Mişcarea, mai 1910 (Anul 2, nr. 94-116)

1910-05-01 / nr. 94

ANUL II.­No. 94. 5 BANI Redacţia şi administratia Iaşi, Strada Săulescu S. ABOXIÎIESTÎ In tară pe un an . . 20 lei Pe jumătate an . . . 10 „ Pe trei luni .... 5 „ In străinătate pe un an 40­ lei Pe jumătate an . . Pe trei luni Preoţii şi învăţătorii 50°/e 10MIŞCAREA SAMBATA 1 MAIU 1910^ BANI SUB DIRECŢIUNEA afiuri comitet APARE ZILAU! Anunciuri Comerciale Linia in pagina Il-a . 1 leu Linia in pagina IH-a 60 bani Linia in pagina IV-a 40 bani S FON 121 '"=4=* I1ÄB £?- L1BEEAL Banditismul Tîrziu In miezul nopţei, bandele partidului conservator cârpişt, au străbătut străzile Capitalei în urlete sălbatece, in huidueli animalice şi au sfîrşit prin a sparge geamurile de la locuinţele unora din miniştri. S’a comis un act de banditism cum nu s’a mai văzut în viaţa noas­tră publica. Te cutremuri de scîrba şi de in­dignare cînd citeşti dările de samă asupra celor petrecute în noaptea de 28 spre 29 April. întrebarea e: cine sunt promo­torii acestui banditism şi cine poar­tă răspunderea actului nebunesc, care putea să degenereze într’un a­­devărat măcel, dacă autorităţile nu aveau prudenţa de a lasa­ pe nebuni să manifeste aşa cum voiau ? O responsabilitate trebue sa fi­xiste, pentru că un asemenea act nu poate fi rezultatul unei porniri spontane, — mai cu seamă, acum când nu exista nici o causă care să poată determina cea mai neînsem­nată nemulţumire în opinia publică. Este în afară de orice îndoială, ca banditismul a fost precugetat, a fost pus la cale, iar acei cari au voci­ferat pe străzile Capitalei şi au spart geamurile la locuinţele miniş­trilor, nu au fost de­cît nişte in­strumente inconştiente şi plătite. Cine a pus la cale acest bandi­tism­ este de prisos să ne mai în­trebam. Dl. P. P. Carp a spus de mult o vorbă, care s-a realizat alalta ori noapte. „Nebunii“ cu care ne ame­ninţa acum cîţi­va ani i-am văzut acum şi ne-am convins de ceea ce pot. Mai mult de cit atit. Fruntaşii cei mai autorizaţi ai gruparei car­­piste de trei saptamîni ne ameninţa cu scandal de strada. Şi aceste ameninţări le-am vă­zut realizate alaliaeri noapte. Aceşti fruntaşi au lipsit din fruntea ban­delor—dar asta nu înseamnă ni­mic. Aceste bande au fost plătite din pungile fruntaşilor, şi au fost conduse de aghiotanţii intimi ai a­­cestor fruntaşi, iar atunci cînd a­­ceste bande au făcut la miezul nop­ţei manifestaţiuni de simpatie frun­taşilor carpişti, acestea nu au gă­sit nici un cuvînt de desaprobare, nici măcar de potolire, pentru săl­­baticiile comise. Dimpotrivă, d. Mişu Cantacuzino le-a strigat din balconul locuinţei sale : înainte băeţi! Dar este un fapt şi mai­ eloquent, care evidenţiază răspunderea pe care o are partidul conservator car­­pist in făptuirea banditismului de Mercuri noaptea. Oratorii cari au vorbit la întruni­rea care a precedat banditismul, au fost membri marcanţi ai par­tidului de sub şefia d-lui Carp. Ori, toate discursurile rostite de aceşti oratori, nu sunt de­cit un înflăcărat apel la tulburare de stra­da la măcel. Unul din aceşti oratori a spus:­„Dacă nici aceste sforţări ale noastre nu vor fi auzite de acela care trebue să audă, alunei să ştie Suveranul că ne vom transforma în gladiatori, vom face din piep­turile noastre scut, şi vom trece pe dinaintea lojei M. Sale şi vom striga: Morituri de salutant“. Un alt orator a spus : „N-aveţi să vă plîngeţi de gu­vernul liberal, pentru ca el stă la putere numai din indolenţa dv. Daţi dovezi acum. Treceţi de la vorbe la fapte- Ca o mare înfuriată ce n’are răgaz, să mer­gem înainte“. Iar seria acestor discursuri ne­buneşti a fost încheiată cu urmă­toarea peroraţie: „Înainte deci fără şovăire, să dărîmam cu un moment mai îna­inte acest guvern. Să nu plecăm de­cît în masă. Forţa­­publică va înghenunchia în faţa dv. înainte !“ Aşa s’a vorbit bandelor şi ban­dele nu au eşit din cuvîntul frun­taşilor carpişti. Iată cine sunt răspunzătorii ban­ditismului comis. Nu ştiu ce atitudine va lua par­tidul d-lui Carp în mod oficial, faţa de cele comise. In definitiv, lucrul este indiferent. Fapt sigur este, că banditismul a fost opera partidului conservator de sub frumoasa şefie a d-lui Carp. Consecinţele sunt de prisos sa le preveni. Ele vor fi dezastruoase pentru partidul conservator, iar d. Carp va avea cel mai nenorocit sfîrşit de cariera pe care l-a avut vre­odata un barbat politic din ţara românească. DIN SAGA Întrunirea de la... Sinaia Acţiunea junimiştilor şi mai cu samă mijloacele întrebuinţate de ei pentru răs­turnarea guvernului, devin tot mai inte­resante. După ce au pus intelectualii partidului să spargă geamurile la locuinţele miniş­trilor, acum au luat eroica hotârîre de a convoca o întrunire publică la... Sinaia. Da, nu e vorba de o glumă. Ziarele con­servatoare sosite astăzi dimineaţă ne aduc ştirea că dacă M. S. Regel nu va veni în ziua de 9 Mai în Capitală, atunci în­trunirea proectată pentru acea zi se va ţine la Sinaia !... Aceasta e încă una din insolenţele să­­vîrşite de „asanatorii de moravuri“ în potriva Suveranului cu ocaziunea cara­ghioasei campanii d­e răsturnare. Adică conservatorii se­­ fac forte a re­peta la Sinaia spectacolul desfăşurat a­­laltăsară în Capitală, dacă cum­va deţi­nătorul principiilor constituţionale nu s'ar îndura să poftească la putere pe indobi­­tociţii de băutură ai d-lui Marghiloman. Dar dacă eventual Suveranul nu numai că n’ar putea primi delicata invitaţiune de a veni în ziua de 9 Mai în Capitală, dar încă ar fi ne­voit să plece la Londra ? întrunirea carpistă s’ar ţine la Lon­dra !... Nu zău, d. Marghiloman care s’a înhă­mat la carul apașilor Capitalei, e cam nărăvaş. Se va găsi insă cine să-l strîngă în chingi... Flirt Manii in stradă In fine acţiunea de scandal In stradă a nebunilor d-lui Carp a Început. Alaltăseară carpiştii au ţinut o Întru­nire publică la Dacia—prilej de a da un loc de intilnire bandelor—iar după termi­narea acestei întruniri „cetăţenii“ d-nului Carp au pornit in manifestaţie sgomotoasă pe stradă. Banda de alcoolici şi declasaţi a vocife­rat, a Înjurat şi in cele din urmă s’a dedat la scandal spărglnd geamurile la locuin­ţele d-lor prim-ministru, ministru Costi­­nescu şi Spiru Haret. Şi ce urmăreau strategianii junimişti ? Să facă o pagubă de clţi­va lei d-lor Bră­­tianu şi Costinescu ? Nu, ar fi dorit ca compania de jandarmi care se afla in curtea d-lui Brătianu să dea un atac în potriva bandiţilor cari in tim­pul nopţei comiteau un atentat atit de tâl­hăresc, la locurile unor oameni cari Îna­inte de a 11 miniştri sunt cetăţeni şi patri­moniul cetăţenesc este sub ocrotirea legi­lor ţărei. Ar fi dorit ca baioneta unui jandarm să se anine in pantalonul rupt al vre­unei go­lan manifestant pentru ca a doua zi zia­rele conservatoare să poată face larmă mare pe tema hazbuzueiilor politiei guver­ nului, de­versările de singe din Capitala etc. Aveau nevoie de o singură victimă,aveau nevoie să spună că au ordinul d-lui Bră­tianu, s’au împuşcat preinieii cetăţeni, că guvernul acesta care şi-a murdărit minele de singe trebue să plece !... Ei bine, li s’a respectat bestiilor li­bertatea de acţiune, li s’a Îngăduit sparge­rea geamurilor, proferarea insultelor de ch­eiumă in faţa unei case in care se mai afla poate şi familia d-lui Brătianu nu nu­mai U­sa şi jandarmii n au făcut uz, unul poate ar fi trebuit, nici de arme, nici forţă, pentru a potoli entuziasmul cetăţenilor in­dignaţi, şi acum lumea să judece şi să spună care sunt criminalii, care sunt nebunii. Iată forţa morală a partidului Carp, iată mocirla in care se băl­tăceşte această pre­tinsă moralitate. Mephisto. lanifestatrnni ostile Furia bandelor conservatoare care au cutreerat Capitala alaltă■ ori noaptea n’a cunoscut nici o margine. Nu s’a mulţumit numai să spargă geamurile la locuinţa mi­niştrilor şi să turbure, în pute­rea nopţei, prin strigătele lor săl­batice odihna oamenilor, ci au crezut că se cuvine să profaneze şi monumentele publice şi să in­sulte persoane particulare, vred­nice de respectul tuturor. La statuia lui Ion Brătianu ce­­taşii conservatori s’au dedat la o manifestaţie stupidă urlîndu-şi in­sultele lor triviale şi asvîrlind cu pietre în monumentul, care întru­pează una din paginile cele mai curate şi mai glorioase ale exis­tenţei noastre naţionale. La locuinţa d­­i Pia I. C. Bră­tianu, aceiaşi cetaşi au făcut o manifestaţie odioasă, înspăimîn­­tând prin strigătele lor murdare pe venerabila doamnă şi pe ru­dele sale. Unul din nepoţii d-nei Brătianu, tânărul Filat, care toc­mai se întorcea acasă a scăpat, ca prin minune, din ghiarele ma­nifestanţilor conservatori. Aşa înţelege partidul condus de d. Carp campania de răsturnare. E o decădere pe care, pănă astă­zi, n’a mai cunoscut-o nici­ un par­tid politic. CINEMATOGRAFUL MEU Fără îndoială că e necesar să ştim cine a luat cuvîntul la întrunirea de Mercuri noaptea. Iată lista complectă a oratorilor: D-nii Niţescu, Pash­a, Ada­­mescu, M. Atanasiu, Ion Petreanu, Mir­­cea Demetriad, Vlădescu, Ion lonescu, Argeşiu, Ion Pake Protopopescu, George Marinescu, Dr. Eraclie Sterian, lache Georgescu, Neniţescu, D. Alexandrescu. Şi acum rog foarte mult pe cititorii mei să spună dacă au mai auzit vre­odată numele acestor domni ? ! Habar n’am cine e Niţescu, nici Pas­tia, nici Adamescu, nici Atanasiu, nici Ion Petreanu. Am auzit însă de Mircea Demetriad. D-sa este cel mai prost poet din lume, din toate timpurile, trecute, prezente și viitoare. Am auzit de Pake Protopopescu, fost primar al Capitalei, dar despre Ionel, probabil fiul tatălui său, proprietarul unei statui de la capătul Bulevardului, n’am auzit nimic. Deci, vorba ceia, mai las-o domnule (Ionel Pake Proto-)Popes­­cuie! Un nume iarăşi îmi este cunoscut, numele Cunoscutului bărbat politic şi e­mirent om de ştiinţă (vezi polemica cu d. dr. h­imesm) d. dr. Eraclie Sterian, vechiu romín, romín neaoş de la Atena, autorul volumului pornografic „Educa­ţia »Sexelor“. In­colo nu mai cunosc pe nimeni, nici n’am auzit de numele lor,—şi vă rog să credeţi că sunt unul dintre aceia cari cunosc bine toată mişcarea politică din toată ţara noastră, precum şi pe aceia cari... mişcă politica. Singurii cari ar putea să ne dea amănunte asupra acestor oratori sunt... comptabilii d-lor Marghiloman și Fili­­pescu, dar pe aceștia nu-i cunosc. RAPAMES Şefia d­iin Helban!­ Arătam în numărul de eri că d. D. Greceanu a început o acţiune serioasă pentru a fi ridicat la rangul de şef al partidului conservator din Iaşi. De alt­fel faptul că d-sa va vorbi la întruni­rea de Duminică din Capitală în nu­mele Conservatorilor moldoveni, este in­­dicaţiunea cea mai serioasă că cu a­­ceasta ocaziune d. Greceanu va căpătă benedicţiunea şefului partidului. Junimiştii ieşeni nu văd însă cu ochi buni acţiunea d-lui Greceanu. Ei ar prefera pe... d. A. D. Helban şi în sensul acesta s’a şi început o vie propagandă printre membrii clubului. De şefia acestui detestabil personaj nici nu poate un moment vorba, întăi pen­tru motivul că la centru d. Helban nu este agreat de­cât de d. Filipescu—cine se asamănă se adună—iar în clubul conservator d-sa nu are simpatia de­cît a celor doui prieteni pe care i-a tratat toată vara trecută cu bere pe terasa de la Bragadiru. D­l Helban n’a jucat nici­odată un rol serios in politica­­partidului conser­vator din Iaşi. D-sa este eternul recal­citrant, omul respins şi respingător care nu intră în acţiune de cît pentru a’şi satisface pofta unei răsbunări, de dl pentru a’şi mai arunca din veninul ce acumulează Intr’un an. Şi cînd ne mai gîndim cum şi-a mai încheiat d. Heiban ultima aventură zia­ristică, lesne ne putem închipui cea mai ramas din această coţofană politică. Apoi nu trebue să ne mai scape fap­tul că acei doui prieteni“ cărora le-ar fi simpatică şefia d-lui Heiban, sunt ci­racii d-lui Greceanu, devotaţii d-sale chiar... Un dualism foarte curios şi foarte semnificativ. Aşa­dar d. Heiban poate odihni în pace să-i fîe... odihna uşoară !... . — oC DIN SBORUL VREMII Mire premii bucureştene Privit în totalitatea sa, Bucureştiul are aspectul unui mare oraş europenesc. Sgo­­mot enorm, clădiri destul de impozante, sgomot de trăsuri, de tramvaie, de automo­bile şi de... taximetre! Vitrinele sunt de o eleganţă exemplară şi atractivă, circulaţia pe străzi, la anumite ore mai cu seamă, devine imposibilă. Aceas­tă circulaţie extra­ordinară, se înţelege de la sine, aduce şi o însemnată circulaţie de... monede, care ne face pe noi ieşenii să ră­­mînem pe planul al zecelea !... Lume multă—bani mulţi, asta nu-i o nou­tate... Five-colokurile fiind acum cam pe sfir­­şite, ora aceasta e consacrată promenăzilor. Promeda aceasta se face mai ales pe Calea Victoriei şi pe Bulevard pe unde abea te poţi strecura. O clipă, în trecere, ai prilejul de a face recepţia celor mai fantastice şi mai extra­vagante articole de mode parisiene, berli­­neze, sau vieneze pe care ni-l trece in re­vistă şi sexul frumos şi cel urb­... Femeile sunt foarte frumoase în Bucu­reşti—dar şi foarte luxoase. Arare dacă poţi găsi, unşi la multe mii, care să fie fru­moasa dar „simplă“, aşa cura se îmbracă drăguţele noastre ieşence. Vedeţi,fără să vrei şi fără să te gân­deşti o singură clipă la aceasta, faci acea distincţie între bucureştence şi ieşence, ca şi cum ai face deosebirea între muntenism şi moldovenism !... Animaţia e caracteristică în capitală : oa­menii, aşa cum îi observi din trecere, cu a­­celeaşi nevoi, cu aceleaşi griji, par mai vioi, mai veseli şi în figurile lor nu vei zări nici­odată acea eternă expresie de tristeţă cari se observă în figurile concetăţenilor... mei! Bucureştenii sunt mai sociabili, mult mai sociabili de­cît noi ; nu ştiu dacă şi sinceri­tatea lor e însă tot atit de însemnată cum e printre ieşeni, atuncea unde este într’ade­­văr sinceritate. Funcţionarii capitalei o duc mult mai bine ca cei de la noi—prin faptul că orele de lucru sunt mult mai reduse... Timpul lor de recreaţie e mai mare ca la Iaşi, şi chiar din această cauză—în afară de altele—ani­maţia in capitală e şi mai simţitoare... Trenurile sosesc din oră la oră şi aduc mii de pasageri din toate pareşele ţărei şi din străinătate, ceia ce face ca nenumăra­tele birturi, berării, cafenele şi hoteluri să fie fixite la orice oră de zi şi de noapte... Dar cu aceste mici şi fugitive impresii n’am zugrăvit Încă nimic din reflexiile ce le fac la fie­ce pas în inima ţărei... Cetitorii vor mai avea prilejul să afle c­îte ceva în rubricele viitoare... Christian. Poeme in PinM IUBITA Ca trandafirii roşi sunt obrajii dragii mele. Ca fragile’ sunt buzele ei. Frun­tea e mai frumoasă de­cit luna plină , iar sprincenile negre parcă sunt făcute de cel mai mare pictor din lume. Trupul ei se înmlădie ca trestia bătută de vint , iar mersul seamănă cu paşii celei mai mindre regine. Tresar de înfiorare, sub haina de mătasă, sînurile pline. Ochii ei mă înfioară. Cînd se uită la mine, parcă îmi trimete în adincul ini­mii săgeţi omorîtoare. O! nu te teme, scumpa mea mamă, că voi muri. Nimenii nu găteşte mai bine de­cît tine puiul cu unt şi cu sm­b­­­lînă. LIRA Te iubesc atit de mult, scumpa mea liră, cu coarde multe, in­cît nu m’aşi putea despărţi de line decit în ultima clipă a vieţii mele. Cind sun din coardele tale, ameţesc privirile iubitei. Prin magica ta putere nu mă voi duce în iad, ci in Olimp, unde Hebe îmi va turna nectar in cupa veşnic goală. Nu cunosc împărăţie mai mare decit a­­ceia pe care o cint pe coardele tale ; nici nu cunosc împărat mai vestit de cit acela care s’a ascuns în fantazia mea. Te iubesc, o ! Liră, mai mult de cit iu­beşte logodnicul Oeder pe eterna logod­nică Freja, din ţinuturile mitice ale În­chipuirii Nordului. Şi cu toate acestea, p! scumpa mea Liră, nu le pot iubi aşa de mult, pre­cum trebue să iubesc... lirele engleze. IN PARC -Să ne plimbăm pe aici, iubita mea. Iată cit este de frumos lacul. Faţa lui e mai liniştită de cit o oglindă. Iată cum se oglindeşte luna in apa lui lim­pede. Lebedele vin din fundul parcului ca nişte fantasme albe, inspirate. In rai nu poate să fie mai bine şi mai frumos de­cit aicea. Mă simt atît de fericit lingă tine, iubita mea ! Cugetul meu pluteşteşte acum In sfe­­rile cele mai senine. Parcă m’am des­prins de pămîntul acesta, plin de sufe­­rinţi şi de dureri, şi mă primblu prin spaţiu, unde nu intîlnesc nici o răutate omenească. Haide să înconjurăm lacul, iubita mea. Să păşim încet. Bagă Insă de seamă să nu mă calci pe bătături. IVAN TURBINCA. DREPTATEA ÎN VIAŢA POPOARELOR Oamenii n’au putut trăi, şi mai ales n’au putut înainta spre treptele vieţei superioare, de cit prin constituirea lor în societăţi şi state distincte unele de altele, fie-care cu graniţe, legi, cirinuire, organizare economică, socială, politică şi culurală proprie. Consolidarea multiplelor raporturi în­tre indivizii şi clasele fie­cărei grupări sociale, a însemnat totdeauna un pas înainte în desvoltarea grupării. Această consolidare n’a fost posibilă de­cit tot prin o mai largă ocrotire şi scoatere în relief a intereselor comune grupării. In interesul grupării a fost înlătura­rea şi deci dominarea dificultăţilor me­diului fisic, mai întâi, adaptarea gru­pării la condiţiile de sol, subsol, climă, în care se afla. Organizarea unei activi­tăţi economice, potrivite condiţiilor fi­­■si.ee, a dat posibilitatea învingerii aces­tor prim­e dificultăţi. In al doilea rînd, gruparea a trebuit să învingă dificultăţile provenite de la grupările sociale vecine. Contactul gru­părilor sociala a jucat mare rol in viaţa lor. Prin alcătuire politică adaptată, cu legi de întărire a ordinii inlâuntru, a u­­nei cirmnuiri prevăzătoare, a dezvoltărei de puteri de apărare, grupările sociale au rezistat ciocnirilor din partea altor grupări. Organizarea economică, socială şi po­litică a grupărilor sociale, In­­raport cu condiţiile mediului fisic şi cel social ex­tern, a dat posibilitatea desvoltării unei vieţi interne, tot mai intense, nu numai sub raportul economic şi politic, dar şi prin desvoltarea ştiinţei artelor, litera­­turei, unei culturi şi civilizaţii proprii. Această treaptă de desvoltare n’a putut

Next