din mărfurile sale. * Din cercetările făcute până acum, s-a constatat că Gh. Alexiadis a dispărut din localitate de vre-o 4 zile. El lasă în urma sa un pasiv de 70—80000 lei, mare parte datorii pe piaţa Iaşului, la Galaţi şi diferite case din străinătate. Se afirmă că dispariţia lui Gh. Alexiadis ar fi în legătură cu dispariţia agentului de coloniale Kriep, care şi acesta a lăsat pe piaţă datorii de peste 60000 lei. Kriep ar fi eliberat lui Alexiades poliţi de complesenţă şi viceversa, poliţe care au fost scumptate cu gir de către fiecare in parte, astfel că Alexiades a plecat din Iaşi cu o însemnată sumă de bani. Dispariţia acestuia este cu atît mai viu comentată, cu cît este bine ştiut că dînsul făcea afaceri strălucite. Gh. Alexiades a fost multă vreme proprietarul unor confiserii în tovărăşie cu un alt grec Drossulis care a „dispărut din Iaşi acum cîţiva ani în aceleaşi condiţiuni ca şi tovarăşul său de astăzi. Dînsul şi-a vîndut cofităria şi a vie a sa, şi a deschis de vreo 4 ani actualul comerţ de băcănie. Cei întâi care au aflat despre această dispariţie, au fost doi creditori gălăţeni, care căutîndu-i două zile neîncetat şi neputîndu-1 găsi au bănuit dispariţia lui, dind de ştire autorităţilor. Deoarece mare parte din mărfurile rămase sunt supuse stricăciunei, creditorii vor interveni ca să se fixeze un termen scurt de judecare și să se predea mărfurile în desfacerea sindicatului din Iași. Vom reveni cu noi amănunte. Ultime Informaţiei . Astăzi la orele 11 jum. s’a făcut la administraţia financiară închiderea anului financiar de către o comisiune compusă din d-nii Moţet directorul prefecturei de judeţ, P. Cujbă delegat din partea Comunei şi colonel Neculau din partea consiliului judeţian. Oiiuă.—Astăzi dimineață, mai mulţi locuitori au găsit spânzurată în bordeiul grădinarului Th. Savu Merenchiev din com. Holboca, pe femeia Elena Dimitriu -la etate de 50 ani. Cadavrul e atârnat de o grimea de o grindă a bordeiului. Existând bănueli că la mijloc ar fi o crimă,* parchetul a dispus să se facă autopsia cadavrului. Cercetările sunt conduse de şeful secţiei jandarmi rurali din Holboca. Consiliul Comunal.Membri consiliului comunal, au fost convocaţi in şedinţă extraordinară pe ziua de Vineri 2 April, la ordinea zilei fiind următoarele chestiuni : 1) Bugetul spitalului Caritatea. 2) Creditul cerut de societatea de binefacere. 3) Conturile de gestiune a diferitelor soc. de binefacere. 4) Cererea aprobărei consiliului pentru a intenta proces d-nei Elias Saraga şi succesorilor lui Samoil Saraga. 5) Proectul de convenţiune pentru furnizarea şcoalei normale Vasile Lupu. 6) Cereri de scutiri şi reduceri de taxe. 7) Cereri de cărţi pentru comerţul ambulant. 8) Cereri de permisiuni pentru construcţii în vălătuci. 9) Cererea com. Copou de a se alimenta târguşorul din conducta de distribuţii din Aleia Ghica Vodă. 10) Credite. 11) Devize pentru diferite lucrări. 12) Vânzări de locuri. 13) Oferte pentru diferite lucrări. 14) Planul de construcţie a casei No. 5 din str. Albă. 15) Cereri de recunoaşteri de proprietari besmenari şi de răscumpărări de besmene. ♦ Ministerul a dispus ca pescuitul să fie permis în mod excepţional pănă în ziua de 10 April, iar vânzarea pănă la 11 April. Aceasta în vedere că anul acesta Dumineca Floriilor cade în ziua de 11 Aprilie. S-a autorizat d-lui D. A. Greceanu introducerea în ţară a 300 muncitori agricoli din Bucovina, pentru moşia Stînca .•Ministerul de răsboi a luat dispoziţia ca trupele din localitate să facă zilenie marşuri şi exerciţii de luptă. • Comitetul central pentru ajutorareaincendiaţilor a înaintat tabloul locuitorilor din judeţul nostru, care au suferit pagube de pe urma incendiilor pentru a li se acorda ajutoare. Revizoratul şcolar a întocmit un tablou de învăţătorii care au înfiinţat grădini sistematice pentru cultură. Consiliul de revizie a judeţului şi a închis azi operaţiile pentru recrutarea tinerilor ce vor forma clasa anului 1910 — 1911. D. colonel Sinescu preşedintele consiliului, a şi plecat astăzi dimineaţă din localitate. * Un incendiu a distrus o gireadă de pae de grîu proprietatea d-lui Marcu Juster arendaşul moşiei Tabără, com. Bivolari. Se presupune că focul ar fi provenit din inprudenţa vreunui lucrător de pe moşie ce se găsea la arat pe locul unde se aflau paele şi care ar fi aruncat o ţigară aprinsă. Gireada era asigurată la soc. Agricolă. — Printre animalele bovine din corn, Copou şi Podul Iloae, s’a declarat rabia.— S’a stins această epizotie în corn. Tomeşti. — La revizoratul şcolar se întocmeşte un tablou de institutorii şi învăţătorii, care vor ţine lecţii model la conferinţele generale a corpului didactic. La aceste conferinţe au început a se înscrie mai mulţi învăţători din alte judeţe. Dl. medic veterinar Manoliu a fost detaşat de la zona Sculeni în locul d-lui medic N. Leca care a fost detaşat la Roman. ■ Locuitorul Marin Grigoriu, vroind să scoată apă dintr’o fîntînă din ograda bisericei moarei de Vînt, a căzut înăuntru, căpătînd mai multe leziuni grave la cap. Fiind scos de către trecători, a fost transportat la spitalul Paşcanu, unde în urma ajutoarelor date, se află în afară de orice pericol. ■ La interogatorul luat bietului Ioan Jenică, care după cum se ştie a fost împuşcat în împrejurări cu totul necunoscute în circiuma lui I. Vexler din str. Socola, acesta a declarat, că a fost împuşcat din imprudenţă de către un prieten al său, care a voit să-i arăte un revolver, pe care îl cumpărase cu o zi înainte. Numele acestui prieten nu a voit să-l denunţe. ■ Ministerul lucrărilor publice va construi 5 spărgători de ghiaţă şi un dig la podul peste rîul Birlad, din judeţul Tecuci, în valoare de 19.000 Iei. ■ Noua serie a Cinematografului cuprinde următorul program: Jurămîntul unui prinţ piesă de mare senzaţie în care simpaticul artist Max Linder apare pentru prima oară într’un rol dramatic. Miss Clarke celebra artistă de la „Olimpia“ din Paris —fidel redată în jocurile sale echilibristice. Regimentul de biciclişti din Armata Belgiană, Exerciţii pe cîmp—La cazarmă— Exerciţii de ansamblu etc. scene militare foarte interesante luate după natură. Noul program cuprinde numai sujete noue, din care relevăm oraşul african Mostagnem, după natură—Frumoasa morăriţă, piesă teatrală—Visul artistului, fantezie desfăşurată printr’n film de artă —Iubiţi-vă unii pe alţii, mare parabolă cinematografică înscenată şi interpretată de cei mai de samă artişti pariziani etc. etc. ■ Prefectura judeţului Vaslui a cerut ministerului de interne să depue un pro MIŞCAREA ect de lege prin care „Asociaţiunea comunelor rurale“ din acest judeţ să fie autorizată să contracteze un împrumut de 520.000 lei, care să servească la construcţiunea de localuri pentru şcoli şi la repararea celor existente. ■ In urma unei anchete orînduite de P. S. S. Episcopul de Roman Gherasim Safirim, s’a constatat că în timp de zece ani nici un ortodox din această eparhie n’a trecut la catolicism, pe cînd din potrivă 74 de catolici au trecut la ortodoxie în acest timp. Ministerul de interne face cunoscut prefecturei de judeţ să pue în vedere arendaşilor că nu li se vor aproba introducerea de muncitori agricoli streini, decît numai atunci cînd vor proba că în localităţile pentru care fac aceste cereri nu se găsesc îndeajuns muncitori romîni. „ Există în strada Golia un magasin de mărunţuşuri numit la „Bunul gust“ proprietatea unor foşti faliţi numiţi Mendelsohn şi Balaban caride vre-o *cîteva luni dau de lucru parchetului şi poliţiei. Cine are „prostul gust"1 2 * * 5 * * * * * 1 de a întră în această prăvălie dacă nu esă excrocat, esă cel puţin păcălit. Aşa s’a petrecut cu numeroase persoane care au făcut greşala de a păşi pragul acestei prăvălii a celor două faliţi nereabilitaţi. Prevenim publicul ieşan să se ferească de contactul cu aceşti şarlatani şi să-i înconjure. De altfel această prăvălie este cunoscută mai de multă vreme sub firma „La Hoţii de la Schiller“. Cutia cu scrisori. Domnule Director, In două numere consecutive ziarul „Mișcarea" sub titlurile Lipitorile Satelor și Isprăvile unui arendaș evreu s’a ocupat de persoana mea, adueîndu-mi cele mai grave învinuiri cari dacă s’ar fi adeverit, erau de natură am atrage o deconsiderare publică. Din fericire toate, dar absolut toate aşa zisele fapte reprobabile puse" în sarcina mea sunt neîntemeiate după cum voi dovedi prin cele de mai jos, iar învinuirile ce mi s’au adus provin desigur din greşite informaţii procurate de un răuvoitor care a vrut să mistifice opinia publică. Voi lua acuzările pe rînd dovedind netemeinicia lor. 1) Mi se impută că nu dau pămînt pentru hrană locuitorilor , nici bani pentru munci şi nu respect nici tarifele de preţuri stabilite de consiliul superior al agriculturei. Iată drept răspuns angajamentele agricole încheiate de mine cu locuitorii comunei Vlădeni, cu numerile autentificărilor respective de la 1908 pănă astăzi. In anul 1908 am dat locuitorilor 74 hectare pămînt de arătură, 95 h. a. pentru islaz și 1053 lei le-am avansat pentru munci conform contractelor sub No. 1929,1930, 2568, 2567, 2266, 1931, 1932 şi 1933 osebit pămînturi şi vite la islaz tot cu contractele de mai sus. In 1909 le-am dat 93 hect. în dijmă, 40 h. pentru islaz şi 4111.35 bani avansaţi pe munci conform contractelor 61, 135, 136, 62, 58, 59, 134 şi 139 din 909. Pentru 1910 am dat pămînturi în dijmă 121 h., 31 h. pentru islaz şi am avansat pentru munci 4545,80 pănă astăzi cu contractele sub No. 30, 31 și 32. Osebit de aceasta mai sunt depuse la primărie 5 contracte deschise conform art. 72 din legea muncilor agricole pentru aproximativ 80 ha. în dijmă, 20 ha. Su bani, 50 ha. islaz şi 2000 lei avansaţi pentru muncă. Osebit de aceasta toată vara cind se începe lucrul aproape toţi sătenii lucrează pe moşie cît vor fără să fie alungaţi; las la apreciarea cunoscătorilor dacă faţă de întinderea moşiei şi numărul locuitorilor din sat, quantumul de pămint şi munci nu este proporţional atît de mare cît la toate moşiele dimprejur. Numai la 2 oameni am refuzat angajamentul, unul fiind funcţionar la colona gărei nu poate lucra niciodată şi rămîne pămîntul nelucrat şi neplătit, iar al doilea fiind condamnat printr’o sentinţă de acum 3 ani să-mi plătească 40 lei tot pentru pămînt s’a ferit tot timpul să vie la mine şi anul acesta presentindu-mă i-am cerut să-mi achite întâi datoria. Aceşti doi formează obştia satului care au solicitat intervenţia d-lui inspector comunal care s’a putut convinge personal cum stau lucrurile, nu era clar cazul de a sfida autoritatea , iar în ce priveşte exploatarea ţărănimei răspund : Toate preţurile pentru pămînt de hrană, islaz şi munci sunt făcute şi plătite de mine după preţurile stabilite de consiliul superior agricol şi precum plătesc toţi arendaşii din partea locului, altfel angajamentele nu s’ar fi autentificat de autorităţile în drept, asemenea şi tainurile ce se acordă pentru muncă. Nu este nici o reclamaţie contra mea la nici o autoritate că vr’unul din locuitori ar fi muncit şi nu i-am plătit după preţul şi condiţiunile stabilite. N’am fost dat nici o dată în judecată pentru contravenţie la legea muncei a " 1) Redacţia va răspunde de cele publicate sub această rubrică. ■ „M. EMINESCU'| IAȘI ■ţgricole şi nici acuma din nou, dovadă procesul verbal de inspecţie încheiat de d. inspector comunal din 24 Martie a. c., care afirmă că nu s'a găsit de înregistrat nici o nemulţumire contra administraţiunei moşiei mele. Acest proces verbal se poate vedea la Primăria comn. Vlădeni spre deplina convingere. O singură dată, astă-vară d. Inspector comunal trecînd cu trăsura la Şipote, a găsit nişte muncitori la coasă şi întrebîndu-i, ce li se dă de mîncare în zile de post, aceştia răspunzînd că li se dă usturoi, a dispus darea mea în judecata şi Judecătoria Ocol Şipote în lipsa mea prin sentinţa No. 400 din 5 August 1909 mă achită. Primiţi vă rog d-le Director încredinţarea consideraţiunei mele. a * Solomon Ştern ULTIMA OARA — Serviciul telegrafic şi telefonic al „Mişcărei" Mişcare diplomatică Bucureşti (telef.) In corpul diplomatic s’a făcut următoarea mişcare: Dl. I. Carp secretar de legaţie cl. 2-a la Constantinopole, a fost avansat cl. I-a şi transferat la Viena. Dl. I. Manu secretar cl. 2 a la Viena, a fost înaintat cl. I-ă şi transferat la Petersburg. Aplanarea unui incident Bucureşti (telef.) D-nii C. Balş şi C. Sturza martorii d-lui Procopiu şi d-nii Al. Radovici şi Al. Culoglu martorii dlui Ştefan Ioan, întrunindu-se azi, au redactat un proces-verbal prin care conchid că nu este loc de ieşire pe teren, în urma incidentului petrecut între clienţii lor. Sinuciderea unui colector Bucureşti 31 Martie (tel.)—Azi dimineaţă s-a sinucis la locuinţa sa din str. Arsenie bancherul Nicolae Eustaţiu, colector principal al loteriei statului. Cauza acestei sinucideri este mersul prost al afacerilor sale. Numiri la Casaţie Bucureşti 31 Martie (tel.) —In consiliul de miniştri s’a decis numirea d-lor Stămbulescu, Alexiu, Răicoviceanu consilier la curtea de apel din Bucureşti şi a d-lor Suciu şi Crivăţ consilier la curtea de apel din Iaşi, la înalta Curte de Casaţie. Protestul preoţilor Bucureşti 31 Martie (tel.)—O delegaţie a preoţilor din Capitală s’a presentat dlor miniştri Brătianu şi Haret cerîrtd să ia măsuri în contra propagandei catolice în Romînia, delegaţia se va presanta şi d-lor Carp, Tache Ionescu şi Gr. Cantacuzino. O dispoziţie a ministerului cultelor din Ungaria Bucureşti 31 Martie (tel.)—Un ziar din Budapesta aduce ştirea că noul ministru al cultelor, contele Zihy a luat dispoziţia ca bursierii ligei culturale din Ungaria să nu mai obţină slujbe la stat şi să nu le mai fie permis accesul în învăţămînt. — Manifestaţia funcţionarilor comerciali Buc. 31 Martie (telef.).—Funcţionarii comerciali întrunindu-se afară, au luat cunoştinţă de votarea repausului duminical la Cameră. In urmă funcţionarii comerciali au făcut o manifestaţie de simpatie la locuinţele d-lor miniştri Brătianu şi Orleanu, cărora le-au mulţumit pentru că au făcut să treacă legea prin Cameră.rie. Tribunalul însă a achitat pe Lebius, deoarece May însuşi în cursul desbaterilor procesului, a mărturisit că a fost deja condamnat și că nu este iresponsabil în calitatea sa de literat. Accident Paris.—Comtele Verneuil făcînd încercări de aeronautică la Bourmelon le Grand a căzut jos din cauza răsturnării aeroplanului. Aviatorul este grav rănit. De la Senat Buc. 31 Martie (telef.).—In şedinţa de asară s’a votat convenţia comercială cu Norvegia şi a continuat discuţia proectului de lege pentru încurajarea industriei naţionale, la care a vorbit d. Ienacovici. In şedinţa de azi senatul a lucrat in secţiuni iar la deschiderea şedinţei publice, d. Ionaş Grădişteanu şi-a desvoltat interpelarea adresată d-lui ministru de răsboi relativ la nevoile şi lipsurile din armată. De la Cameră Bucureşti 31 Mart.—La Cameră s’a votat proectul pentru autorizarea comunei Bacău, pentru efectuarea expropierei terenurilor d-lor Brăescu şi Crupenschi din Mărgineni. Interpelarea d-lui Mişu Cantacuzino relativ la administraţia epitropiei Sf. Spiridon din Iaşi a fost pusă în ordinea de zi de mâini. Proces Berlin. —Celebrul autor de cărţi pentru tinerime Carol May s’a plîns la tribunal în contra scriitorului Lebius, care printr’o scrisoare ,adresată unei actriţe, spune că May a suferit mai multe osîndiri la munca silnică şi că May deşi nu a trecut niciodată peste graniţa germană, a scris mari relaţiuni de călăto Către depozitari Rugăm pe toţi domniidepozitari din provincie să binevoiască a ne înainta compturile pe luna Martie. Administraţia EPITROPIA GENERALA a Casei Spitalelor şi Ospiciilor Sf. Spiritto DIN IAŞI Se face cunoscut că în ziua de 9 Aprilie a. c. între carele 2 — 4 p. m. va avea loc licitaţia publică cu oferte închise în cancelaria acestei Epitropii pentru furnizarea încălţămintelor necesare depoului central al Epitropiei. Garanția va fi de 200 lei în numerar sau efecte publice, iar cea definitivă de 10 la sută din valoarea totală rezultata la licitație. Licitația se face pe baza mostrelor Epitropiei, No. 2400 30 Martie 1910. Anunciu Baia Comunală care a fost închisă zece zile, din cauza reparaţiunelor generale, s’a deschis astăzi Mercuri 31 Martie a c. şi va funcţiona zilnic în mod obicinuit. ĂÎIoîAllo! Allo! La 9 Aprilie începe tragerea clasei a 6-a, şi ţine pănă la 4 Mai. Se cîştigă 5 jumi. milioane lei noi între care cîştigurile principale de Lei 100,000, 150,000, iar în ultima zi de tragere 250,000 lei cu o singură 1/s se cîştigă sigur 25,000 lei. Nu pierdeţi prilejul de a vă îmbogăţi, procuraţi-vă bilete de clasa 6-a la cunoscuta şi norocoasa colectură Magazinul Conservatorului Str. Lăpuşn, (peste drum de Bragadiru) care a plătit cele mai mari câştiguri în localitate (Lei 80,000 — 25,000 — 10,000-5,000—2,000 etc. etc.) Intindeţi mîna norocului Celebrul profesor Balsamo a prezis că lotul cel mare al clasei a 6-a va cădea în norocoasa loterie Magasinul Conservatorului Cărămizi de rimre Avind mai multe sute de mii cărămizi fabricate în anul 1909, din prima fabrică de cărămizi de la Frumoasa, se face cunoscut proprietarilor și constructorilor de case, că se vinde cu preț foarte modera A se adresa d-lui A. Teitler str. De Sus.