Mişcarea, mai 1910 (Anul 2, nr. 94-116)
1910-05-01 / nr. 94
ANUL II.No. 94. 5 BANI Redacţia şi administratia Iaşi, Strada Săulescu S. ABOXIÎIESTÎ In tară pe un an . . 20 lei Pe jumătate an . . . 10 „ Pe trei luni .... 5 „ In străinătate pe un an 40 lei Pe jumătate an . . Pe trei luni Preoţii şi învăţătorii 50°/e 10MIŞCAREA SAMBATA 1 MAIU 1910^ BANI SUB DIRECŢIUNEA afiuri comitet APARE ZILAU! Anunciuri Comerciale Linia in pagina Il-a . 1 leu Linia in pagina IH-a 60 bani Linia in pagina IV-a 40 bani S FON 121 '"=4=* I1ÄB £?- L1BEEAL Banditismul Tîrziu In miezul nopţei, bandele partidului conservator cârpişt, au străbătut străzile Capitalei în urlete sălbatece, in huidueli animalice şi au sfîrşit prin a sparge geamurile de la locuinţele unora din miniştri. S’a comis un act de banditism cum nu s’a mai văzut în viaţa noastră publica. Te cutremuri de scîrba şi de indignare cînd citeşti dările de samă asupra celor petrecute în noaptea de 28 spre 29 April. întrebarea e: cine sunt promotorii acestui banditism şi cine poartă răspunderea actului nebunesc, care putea să degenereze într’un adevărat măcel, dacă autorităţile nu aveau prudenţa de a lasa pe nebuni să manifeste aşa cum voiau ? O responsabilitate trebue sa fixiste, pentru că un asemenea act nu poate fi rezultatul unei porniri spontane, — mai cu seamă, acum când nu exista nici o causă care să poată determina cea mai neînsemnată nemulţumire în opinia publică. Este în afară de orice îndoială, ca banditismul a fost precugetat, a fost pus la cale, iar acei cari au vociferat pe străzile Capitalei şi au spart geamurile la locuinţele miniştrilor, nu au fost decît nişte instrumente inconştiente şi plătite. Cine a pus la cale acest banditism este de prisos să ne mai întrebam. Dl. P. P. Carp a spus de mult o vorbă, care s-a realizat alalta ori noapte. „Nebunii“ cu care ne ameninţa acum cîţiva ani i-am văzut acum şi ne-am convins de ceea ce pot. Mai mult de cit atit. Fruntaşii cei mai autorizaţi ai gruparei carpiste de trei saptamîni ne ameninţa cu scandal de strada. Şi aceste ameninţări le-am văzut realizate alaliaeri noapte. Aceşti fruntaşi au lipsit din fruntea bandelor—dar asta nu înseamnă nimic. Aceste bande au fost plătite din pungile fruntaşilor, şi au fost conduse de aghiotanţii intimi ai acestor fruntaşi, iar atunci cînd aceste bande au făcut la miezul nopţei manifestaţiuni de simpatie fruntaşilor carpişti, acestea nu au găsit nici un cuvînt de desaprobare, nici măcar de potolire, pentru sălbaticiile comise. Dimpotrivă, d. Mişu Cantacuzino le-a strigat din balconul locuinţei sale : înainte băeţi! Dar este un fapt şi mai eloquent, care evidenţiază răspunderea pe care o are partidul conservator carpist in făptuirea banditismului de Mercuri noaptea. Oratorii cari au vorbit la întrunirea care a precedat banditismul, au fost membri marcanţi ai partidului de sub şefia d-lui Carp. Ori, toate discursurile rostite de aceşti oratori, nu sunt decit un înflăcărat apel la tulburare de strada la măcel. Unul din aceşti oratori a spus:„Dacă nici aceste sforţări ale noastre nu vor fi auzite de acela care trebue să audă, alunei să ştie Suveranul că ne vom transforma în gladiatori, vom face din piepturile noastre scut, şi vom trece pe dinaintea lojei M. Sale şi vom striga: Morituri de salutant“. Un alt orator a spus : „N-aveţi să vă plîngeţi de guvernul liberal, pentru ca el stă la putere numai din indolenţa dv. Daţi dovezi acum. Treceţi de la vorbe la fapte- Ca o mare înfuriată ce n’are răgaz, să mergem înainte“. Iar seria acestor discursuri nebuneşti a fost încheiată cu următoarea peroraţie: „Înainte deci fără şovăire, să dărîmam cu un moment mai înainte acest guvern. Să nu plecăm decît în masă. Forţapublică va înghenunchia în faţa dv. înainte !“ Aşa s’a vorbit bandelor şi bandele nu au eşit din cuvîntul fruntaşilor carpişti. Iată cine sunt răspunzătorii banditismului comis. Nu ştiu ce atitudine va lua partidul d-lui Carp în mod oficial, faţa de cele comise. In definitiv, lucrul este indiferent. Fapt sigur este, că banditismul a fost opera partidului conservator de sub frumoasa şefie a d-lui Carp. Consecinţele sunt de prisos sa le preveni. Ele vor fi dezastruoase pentru partidul conservator, iar d. Carp va avea cel mai nenorocit sfîrşit de cariera pe care l-a avut vreodata un barbat politic din ţara românească. DIN SAGA Întrunirea de la... Sinaia Acţiunea junimiştilor şi mai cu samă mijloacele întrebuinţate de ei pentru răsturnarea guvernului, devin tot mai interesante. După ce au pus intelectualii partidului să spargă geamurile la locuinţele miniştrilor, acum au luat eroica hotârîre de a convoca o întrunire publică la... Sinaia. Da, nu e vorba de o glumă. Ziarele conservatoare sosite astăzi dimineaţă ne aduc ştirea că dacă M. S. Regel nu va veni în ziua de 9 Mai în Capitală, atunci întrunirea proectată pentru acea zi se va ţine la Sinaia !... Aceasta e încă una din insolenţele săvîrşite de „asanatorii de moravuri“ în potriva Suveranului cu ocaziunea caraghioasei campanii de răsturnare. Adică conservatorii se fac forte a repeta la Sinaia spectacolul desfăşurat alaltăsară în Capitală, dacă cumva deţinătorul principiilor constituţionale nu s'ar îndura să poftească la putere pe indobitociţii de băutură ai d-lui Marghiloman. Dar dacă eventual Suveranul nu numai că n’ar putea primi delicata invitaţiune de a veni în ziua de 9 Mai în Capitală, dar încă ar fi nevoit să plece la Londra ? întrunirea carpistă s’ar ţine la Londra !... Nu zău, d. Marghiloman care s’a înhămat la carul apașilor Capitalei, e cam nărăvaş. Se va găsi insă cine să-l strîngă în chingi... Flirt Manii in stradă In fine acţiunea de scandal In stradă a nebunilor d-lui Carp a Început. Alaltăseară carpiştii au ţinut o Întrunire publică la Dacia—prilej de a da un loc de intilnire bandelor—iar după terminarea acestei întruniri „cetăţenii“ d-nului Carp au pornit in manifestaţie sgomotoasă pe stradă. Banda de alcoolici şi declasaţi a vociferat, a Înjurat şi in cele din urmă s’a dedat la scandal spărglnd geamurile la locuinţele d-lor prim-ministru, ministru Costinescu şi Spiru Haret. Şi ce urmăreau strategianii junimişti ? Să facă o pagubă de clţiva lei d-lor Brătianu şi Costinescu ? Nu, ar fi dorit ca compania de jandarmi care se afla in curtea d-lui Brătianu să dea un atac în potriva bandiţilor cari in timpul nopţei comiteau un atentat atit de tâlhăresc, la locurile unor oameni cari Înainte de a 11 miniştri sunt cetăţeni şi patrimoniul cetăţenesc este sub ocrotirea legilor ţărei. Ar fi dorit ca baioneta unui jandarm să se anine in pantalonul rupt al vreunei golan manifestant pentru ca a doua zi ziarele conservatoare să poată face larmă mare pe tema hazbuzueiilor politiei guver nului, deversările de singe din Capitala etc. Aveau nevoie de o singură victimă,aveau nevoie să spună că au ordinul d-lui Brătianu, s’au împuşcat preinieii cetăţeni, că guvernul acesta care şi-a murdărit minele de singe trebue să plece !... Ei bine, li s’a respectat bestiilor libertatea de acţiune, li s’a Îngăduit spargerea geamurilor, proferarea insultelor de cheiumă in faţa unei case in care se mai afla poate şi familia d-lui Brătianu nu numai Usa şi jandarmii n au făcut uz, unul poate ar fi trebuit, nici de arme, nici forţă, pentru a potoli entuziasmul cetăţenilor indignaţi, şi acum lumea să judece şi să spună care sunt criminalii, care sunt nebunii. Iată forţa morală a partidului Carp, iată mocirla in care se băltăceşte această pretinsă moralitate. Mephisto. lanifestatrnni ostile Furia bandelor conservatoare care au cutreerat Capitala alaltă■ ori noaptea n’a cunoscut nici o margine. Nu s’a mulţumit numai să spargă geamurile la locuinţa miniştrilor şi să turbure, în puterea nopţei, prin strigătele lor sălbatice odihna oamenilor, ci au crezut că se cuvine să profaneze şi monumentele publice şi să insulte persoane particulare, vrednice de respectul tuturor. La statuia lui Ion Brătianu cetaşii conservatori s’au dedat la o manifestaţie stupidă urlîndu-şi insultele lor triviale şi asvîrlind cu pietre în monumentul, care întrupează una din paginile cele mai curate şi mai glorioase ale existenţei noastre naţionale. La locuinţa di Pia I. C. Brătianu, aceiaşi cetaşi au făcut o manifestaţie odioasă, înspăimîntând prin strigătele lor murdare pe venerabila doamnă şi pe rudele sale. Unul din nepoţii d-nei Brătianu, tânărul Filat, care tocmai se întorcea acasă a scăpat, ca prin minune, din ghiarele manifestanţilor conservatori. Aşa înţelege partidul condus de d. Carp campania de răsturnare. E o decădere pe care, pănă astăzi, n’a mai cunoscut-o nici un partid politic. CINEMATOGRAFUL MEU Fără îndoială că e necesar să ştim cine a luat cuvîntul la întrunirea de Mercuri noaptea. Iată lista complectă a oratorilor: D-nii Niţescu, Pasha, Adamescu, M. Atanasiu, Ion Petreanu, Mircea Demetriad, Vlădescu, Ion lonescu, Argeşiu, Ion Pake Protopopescu, George Marinescu, Dr. Eraclie Sterian, lache Georgescu, Neniţescu, D. Alexandrescu. Şi acum rog foarte mult pe cititorii mei să spună dacă au mai auzit vreodată numele acestor domni ? ! Habar n’am cine e Niţescu, nici Pastia, nici Adamescu, nici Atanasiu, nici Ion Petreanu. Am auzit însă de Mircea Demetriad. D-sa este cel mai prost poet din lume, din toate timpurile, trecute, prezente și viitoare. Am auzit de Pake Protopopescu, fost primar al Capitalei, dar despre Ionel, probabil fiul tatălui său, proprietarul unei statui de la capătul Bulevardului, n’am auzit nimic. Deci, vorba ceia, mai las-o domnule (Ionel Pake Proto-)Popescuie! Un nume iarăşi îmi este cunoscut, numele Cunoscutului bărbat politic şi emirent om de ştiinţă (vezi polemica cu d. dr. himesm) d. dr. Eraclie Sterian, vechiu romín, romín neaoş de la Atena, autorul volumului pornografic „Educaţia »Sexelor“. Incolo nu mai cunosc pe nimeni, nici n’am auzit de numele lor,—şi vă rog să credeţi că sunt unul dintre aceia cari cunosc bine toată mişcarea politică din toată ţara noastră, precum şi pe aceia cari... mişcă politica. Singurii cari ar putea să ne dea amănunte asupra acestor oratori sunt... comptabilii d-lor Marghiloman și Filipescu, dar pe aceștia nu-i cunosc. RAPAMES Şefia diin Helban! Arătam în numărul de eri că d. D. Greceanu a început o acţiune serioasă pentru a fi ridicat la rangul de şef al partidului conservator din Iaşi. De altfel faptul că d-sa va vorbi la întrunirea de Duminică din Capitală în numele Conservatorilor moldoveni, este indicaţiunea cea mai serioasă că cu aceasta ocaziune d. Greceanu va căpătă benedicţiunea şefului partidului. Junimiştii ieşeni nu văd însă cu ochi buni acţiunea d-lui Greceanu. Ei ar prefera pe... d. A. D. Helban şi în sensul acesta s’a şi început o vie propagandă printre membrii clubului. De şefia acestui detestabil personaj nici nu poate un moment vorba, întăi pentru motivul că la centru d. Helban nu este agreat decât de d. Filipescu—cine se asamănă se adună—iar în clubul conservator d-sa nu are simpatia decît a celor doui prieteni pe care i-a tratat toată vara trecută cu bere pe terasa de la Bragadiru. Dl Helban n’a jucat niciodată un rol serios in politicapartidului conservator din Iaşi. D-sa este eternul recalcitrant, omul respins şi respingător care nu intră în acţiune de cît pentru a’şi satisface pofta unei răsbunări, de dl pentru a’şi mai arunca din veninul ce acumulează Intr’un an. Şi cînd ne mai gîndim cum şi-a mai încheiat d. Heiban ultima aventură ziaristică, lesne ne putem închipui cea mai ramas din această coţofană politică. Apoi nu trebue să ne mai scape faptul că acei doui prieteni“ cărora le-ar fi simpatică şefia d-lui Heiban, sunt ciracii d-lui Greceanu, devotaţii d-sale chiar... Un dualism foarte curios şi foarte semnificativ. Aşadar d. Heiban poate odihni în pace să-i fîe... odihna uşoară !... . — oC DIN SBORUL VREMII Mire premii bucureştene Privit în totalitatea sa, Bucureştiul are aspectul unui mare oraş europenesc. Sgomot enorm, clădiri destul de impozante, sgomot de trăsuri, de tramvaie, de automobile şi de... taximetre! Vitrinele sunt de o eleganţă exemplară şi atractivă, circulaţia pe străzi, la anumite ore mai cu seamă, devine imposibilă. Această circulaţie extraordinară, se înţelege de la sine, aduce şi o însemnată circulaţie de... monede, care ne face pe noi ieşenii să rămînem pe planul al zecelea !... Lume multă—bani mulţi, asta nu-i o noutate... Five-colokurile fiind acum cam pe sfirşite, ora aceasta e consacrată promenăzilor. Promeda aceasta se face mai ales pe Calea Victoriei şi pe Bulevard pe unde abea te poţi strecura. O clipă, în trecere, ai prilejul de a face recepţia celor mai fantastice şi mai extravagante articole de mode parisiene, berlineze, sau vieneze pe care ni-l trece in revistă şi sexul frumos şi cel urb... Femeile sunt foarte frumoase în Bucureşti—dar şi foarte luxoase. Arare dacă poţi găsi, unşi la multe mii, care să fie frumoasa dar „simplă“, aşa cura se îmbracă drăguţele noastre ieşence. Vedeţi,fără să vrei şi fără să te gândeşti o singură clipă la aceasta, faci acea distincţie între bucureştence şi ieşence, ca şi cum ai face deosebirea între muntenism şi moldovenism !... Animaţia e caracteristică în capitală : oamenii, aşa cum îi observi din trecere, cu aceleaşi nevoi, cu aceleaşi griji, par mai vioi, mai veseli şi în figurile lor nu vei zări niciodată acea eternă expresie de tristeţă cari se observă în figurile concetăţenilor... mei! Bucureştenii sunt mai sociabili, mult mai sociabili decît noi ; nu ştiu dacă şi sinceritatea lor e însă tot atit de însemnată cum e printre ieşeni, atuncea unde este într’adevăr sinceritate. Funcţionarii capitalei o duc mult mai bine ca cei de la noi—prin faptul că orele de lucru sunt mult mai reduse... Timpul lor de recreaţie e mai mare ca la Iaşi, şi chiar din această cauză—în afară de altele—animaţia in capitală e şi mai simţitoare... Trenurile sosesc din oră la oră şi aduc mii de pasageri din toate pareşele ţărei şi din străinătate, ceia ce face ca nenumăratele birturi, berării, cafenele şi hoteluri să fie fixite la orice oră de zi şi de noapte... Dar cu aceste mici şi fugitive impresii n’am zugrăvit Încă nimic din reflexiile ce le fac la fiece pas în inima ţărei... Cetitorii vor mai avea prilejul să afle cîte ceva în rubricele viitoare... Christian. Poeme in PinM IUBITA Ca trandafirii roşi sunt obrajii dragii mele. Ca fragile’ sunt buzele ei. Fruntea e mai frumoasă decit luna plină , iar sprincenile negre parcă sunt făcute de cel mai mare pictor din lume. Trupul ei se înmlădie ca trestia bătută de vint , iar mersul seamănă cu paşii celei mai mindre regine. Tresar de înfiorare, sub haina de mătasă, sînurile pline. Ochii ei mă înfioară. Cînd se uită la mine, parcă îmi trimete în adincul inimii săgeţi omorîtoare. O! nu te teme, scumpa mea mamă, că voi muri. Nimenii nu găteşte mai bine decît tine puiul cu unt şi cu smblînă. LIRA Te iubesc atit de mult, scumpa mea liră, cu coarde multe, incît nu m’aşi putea despărţi de line decit în ultima clipă a vieţii mele. Cind sun din coardele tale, ameţesc privirile iubitei. Prin magica ta putere nu mă voi duce în iad, ci in Olimp, unde Hebe îmi va turna nectar in cupa veşnic goală. Nu cunosc împărăţie mai mare decit aceia pe care o cint pe coardele tale ; nici nu cunosc împărat mai vestit de cit acela care s’a ascuns în fantazia mea. Te iubesc, o ! Liră, mai mult de cit iubeşte logodnicul Oeder pe eterna logodnică Freja, din ţinuturile mitice ale Închipuirii Nordului. Şi cu toate acestea, p! scumpa mea Liră, nu le pot iubi aşa de mult, precum trebue să iubesc... lirele engleze. IN PARC -Să ne plimbăm pe aici, iubita mea. Iată cit este de frumos lacul. Faţa lui e mai liniştită de cit o oglindă. Iată cum se oglindeşte luna in apa lui limpede. Lebedele vin din fundul parcului ca nişte fantasme albe, inspirate. In rai nu poate să fie mai bine şi mai frumos decit aicea. Mă simt atît de fericit lingă tine, iubita mea ! Cugetul meu pluteşteşte acum In sferile cele mai senine. Parcă m’am desprins de pămîntul acesta, plin de suferinţi şi de dureri, şi mă primblu prin spaţiu, unde nu intîlnesc nici o răutate omenească. Haide să înconjurăm lacul, iubita mea. Să păşim încet. Bagă Insă de seamă să nu mă calci pe bătături. IVAN TURBINCA. DREPTATEA ÎN VIAŢA POPOARELOR Oamenii n’au putut trăi, şi mai ales n’au putut înainta spre treptele vieţei superioare, de cit prin constituirea lor în societăţi şi state distincte unele de altele, fie-care cu graniţe, legi, cirinuire, organizare economică, socială, politică şi culurală proprie. Consolidarea multiplelor raporturi între indivizii şi clasele fiecărei grupări sociale, a însemnat totdeauna un pas înainte în desvoltarea grupării. Această consolidare n’a fost posibilă decit tot prin o mai largă ocrotire şi scoatere în relief a intereselor comune grupării. In interesul grupării a fost înlăturarea şi deci dominarea dificultăţilor mediului fisic, mai întâi, adaptarea grupării la condiţiile de sol, subsol, climă, în care se afla. Organizarea unei activităţi economice, potrivite condiţiilor fi■si.ee, a dat posibilitatea învingerii acestor prime dificultăţi. In al doilea rînd, gruparea a trebuit să învingă dificultăţile provenite de la grupările sociale vecine. Contactul grupărilor sociala a jucat mare rol in viaţa lor. Prin alcătuire politică adaptată, cu legi de întărire a ordinii inlâuntru, a unei cirmnuiri prevăzătoare, a dezvoltărei de puteri de apărare, grupările sociale au rezistat ciocnirilor din partea altor grupări. Organizarea economică, socială şi politică a grupărilor sociale, Inraport cu condiţiile mediului fisic şi cel social extern, a dat posibilitatea desvoltării unei vieţi interne, tot mai intense, nu numai sub raportul economic şi politic, dar şi prin desvoltarea ştiinţei artelor, literaturei, unei culturi şi civilizaţii proprii. Această treaptă de desvoltare n’a putut